Cinci ani de la moartea lui Fidel Castro: Aura lui „El Lider Maximo” dispare pe fondul dificultăţilor economice şi luptei pentru putere
0
La cinci ani de la moartea lui Fidel Castro, regimul comunist cubanez se confruntă cu o revoltă a „nepoţilor revoluţiei”, o populaţie descurajată de persistenţa dificultăţilor economice şi o luptă pentru putere în faşă.
Amintirea lui „El Lider Maximo” se stinge încet-încet în Cuba. „Rezistenţa” în faţa „imperialismului american” nu mai animă suflete, după cum s-a văzut cu prilejul comemorării morţii fostului dictator.
Un omagiu discret
Granma, ziarul oficial al Partidului Comunist Cubanez (PCC), şi postul naţional de televiziune Cubavision au deplâns, evident, moartea lui Fidel. Şi actualul lider al insulei din coasta SUA, Miguez Diaz-Canel, a deplâns-o într-un discurs rostit alături de tovarăşul său venezuelean Nicolas Maduro. Însă evenimentele comemorative din acest an au fost prea sărace faţă de cele din anii precedenţi. De altfel, imaginile cu milioane de cubanezi „recunoscători” care au însoţit pe o distanţă de 900 de kilometri, între Havana şi Santiago, cenuşa „Comandantului” decedat pe 25 noiembrie 2016, la vârsta de 90 de ani, parcă aparţin unei alte ere.
Bolnav, Fidel Castro s-a pensionat în 2006 după 47 de ani la putere şi a lăsat ţara pe mâna fratelui său Raul. După ce a lansat un proces de deschidere economică, Raul Castro a renunţat şi el la conducere în 2018, predând iniţial preşedinţia lui Miguel Diaz-Canel, apoi controlul asupra PCC în 2021.
Aflată mereu în căutarea unui al doilea suflu, Revoluţia Cubaneză (1953-1959) abia de a rezistat de-a lungul deceniilor şi pare să nu mai aibă şanse să-l găsească vreodată. Liderii istorici dispar unul câte unul, timp ce fiii lor, numiţi „fiii revoluţiei”, au astăzi în jur de 70 de ani şi prea puţină putere de convingere asupra nepoţilor cu apeluri romantice la eroism în faţa SUA.
Revolta „nepoţilor revoluţiei”
Miguel Diaz-Canel, 61 de ani, se confruntă în prezent cu o răscoală a tinerilor, care cer mai multă libertate de exprimare sub impulsul reţelelor sociale, care au luat amploare în Cuba în 2018 odată cu pătrunderea internetului mobil.
Miguel Diaz-Canel (stânga) alături de Raul Castro FOTO EPA-EFE
În plus, o nouă generaţie vrea să îşi facă loc pe scena politică după moartea lui Fidel. Aceştia sunt „nepoţii revoluţiei”, care au între 30 şi 40 de ani şi reprezintă 13,5% din cei 11,2 milioane de locuitori ai insulei comuniste.
Ei reclamă o reprezentare politică în faţa PCC, unic în Cuba, şi posibilitatea realizării în viaţă pe cale individuală.
Noua „variabilă” în „acest context complex este contestarea socială”, afirmă economistul cubanez Pavel Vidal.
Numeroşi „nepoţi” s-au reunit în mişcarea San Isidro, care a organizat un miting fără precedent în faţa Ministerului Culturii în noiembrie 2020. Au urmat apoi manifestaţiile istorice din 11 iulie şi 12 iulie. Un marş convocat pe 15 noiembrie a fost interzis imediat de autorităţi.
FOTO EPA-EFE
„Generaţia mea este suficient de apropiată de bunici pentru a le înţelege istoria, dar destul de îndepărtată din punct de vedere istoric pentru a nu rămâne ancorată în trecut”, explică pentru AFP Raul Prado, un fotograf în vârstă de 35 de ani.
