Sunt adeptul acţiunilor de presă inedite. Din această perspectivă, atunci când o meticuloasă jurnalistă, precum domniţa Elena Dumitru, a avut iniţiativa invitării, în studioul video al cotidianului ADEVĂRUL, a ziaristului Ovidiu Nahoi şi a autorului acestui blog, i-am propus şi a acceptat, cu o rapiditate salutară, ca să fie prezent şi dr. Abdalla Mobasher, vicepreşedintele Asociaţiei Egiptenilor din România. Rezultatul, pe plan publicistic fiind vizionabil dacă daţi click aici. 

Fac precizarea, necesară, că anterior am avut un dialog extrem de util, cu o altă coechipieră, spirituală, din aceeaşi redacţie, care are o exactitate matematică în afirmaţiile profesionale, domniţa Iulia Roşu, căreia i-am precizat că, de pildă, în rândurile diplomaţilor arabi există frustrarea că la apariţia şi continuarea unor evenimente violente, în Orientul Mijlociu, nimeni, din presa de la Bucureşti, nu le cere opinia.

Există apoi ambasade, precum cea americană, care, din raţiuni pe care nu le evoc aici, preferă, în lipsa unei alternative serioase, de exprimare publică, să se limiteze la o vizibilitate minimă, în relaţia cu presa română.

Am dorit să ajungă şi la nivelul decident al cotidianului pe care îl citiţi acum, mesajul că asumarea unui dialog transparent, cu emisari diplomatici, din state ce au reprezentanţi acreditaţi la Bucureşti, ar genera conştiinţa că există o tribună publicistică, de nivel naţional, care cultivă, constant şi convingător, promovarea mesajelor echilibrate, ale unor ambasadori ce au lucruri relevante de transmis românilor.

Dovada că am avut dreptate este faptul că după ce au vizionat, în direct, emisiunea iniţiată de colega Elena Dumitru, diplomaţii egipteni – acum, alţii în viitor – au optat pentru ca ataşatul egiptean al apărării, la Bucureşti, colonelul Yasser Assad Ahmed, prin mijlocirea dr. Abdalla Mobasher, să mă contacteze, în seara acestei zile, pentru ca ADEVĂRUL să beneficieze, cu prioritate, de răspunsuri fireşti, la întrebări existente în rândurile opiniei publice din România.

Care ar fi aceste interogaţii?

1. Cum s-a ajuns la situaţia actuală, din Egipt?

2. De ce s-a ajuns la o situaţie de incompatibilitate între armata egipteană şi fostul preşedinte al Egiptului?

3. Cum a apărut foaia de parcurs a Forţelor Armate Egiptene, pentru evoluţia democratică a naţiunii egiptene?

4. Ce include foaia de parcurs?

5. Pe ce se bazează poziţia liderilor militari egipteni?

6. Care sunt elementele de continuitate, în politica externă a Egiptului?

7. Ce mesaj are conducerea armatei, către poporul egiptean?

Iată răspunsurile oferite de colonelul Yasser Assad Ahmed:

1. Egiptul a asistat, încă din 29 iunie, la ample demonstraţii, în întreaga ţară, a marelui popor egiptean, care şi-a exprimat opinia în mod paşnic şi civilizat. Dar masele populare nu au primit răspuns, la apelul lor, mulţi înalţi funcţionari ai ministerelor şi guvernatori de stat dându-şi demisia, fapt ce a condus la o paralizare completă, a sistemului executiv şi a supus la risc structura statului.

2. În baza responsabilităţii naţionale, Forţele Armate au prezentat multe inţiative de dialog naţional, la care o anumită parte a adus un afront acestora. În data de 2 iulie, discursul prezidenţial a fost incompatibil cu cererile poporului egiptean, prezent în toate pieţele din Egipt.

3. Forţele Armate s-au văzut obligate să se consulte cu personalităţile emblematice ale forţelor politice, de tineret si religioase, pentru a formula o foaie de parcurs, în scopul de a păstra structura statului şi viitorul său şi care să se supună dorinţei marelui popor egiptean.

4. Foaia de parcurs include:

A- Suspendarea temporară a constituţiei.

B- Şeful Curţii Constituţionale Supreme va depune jurământul constituţional, în faţa Adunării Generale a Curţii Constituţionale Supreme.

C- Se vor ţine alegeri prezidenţiale anticipate, urmând ca Şeful Curţii Constituţionale Supreme să răspundă de conducerea statului, pe o perioadă interimară, până la alegerea noului preşedinte.

