Cercetătorul Jonathan Field: ”Ca să facă faţă terorismului Occidentul trebuie să renunţe la conceptul „politically correct”

Dacă nu-şi vor schimba felul de a gândi şi a acţiona, democraţiile occidentale nu vor putea face faţă terorismului, a declarat dr. Jonathan Field, cercetător la Institutul Internaţional pentru Contraterorism din Israel.

Invitat de Ambasada Israelulului din România, dr. Fine a ţinut o expunere în faţa ziariştilor, expunere care, potrivit declaraţiilor şefului adjunct al Misiunii, Shelly Hagler Livne, „nu reprezintă poziţia Ambasadei sau a guvernului israelian”.

Dr. Jonathan Fine care, printre altele, este şi membru al ICTAC- Comunitatea Academică Internaţională de Contraterorism - a prezentat un tablou general al  mişcărilor teroriste de după cel de-al doilea război mondial, subliniind modificarea esenţială care a avut loc în ultimii ani prin apariţia unei noi forme - cea a terorismului religios,  manifestat printr-o politică fundamentalistă radicală religioasă în Orientul Mijlociu, în rândul musulmanilor. 

El a subliniat că, până la apariţia acestei ideologii, se cunoşteau trei forme de terorism – cel colonial,  al separatiştilor şi al stângii radicale, toate având o ideologie seculară. Comun la aceste grupări a fost definirea limitată a duşmanului iar după realizarea obiectivului propus , respectiv eliberarea de sub jugul colonial sau obţinerea unor revendicări în cazul separatiştilor, conflictul lua sfârşit. În schimb, pentru grupurile radicale religioase şi aici vorbitorul s-a referit, concret la cele musulmane, duşmanul este  o civilizaţie, diferită faţă de a lor şi această civilizaţie îi include pe toţi duşmanii Islamului. 

Este vorba de un conflict diferit şi periculos. Pentru  aceste grupări, nimic nu se compară cu Islamul iar lupta se duce pe două fronturi –cel de pe pământ, războiul concret şi cel din ceruri în care islamiştii se confruntă cu forţele întunericului, ale răului. Aceste organizaţii vor să–i tragă pe credincioşii musulmani înapoi în Evul Mediu,  orientare  care nu este acceptată de musulmani în general dar sunt mulţi care se lasă convinşi de idee.

Primăvara arabă, a atras atenţia vorbitorul, a fost departe de a fi  o mişcare cu caracter democratic care să aducă după sine schimbări ca în Europa centrală şi de est în 1989, cum au crezut unii. În acest caz trebuie luate în considerare grupările religoase care s-au activizat, un exemplu concludent fiind organizaţia „Fraţilor musulmani”, care şi-a formulat şi şi-a lansat ideologia cu 40 de ani în urmă. 

În această categorie, vorbitorul a inclus şi gruparea Hamas din Gaza. În acest context, dr. Fine, răspunzând la o întrebare, a arătat că cea mai bună soluţie în Egipt a fost preluarea puterii de către generalul Sissi care a oprit răspândirea islamismului radical religios în Orientul Mijlociu. Occidentul  şi în primul rând Statele Unite, ar trebui să înţeleagă situaţia şi să nu-l condamne pe actualul lider al Egiptului.

Măsurile contrateroriste din Europa, slabe

În ceea ce priveşte situaţia din Europa, ca specialist în contraterorism el nu a fost surprins de evenimentele din Franţa şi Danemarca, deşi le consideră acţiuni limitate. Sunt o serie de state europene în care acţionează cele mai radicale grupări teroriste cu ideologie religioasă. Cauzele existenţei lor sunt multiple şi ele trebuiesc căutate în masiva imigrare a musulmanilor în aceste ţări şi în lipsa unei  politici  europene de integrare a imigranţilor. Grav este, a subliniat vorbitorul, că cei care au comis atentatele fac parte din generaţia tânără, sunt născuţi chiar în ţările respective, deci trebuie găsite soluţii şi pentru aceştia, soluţie care rezidă în primul rând în educaţie.

Dr. Jonathan Fine a criticat măsurile de contracarare a teorismului din statele europene. De pildă, el a atras atenţia  asupra faptului că cei mai mulţi dintre autorii atentatelor din Franţa erau cunoscuţi de către organele de securitate şi, cu toate acestea, nu au fost luate măsuri împotriva lor. Europenii, a spus el, nu definesc exact cine sunt teroriştii, nu vor să recunoască faptul că este vorba de organizaţii radicale religoase sunite.

 Pe de altă parte, democraţiilor occidentale le este greu să renunţe la o serie de principii democratice, măsuri necesare în războiul împotriva terorismului. Oricum de dureroase ar fi, aceste măsuri trebuie luate. Nu poţi să contracarezi terorismul şi să fii în permanenţă „polically correct„, a subliniat vorbitorul.

Răspunzând întrebărilor ziariştilor, dr. Fine a vorbit despre dificultăţile de a contracara incitările din moschei , despre rolul Turciei, al Iranului, situaţia din Gaza etc.. El a arătat, legat de execuţiile în faţa camerelor de luat vederi efectuate de Statul Islamic, că  decapitarea  este acceptată de dogma musulmană numai că cele mai multe ţări din Orientul Mijlociu nu o aplică, deşi, s-a întâmplat şi în Arabia Saudită. 

Pentru Statul Islamic, a arătat el, mai ales când este vorba de occidentali, este un excelent mijloc de propagandă, de intimidare a adversarilor. Islamiştii din ISIS sunt conştienţi de valoarea propagandei lor la televizor. Lumea, a arătat vorbitorul, nu a reacţionat la executarea a sute de creştini din Irak sau a unor soldaţi irakieni şiiţi, dar s-a revoltat imediat când au fost executaţi la televizor ostatici occidentali.

România, coridor de trecere pentru terorişti

În ceea ce priveşte România, specialistul israelian în contraterorism a arătat că, deocamdată nu există un pericol direct, dar trebuie împiedicate încercările unor terorişti de a folosi ţara drept coridor de trecere.

Europa, a mai arătat el, trebuie să elaboreze o politică adecvată faţă de imigranţii musulmani, numai astfel s-ar putea pune capăt atragerii tinerilor din a doua sau a treia generaţie în organizaţiile islamiste radicale unde ar putea deveni potenţiali terorişti.