Dificultăţi economice
Dificultăţile economico-sociale au accentuat sentimentul de furie. „Ultimii cinci ani au fost foarte complicaţi pentru economia” cubaneză, spune Pavel Vidal, referindu-se la prăbuşirea PIB-ului cu 11% în 2020, o inflaţie galopantă care a provocat lipsuri de hrană şi medicamente, apoi o creştere semnificativă a preţurilor.
Redresarea turismului, odată cu învingerea pandemiei, este aşteptată cu nerăbdare. Creşterea preţului la nichel, unul dintre cele mai importante produse de export ale Cubei, şi dezvoltarea industriei farmaceutice, cu vaccinuri şi medicamente, sunt considerate drept soluţii de menţinere a ţării pe linia de plutire.
Dar, în opinia lui Vidal, revenirea economică nu va fi suficientă atâta timp cât regimul nu va recunoaşte că „o parte importantă a populaţiei nu împărtăşeşte ideile Partidului”.
Urzeala tronurilor la Havana
Însă liderii comunişti sunt în realitatea lor şi îşi curăţă armele în perspectiva unei lupte pentru putere. Aşadar, Miguez Diaz-Canel nu se confruntă doar cu contestări din partea „nepoţilor revoluţiei”, dar şi cu provocări din partea unor rivali din interior, unul dintre ei fiind chiar în preajma sa. Doi dintre liderii comunişti de la Havana şi-au anunţat clar intenţiile de a fi continuatori ai epocii post-Castro: un politician detronat dornic de recăpătarea prim-planului şi un general puternic.
Fostul vicepreşedinte Carlos Aurelio Lage Davila s-a întors în mod neaşteptat în faţa publicului după 12 ani de pauză. Într-un videoclip atent realizat şi publicat pe reţelele sociale pe 15 octombrie, cu ocazia celei de-a 70 aniversări de la naşterea sa, el se prezintă drept o alternativă pentru Diaz-Canel. Lage redă file din viaţa sa, inclusiv întâmplări cu Fidel Castro şi alţi lideri socialişti, precum venezueleanul Hugo Chavez şi bolivianul Evo Morales. Fostul vicepreşedinte se prezintă drept un familist, un revoluţionar dedicat cauzei şi un lider politic care încă primeşte „nenumărate gesturi de sprijin şi respect”. Îl atacă totodată pe Diaz-Canel, evocând necesitatea unor reforme profunde pentru a menţine revoluţia în viaţă şi declarându-se dispus să ajute în acest sens. Ori Diaz-Canel îşi axează discursul pe „continuitate”, #somoscontinuidad fiind hashtagul său preferat.
Cântăreţul şi compozitorul Silvio Rodriguez, un susţinător de lungă durată al Revoluţiei Cubaneze, a lăudat ieşirea publică a lui Lage, susţinând că îl motivează. Însă mulţi cred că videoclipul a fost realizat la iniţiativa serviciilor de securitate. „Le place să mai arunce câte o fumigenă ca să vadă ce cred oamenii, dar mă îndoiesc că Raul (Castro, n. red.) ar putea salva politician în dizgraţie în vârstă de 70 de ani care a fost acuzat de corupţie”, este de părere Emilio Morales, preşedintele Havana Consulting Group, cu sediul în Miami, SUA.
Dacă presupusa revenire în politică a lui Lage ar putea fi o perdea de fum, o figură iese din umbră cu mişcări surprinzătoare profitând de slăbiciunea actualului lider. Este vorba de puternicul general Luis Alberto Rodriguez Lopez-Calleja, în vârstă de 61 de ani. În urmă cu câţiva ani, generalul era cunoscut publicului doar în calitate de fost ginere al lui Raul Castro. Acum este considerat omul cu bani, întrucât deţine controlul asupra unei bune părţi din economia cubaneză prin vastul conglomerat economico-militar GAESA. Şi îşi face loc treptat pe scena politică, devenind, pe rând, membru al Biroului Politic, în aprilie, „consilier special” al preşedintelui, în septembrie, şi reprezentant al Adunării Naţionale, în octombrie. „Se află în toate locurile potrivite pentru a deveni prim-ministru”, subliniază Emilio Morales într-un interviu acordat pentru Denver Gazette.
Se încarcă comentariile...
