Chemare la „război civil împotriva paraziţilor de stânga, populaţiei zombi a lui Merkel, dictaturii mass-media şi a sclavilor săi“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Parchetul federal din Karlsruhe, responsabil în ce priveşte cazurile de terorism, a anunţat ieri deschiderea procesului împotriva neo-naziştilor din Chemnitz. Este vorba despre opt bărbaţi cu vârste cuprinse între 21 şi 32 de ani care trebuie să răspundă în faţa tribunalului din Dresda la acuzaţia de a  fi "format un grup terorist de extremă dreapta".

În rechizitoriu se spune că aceştia pregăteau "atacuri violente şi atentate armate" atât împotriva străinilor cât şi a altor persoane cu diferite convingeri politice deosebite de cele ale extremei drepte. Ziua aleasă pentru atentatul pentru care făcuseră deja rost de armele necesare ar fi trebuit să aibă loc la Berlin, pe 3 octombrie 2018, ziua în care este celebrată Reunificarea Germaniei.

Grupul terorist de extremă-dreapta este format dintr-un amestec heteroclit de huligani, neo-nazişti şi skinheads din Chemnitz, care a luat fiinţă în climatul anti-migranţi existent în Saxa, în vara anului trecut şi care a culminat cu "vănătoarea de străini" pe stradă după ce un cetăţean german a fi fost ucis de un imigrant (un tânăr sirian de 24 de ani condamnat luna trecută la nouă ani şi jumătate de închisoare). Atunci a fost demarat un grup de mesagerie intitulat "Revoluţia Chemnitz", iar într-unul dintre mesajele transmise de Christian Keilberg, prezentat drept liderul grupării teroriste de extremă dreaptă, chema la "război civil împotriva paraziţilor de stânga, a populaţiei zombi a lui Merkel, împotriva dictaturii mass-media şi a sclavilor acestora". Au şi trecut la fapte, în dorinţa, se spune în actul acuzării, de a demonstra că pot realiza mai mult decât National Socialist Underground, altă mişcare neo-mazistă care în 2011 a ucis 10 oameni şi a pus 3 bombe.

Imagine indisponibilă

Pe 14 septembrie, cinci dintre suspecţi, înarmaţi cu „sticle, mănuşi dublate cu plumb şi bastoane cu electroşoc au atacat şi au rănit câţiva rezidenţi străini în Chemnitz“.  Curând după aceea, mai precis pe 18 octombrie, cea mai mare parte a membrilor grupului "Revoluţia Chemnitz" va fi arestată, iar liderul grupului, electricianul în vârstă de 32 de ani Christian Keilberg, va fi prins două săptămâni mai târziu.

Analiza ulterioară a procuraturii demonstrează că „suspecţii urmăreau obiective revoluţionare care vizau subminarea statului de drept democratic“, şi că vorbeau foarte serios despre folosirea violenţei pentru a ajunge să-şi realizeze scopurile.

Şi nu sunt singurii căci, anul trecut, au fost arestaţi alţi membri ai unui grup de extremă dreapta, Freital, tot sub acuzaţia de terorism şi tentativă de asasinat. 8 membri ai grupului au fost judecaţi şi condamnaţi de acelaşi tribunal din Dresda unde se judecă şi procesul de acum la pedepse cuprinse între 4 şi 10 ani închisoare pentru cele 5 atentate cu explozibil organizate de ei în 2015 împotriva unor locuinţe ale imigranţilor, vizând însă şi militanţi de stânga. Iar procesul acesta de acum se ţine într-o atmosferă foarte tensionată deoarece, în iunie, la Kassel, un militant neo-nazist l-a ucis pe Walter Lubcke, un consilier local care se exprimase în favoarea unei politici pro-migranţi. Ministrul de interne Horst Seehofer declara în urmă cu puţin timp asupra riscurilor foarte importante pe care le presupune ridicarea extremei-drepte, avertivând că acest fenomen "reprezintă o ameninţare la fel de mare ca cea a islamismului radical". Şi spunea că, anul trecut, în cadrul operaţiunilor care au vizat formaţiunile şi grupările de extremă-dreapta, au fost descoperite 1091 de arme, inclusiv arme de foc şi explozibili, aproape dublu de confiscările din 2017, atunci când au fost găsite doar 676 de arme.

