Confruntarea China-SUA. Cele cinci dosare fierbinţi ale noului Război Rece

Confruntarea China-SUA. Cele cinci dosare fierbinţi ale
noului Război Rece

FOTO Shutterstock

Fie că sunt teritoriale, politice sau economice, divergenţele dintre Beijing şi Washington relevă o luptă pentru influenţă în creştere pe toate planurile, comentează cotidianul francez „Libération”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cinci dosare stau în centrul tensiunilor recente dintre China şi Statele Unite, doi coloşi ai lumii aflaţi în pragul unui nou Război Rece.

Asaltul final al Beijingului asupra Hong Kongului

De câteva zile, fosta colonie britanică fierbe din cauza unei iniţiative legislative propuse la Beijing. Joi, Adunarea Naţională Populară a Chinei comuniste este aşteptată să adopte legea privind securitatea naţională în Hong Kong. Sub pretextul interzicerii separatismului, subversiunii, terorismului şi amestecului străin, Beijingul nu face decât să dea o lovitură fatală principiului „un stat, două sisteme” şi să preia controlul total asupra acestui teritoriu de circa 7,5 milioane de locuitori retrocedat de Marea Britanie în 1997. Iniţiativa survine la un an de la declanşarea manifestaţiilor pro-democraţie din Hong Kong, care au izbucnit ca urmare a unui demers al Guvernului local de a facilita extrădările în China şi s-au mai calmat în decembrie din cauza noului coronavirus, dar şi cu câteva luni înainte de alegerile legislative din 6 septembrie. Ori Beijingului se teme de o victorie a democraţilor. „Arestarea a 15 opozanţi în aprilie a constituit un semnal că Beijingul intenţionează să meargă mai departe pentru a-şi asigura controlul”, spune pentru „Libération” sinologul Jean-Philippe Béja. „Supunerea acestei legi la vot, un act extrem de grav, indică faptul că regimul chinez a abandonat speranţa de a trece acest text prin intermediul Guvernului din Hong Kong. Iar instalarea unor agenţii de securitate chineze este o nouă ameninţare gravă la adresa libertăţilor” teritoriului semiautonom, explică el.

Duminică, consilierul pentru securitate naţională al lui Donald Trump, Robert O’Brien, a avertizat că Hong Kongul şi-ar putea pierde statutul de centru comercial privilegiat de Statele Unite în cazul adoptării iniţiativei privind securitatea naţională. Donald Trump a reiterat acest avertisment. De cealaltă parte, Ministerul chinez de Externe i-a transmis Washingtonului că „nu are niciun drept să se amestece”, apreciind că legile aplicate în Hong Kong „ţin în totalitate de suveranitatea Chinei” şi promiţând represalii în cazul subminării intereselor sale.

Hong Kongul „nu este o afacere internă”, este de părere Jean-Philippe Béja. „Sunt interese uriaşe în joc, cu multinaţionale care îşi au sediile în Hong Kong. Suspendarea statutului comercial ar fi o bombă atomică în acest moment”, afirmă sinologul.

Războiul tarifelor vamale

Mânat de strategia sa protecţionistă „America First”, Donald Trump s-a lansat la începutul lui 2018 într-un război comercial cu Xi Jinping, crescând tarifele vamale pentru oţel, aluminiu, diverse bunuri tehnologice şi alte produse importate din China. Obiectivul: echilibrarea balanţei comerciale cu Beijingul, acuzat că inundă piaţa americană cu produse subvenţionate şi ieftine. Administraţia Trump a crescut tarifele pentru produse chineze în valoare de 550 de miliarde de dolari, iar regimul Jinping a răspuns cu o măsură similară pentru produse americane în valoare de 110 miliarde de dolari.