D- Şeful Curţii Constituţionale Supreme să fie îndreptăţit să emită declaraţii constituţionale, pe durata perioadei de tranziţie.

E- Să se constituie un guvern puternic şi capabil, de care să se bucure toate autorităţile, pentru a administra perioada curentă.

F- Să se constituie o comisie, care să includă spectrul complet şi experienţele de revizuire a amendamentelor propuse, la constituţia care este suspendată temporar.

G- Curtea Constituţională să accelereze aprobarea proiectului legii electorale, a Camerei Reprezentanţilor şi să înceapă procedurile de pregătire a alegerilor parlamentare.

H- Să se elaboreze un cod de etică mass-media, care să prevadă libertate pentru mass-media, care să asigure normele profesionale, credibilitatea, imparţialitatea şi care să apere interesele superioare ale statului.

I- Să se adopte măsuri executive responsabilizând şi integrând tinerii în instituţiile de stat, pentru a deveni parteneri în luarea deciziilor, ca asistenţi ai miniştrilor şi guvernatorilor, precum şi în diferite posturi de conducere.

J- Să se constituie o înaltă comisie de reconciliere naţională, din personalităţi care reprezintă toate orientările şi care se bucură de credibilitate şi de acceptul tuturor elitelor naţionale.

5. Poziţia Forţelor Armate se bazează pe următoarele fapte:

a- Articolul nr.194, din constituţia suspendată temporar, care stipulează că Forţele Armate aparţin poporului şi misiunea lor este să apere ţara şi să menţină securitatea şi integritatea.

b- Să se supună dorinţei marelui popor egiptean, dorinţă reflectată în demonstraţia din toată ţara, a 30 milioane de cetăţeni şi să obţină victoria dorită de popor - sursa de autoritate, de luare a deciziei şi de comandant al Forţelor Armate.

c- Să satisfacă cererea marelui popor egiptean, de a avea alegeri prezidenţiale anticipate şi să formuleze o hartă a viitorului ţării, în baza consensului naţional şi de suveranitate a poporului – sursa de autoritate şi singura sursă de legitimitate.

d- Responsabilitatea naţională, morală şi istorică a Forţelor Armate să ofere siguranţă cetăţenilor, să protejeze structura statului şi resursele sale, identitatea civică, precum şi prevenirea, împotriva oricărei părţi, a terorizării cetăţenilor.

e- Deplina înţelegere şi coordonare între Forţele Armate şi toate părţile politice, de tineret şi religioase, pentru a scuti ţara de riscul de haos şi de alunecare către un conflict naţional.

f- Determinarea Forţelor Armate de a nu se angaja în acţiuni politice sau de conducere, ci doar de a exercita rolul specific de Forţe Armate, în cadrul sistemului democratic, rezultat din dorinţa poporului şi care să nu folosească armata ca un substitut al legitimităţii acceptate de marele popor egiptean.

g- Reticenţa Forţelor Armate, de a interveni în afacerile politice sau de a prelua controlul autorităţii, fapt exprimat prin numirea Sefului Curţii Constituţionale Supreme, drept responsabil de conducerea afacerilor ţării, pe durata perioadei de tranziţie, până la alegerea noului preşedinte.

h- Foaia de parcurs aprobată a fost formulată în înţelegere naţională şi fără excluderea niciunui partid politic.

i- Existenţa unui interes naţional, pentru participarea deplină a tuturor partidelor şi mişcărilor politice şi a tineretului în viitoarele alegeri, fără excepţie sau excluderea vreunui partid politic.

j- Forţele Armate nu au luat nicio măsură extraordinară şi nu au nicio intenţie să ia măsuri excepţionale în viitor, deoarece îşi desfăşoară munca în concordanţă cu legea.

6. Forţele Armate confirmă următoarele:

A. Egiptul respectă pe deplin responsabilităţile şi obligaţiile sale, din tratatele şi convenţiile internaţionale.

B. Vor pune accent pe dezvoltarea cooperării militare şi pe deschiderea către toate ţările prietene. Vor promova interesele comune, în această perioadă delicată, din istoria Egiptului,  cu convingerea că adversitatea unora dezvăluie prietenii adevăraţi.

7. Forţele Armate sunt încrezătoare în capacitatea poporului egiptean, de a depăşi, cât mai curând posibil, perioada curentă şi de a înainta către un stat modern, civil, democratic, ridicat dintr-o civilizaţie istorică de peste 7000 de ani.