  

Imagine indisponibilă

Cât de relevant este acest fenomen?

Răspunsul, extrem de îngrijorător, îl găsim în mesajele serviciilor de informaţii germane care, de mult timp, aşa cum notează Der Spiegel, avertizau la modul cel mai serios asupra "unei ameninţări precise". Iar la începutul acestui an, Biroul federal al poliţiei (BKA) vorbea despre posibilitatea producerii unor „atentate violente extrem de serioase“ ce ar putea fi comise de grupările de extremă dreapta. În documentul respectiv, reprezentanţii guvernului erau identificaţi ca posibile ţinte. Iată, din sinteza realizată de publicaţia germană, reiese foarte clar că acestea nu erau doar presupuneri, ci s-au dovedit realităţi faptice imposibil de contestat tocmai în contextul în care avem din ce în ce mai multe organizaţii sau grupări care se reflectă deschis în linia neo-nazismului şi promovând direct ideologia criminală naţional-socialistă.

DER SPIEGEL 

Imagine indisponibilă

Un alt raport, de data asta din partea Biroului federal german pentru apărarea Constituţiei (BfV), spunea, în luna mai, că extremiştii de dreapta se pregătesc "pentru scenariul unui război civil", fiind bănuiţi că adună arme şi explozibili

„în pregătirea unui război civil“, temându-se de "dispariţia ordinii publice din ţară". Thomas Haldenwang preşedintele BfV, spunea că agenţia pe care o conduce are probleme în a stăpâni această evoluţie foarte îngrijorătoare: "Dată fiind dimensiunea ameninţării reprezentate de extremismul de dreapta, nu suntem în poziţia de a spune că suntem pe deplin în controlul acestei ameninţări".

Afirmaţie pe care, cu siguranţă, o acceptă în acest moment şefii agenţiilor de informaţii care au înţeles că o colaborare între bazele lor de date este necesară mai mult ca oricând, plecând de la analiza de conţinut extremist în mediul online. Aşa au fost descoperiţi atât de rapid cei din "Revoluţia Chemnitz", iar acest exemplu a fost invocat de curând, la Bruxelles în dezbaterea privind noi măsuri dure şi comprehensive în lupta împotriva "mesajelor urii", prima treaptă vizibilă în activitatea unui membru activ al unei celule teroriste de extremă dreaptă sau semnal de radicalizare ideologică a ceea ce va fi, curând, un asemenea membru activ. Şi, ca fenomen mai nou şi interesant, experţii în lupta anti-teroristă au subliniat faptul că există un fenomen în evoluţie ascendentă, folosirea reţelelor sociale pentru aducerea de noi adepţi şi pentru difuzarea de mesaje pentru organizarea de noi reţele. Încep să fie monitorizate cu succes sute de conturi directe (mai ales în aplicaţia Telegram) dar şi altele, la fel de interesante, destinate intervenţiilor pe reţelele sociale sau, şi mai nou, pe conturile de conversaţii deschise de ediţiile online ale multor publicaţii.

Dar nu ştiu dacă este suficient deoarece, şi mai nou, politicienii sunt cei care preiau mesajele de intoleranţă şi ură, instigând la violenţa sau propunând măsuri extreme împotriva adversarilor politici. Sunt susţinuţi de foarte active site-uri de teoria conspiraţiei, acum afiliate politic şi factori activi ai unui nou tip de război civil care corespunde unei fracturi sociale în continuă creştere. Iar Europa este un teren pe care s-a testat cu succes apetenţa unei părţi a opiniei publice pentru acest tip de filosofie şi acţiune.

Urmează şi restul? De ce nu?

Spunea odinioară Adolf Hitler: "Dacă spui o minciună îndeajuns de mare şi o mai spui şi îndestul de des, va fi crezută". Şi cui îi pasă de consecinţe? 

  

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite