Cine a răpit diplomatul iranian din Yemen?

Zidul schimbării FOTO Reuters

În urmă cu opt zile, un diplomat iranian a cărei identitate este încă parţial necunoscută, a fost răpit din capitala Yemenului, fiind forţat să coboare din propriul autovehicul, incidentul crescând tensiunile între regimurile de la Teheran şi Sana’a.

Tensiuni între două regimuri a căror relaţie este bazată pe neîncredere reciprocă, Sana’a acuzând de nenumărate ori Iranul că susţine secesiunea Yemenului prin sprijnirea populaţiei şiite, ce militează pentru o politică separatistă, asemenea perioadei 1967-1999.

Bineînţeles, că o întrebare legitmă acum, dar lipsită de  cunoaştere, ar fi: “de ce este Yemenul un subiect de interes?”.  Fără a folosi o ordine prioritară, Yemenul reprezintă sediul central al grupării Al Qaeda din Peninsula Arabică, cea mai activă reţea teroristă, în timp ce din punct de vedere geopolitic, are acces direct, alături de Djibouti, la strâmtoarea Bab al-Mandeb, care asigură accesul naval în Marea Roşie, pe unde 3 milioane barili de petrol trec zilnic. Iar nu degeaba, Franţa şi SUA sunt prezente militar in Djibouti.

Mai apoi, în nordul Yemenului se află Canalul Suez, în timp ce Oceanul Indian este poziţionat în sud, reprezentând rutele de navigaţie pe pieţele asiatice consumatoare de energie, dar şi zona de acţiune a piraţilor somalezi, ceea ce face ca stabilitatea internă să transforme Yemenul fie într-un garant de securitate pentru rutele maritime, fie într-un furnizor de insecuritate. Iar cum globalizarea face ca securitatea regională să devină internaţională, avem toate motivele să fim interesaţi.

Mai mult, tot din punct de vedere geopolitic, Yemenul reprezintă un pivot pentru stabilitatea Monarhiilor din zona Golfului Persic, o falie a ciocnirii axei şiite cu cea sunnite, o ţară în care spionajul iranian a reprezentat pentru guvern, o ameninţare cel puţin la fel de mare precum terorismul.

Deşi răpirile reprezintă acţiuni des întâlnite în statul yemenit,  nu acelaşi lucru putem spune despre atacurile asupra membrilor corpului diplomatic, singurul incident asemănător fiind realizat în martie 2012, atunci când Al Qaeda l-a răpit pe diplomatul saudit, Abdullah al-Khaledi, pe care a încercat să îl folosească ca piesă de schimb în cadrul negocierilor privind eliberarea mai multor deţinuţi islamişti aflaţi în custodia Arabiei Saudite. Negocierile au eşuat, al-Khaledi fiind încă în posesia Al Qaeda, grupare teroristă suspectată de guvernul yemenit şi pentru răpirea diplomatului iranian.

Totuşi, validitatea acestei ipoteze este pusă sub semnul întrebării, atât prin prisma modului de operare, cât şi ca urmare a scopurilor urmărite.  Spre deosebire de cazul al-Khaledi, care a fost răpit din portul Aden, diplomatul iranian a fost răpit din cartierul diplomatic, una dintre cele mai sigure zone din capitala yemenită, acolo unde  până şi pentru Al Qaeda este greu să opereze, iar mai apoi este greu de înţeles care ar fi scopul urmărit de către gruparea teroristă, care, cel puţin aparent, nu are interese pentru a  negocia cu Teheranul.

Iar cum o ipoteză (încă) invalidă dă naştere altor ipoteze, ne putem întreba dacă nu cumva asistăm la o luptă specifică “frontului secret”,  acolo unde „agentul alb” a intrat în custodia unui serviciu de intelligence  cel puţin regional, fie prin răpire, fie a defectat. Sau poate că Al Qaeda doreşte o recompensă financiară, oare?! Cert este că Yemenul a asigurat Iranul că va deschide o anchetă solidă, şi tot la fel de cert este că oricum se va soluţiona răpirea –incă nerevendicată- varianta oficială va trebui pusă sub semnul întrebării.         

Iată de ce, este legitim a ne întreba: cine l-a răpit pe diplomatul iranian?