Semnarea, în ianuarie, a unui acord prin care China s-a angajat să cumpere bunuri americane în valoare de 200 de miliarde de dolari în următorii doi ani a fost văzută ca o etapă de detensionare. Dar tensiunile s-au intensificat în schimb în domeniul tehnologic, cu liderul mondial al pieţei 5G în prim-plan, gigantul tehnologic chinez Huawei. La mijlocul lui mai, Washingtonul a anunţat o serie de măsuri menite împiedicării întreprinderii chineze să instaleze semiconductori în străinătate. Şi de această dată Beijingul a ameninţat cu represalii. Conform „Global Times”, un cotidian naţionalist chinez, Beijingul pregăteşte o listă neagră pe care ar putea figura companii precum Qualcomm, Cisco, Apple sau chiar Boeing.

Taiwanul, linia roşie a Chinei

De la alegerea lui Tsai Ing-wen la preşedinţia Taiwanului, în 2016, relaţiile dintre cele două maluri ale Strâmtorii Formosa nu au fost niciodată atât de tensionate. Realegerea lui Tsai în ianuarie, văzută ca un referendum pentru viitorul insulei - independentă de facto -, şi felul în care autorităţile din Taiwan au ţinut sub control noul coronavirus au readus râvnit de China în faţa scenei internaţionale şi totodată „pe cel mai periculos punct de ruptură în relaţiile americano-chineze”, scrie în „The Diplomat” Zoe Leung, coordonatoarea programului Asia de Est al Institutului East-West.

Pe 26 martie, Donald Trump a promulgat legea privind protecţia internaţională şi consolidarea alianţei cu Taipei (Taiwan Protection Act), care vizează susţinerea tuturor iniţiativelor insulei de integrare în instanţele internaţionale. Cel mai important furnizor de arme şi al doilea partener comercial al Taipeiului, Washingtonul mizează pe legături solide cu administraţia Tsai, spre furia Beijingului. Duminică, ministrul chinez de Externe Wang Yi a avertizat administraţia Trump „să nu provoace China pe linia roşie Taiwan”.

Marea tuturor pericolelor

Marea Chinei de Sud, care se întinde din Taiwan până în Singapore, se află în centrul unei lupte crescânde de influenţă care se fondează de asemenea pe libertatea navigaţiei. O treime din comerţul maritim mondial tranzitează această mare foarte bogată în peşte, petrol şi gaze. În contradicţie cu tratatele internaţionale, China duce de câţiva ani o politică de extindere a suveranităţii asupra a 80% din zonă, construind insuliţe şi baze militare şi pretinzând drepturi istorice. În plină criză de covid-19, regimul chinez şi-a avansat pionii, mobilizând nave militare, de cercetare şi de pescuit, dedându-se unor dispute navele cu ţări vecine şi creând unităţi administrative în Insulele Paracel şi Spratly. Miza este majoră pentru Statele Unite, care au nevoie de liberă trecere prin această mare pentru a-şi mobiliza ajutoarele pentru aliaţii săi din regiune.

Reprimarea uigurilor

Din 2016 încoace, regimul comunist de la Beijing se dedă unui genocid cultural împotriva minorităţii musulmane din Xinjiang. Sub pretextul luptei antiteroriste, cel puţin un milion de uiguri au fost trimişi în tabere de reeducare politică sau în lagăre de muncă. Represiunea este dură, manifestându-se prin separarea familiilor, călcarea religiei în picioare, închiderea elitei intelectuale, izolarea regiunii şi supravegherea fiecărui cetăţean prin dispozitive high-tech. În faţa acestui asalt contrar drepturilor omului, decis la cel mai înalt nivel de la Beijing, instanţele internaţionale, democraţiile şi lumea musulmană sunt incredibil de tăcute. Doar americanii mai fac ceva. La 28 octombrie 2019, 28 de organizaţii guvernamentale şi comerciale chineze, în special giganţi din industriile supravegherii video şi inteligenţei artificiale, au fost puse pe lista neagră care pedepseşte participarea la reprimarea uigurilor. Vineri, Washingtonul a adăugat pe această listă un institut ştiinţific din cadrul Ministerului chinez al Securităţii Publice şi alte opt întreprinderi, declanşând din nou furie la Beijing, scrie „Libération”.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: