O mare parte din această condamnare s-a axat pe încercările de utilizare a ştirilor false pentru a afecta rezultatele alegerilor din democraţii. Serviciile de informaţii americane au ajuns la concluzia că ştirile false au afectat rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA din 2016. Iar serviciile de informaţii britanice au spus că acestea au afectat rezultatul referendumului cu privire la Brexit din acelaşi an.

De când actori rău intenţionaţi au început să utilizeze Internetul pentru a transforma ştirile false într-o armă, răspândindu-le în toată lumea, instantaneu, 24 de ore din 24, jurnaliştii şi-au concentrat atenţia pe ameninţarea ştirilor false la adresa sistemelor politice.  

S-a scris relativ puţin despre ştirile false care constituie o ameninţare la adresa celui mai fundamental drept al nostru  — dreptul la viaţă. Dar acestea apar în unele locuri.

De exemplu, în Nigeria, cea mai mare economie şi ţara cea mai populată din Africa, având 198 milioane locuitori.

În ultimul deceniu, au apărut confruntări între ciobani, care au grijă de zeci de milioane de bovine, oi, capre şi alte animale, şi fermierii din ţară.

Un factor-cheie îl constituie schimbările climatice. Din cauza acestora, a crescut suprafaţa deşertului în nordul Nigeriei, unde ciobanii au dus o viaţă pastorală, mutându-şi bovinele din loc în loc pentru a găsi iarbă nouă. Ciobanii au compensat deşertificarea mutându-şi animalele mai la sud, provocând ciocniri cu fermierii care sunt deja pe acel teren.

Deoarece în confruntări au fost implicate principalele surse de venit ale celor două grupuri, acestea au făcut mii de victime, aproximativ 2.500 dintre acestea fiind doar în anul 2016.

Există din ce în ce mai multe dovezi că ştirile false cresc tensiunea — şi, implicit, numărul deceselor — dintre părţi.

Iau această situaţie ca pe ceva personal, fiindcă am mulţi prieteni nigerieni. Compania de gestionare a crizelor pe care o conduc, H5 Strategies, cu sediul la Bucureşti, face afaceri în această ţară. Am deschis un sediu în Africa, în oraşul Abuja din Nigeria, în luna mai.    

În luna iunie a acestui an, după trei zile de la ciocnirile dintre ciobani şi fermieri, care au făcut 200 de victime lângă oraşul Plateau, pe Internet au apărut poze care pretindeau că arată victimele violenţei. 

Într-una din poze era o femeie care stătea cu faţa în jos într-o baltă de sânge. Fotografia nu avea nimic de-a face cu ciocnirile. Iniţial, a fost publicată în anul 2011 pentru a însoţi o ştire despre violenţa domestică din Nigeria. Dar cei care răspândesc ştirile false au modificat-o pentru a pretinde că arată victimele ciocnirilor dintre ciobani şi fermieri.

O altă poză, în care erau şase oameni despre care se presupune că muriseră în urma ciocnirilor, nu era nici măcar din Nigeria. A fost făcută în Republica Dominicană, iar victimele au murit de fapt într-un accident de circulaţie.

O altă ştire falsă care a întreţinut tensiunile din Nigeria a fost o declaraţie prin care se pretindea că un lider al unei asociaţii de creştere a bovinelor a justificat organizarea de atacuri ale ciobanilor contra fermierilor. Problema este că acesta nu a făcut niciodată o astfel de declaraţie.

Iar un avertisment pentru conducătorii auto de pe autostrada expres Lagos-Ibadan, conform căruia ciobanii puseseră la cale un atac de-a lungul acestui drum, a devenit viral înainte ca poliţia să poată nega că atacul avusese loc.  

Nu este clar cine a fost în spatele acestei ştiri false — ciobani, fermieri, o combinaţie a acestora, interese politice care încearcă să destabilizeze ţara sau altcineva.

Violenţa pe care ştirile false o întreţin în Nigeria este revelatoare, deoarece se poate întâmpla oriunde.

Cel puţin două lecţii s-au desprins din acest episod dezgustător. Una a fost conştientizarea înspăimântătoare că ştirile false pot întreţine violenţa care duce la moarte. O alta este că unora dintre furnizorii de ştiri false nu le pasă dacă sfârşesc având mâinile pătate cu sânge. De fapt, acesta poate fi unul din motivele pentru care le creează de la bun început.  

Ceea ce se întâmplă în Nigeria subliniază importanţa unei iniţiative pe care H5 Strategies o ia contra ştirilor false. Deschidem mai multe centre anti-ştiri false în Europa de Est — începând cu Chişinău, Moldova, Bucureşti şi Tirana, Albania. Lecţiile pe care le învăţăm de la acestea ne pot determina să deschidem noi centre suplimentare în regiune şi în afara ei.

Violenţa pe care ştirile false o întreţin în Nigeria este revelatoare, deoarece se poate întâmpla oriunde. Majoritatea credem că ştirile false generate pe Internet reprezintă un fenomen specific lumii dezvoltate, dar acestea nu se limitează la ţările mai bogate sau la anumite continente.

Având în vedere că telefoanele sunt utilizate pe scară largă în Nigeria, doar în această ţară există 26 de milioane de utilizatori Facebook care pot fi ţinta furnizorilor de ştiri false. Iar ştirile false au lovit şi alte ţări africane, în afară de Nigeria.

Dezinformarea, care a fost transformată într-o armă prin accesul la Internet, este cu adevărat un flagel mondial. După cum demonstrează situaţia din Nigeria, aceasta nu are numai puterea de a dezbina societăţile, dar şi de a distruge viaţa însăşi.

Marshall Comins este fondatorul şi Directorul General Executiv al H5 Strategies.