Cele şase locuri de patrimoniu de pe coastele Africii ameninţate de fenomene climatice extreme

Cele şase locuri de patrimoniu de pe coastele Africii ameninţate de fenomene climatice extreme

Oraşul vechi Lamu din Ghana Foto shutterstock

Vremea extremă, creşterea nivelurilor mării şi alte fenomene asociate cu schimbările climatice ameninţă situri de patrimoniu nepreţuite, se arată într-un studiu al unei echipe internaţionale de cercetători, relatează BBC.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un studiu publicat recent în jurnalul Azania de cercetători britanici, kenyeni şi americani a arătat că locuri de patrimoniu din Africa pot fi pierdute dacă nu se intervine „semnificativ” pentru conservarea lor. Ei au întocmit o listă cu unele din cele mai ameninţate dintre aceste moşteniri culturale.
 

Suakin, Sudan

 
Un oraş de coastă de la Marea Roşie, situat în nord-estul Sudanului a fost odată un port strategic important. Istoria sa a început acum 3.000 de ani când faraonii Egiptului l-au transformat într-o rută pentru comerţ şi explorări. Ulterior a devenit un centru de tranzit pentru pelerinii de la Mecca jucând un rol semnificativ în comerţul cu sclavi de pe Marea Roşie. La un moment parte din Imperiul Otoman, şi-a pierdut proeminenţa strategică odată cu dezvoltarea portului din Sudan situat mai la nord la începutul secolului 20.
 
Deşi oraşul e în mare parte degradat a conservat case şi moschei exemplare arhitectural potrivit UNESCO. Profesorul Joanne Clarke de la Universitatea Anglia de Est este unul din cercetătorii care analizează ritmul de degradare provocat de creşterea nivelului mării şi eroziunea coastelor.
 
„Ce ştim cu siguranţă este că Marea Roşie va fi afectată în următoarele decenii, adică structurile care au rezistat până acum vor din pierdute (fără intervenţie)”, a spus ea.
 
 

Insula Suakin din Sudan Foto Shutterstock

Oraşul vechi din Lamu, Kenya

 
Oraşul vechi din Lamu este cea mai veche şi mai bine conservată aşezare Swahili din Estul Africii, potrivit UNESCO.
 
Dacă majoritatea oraşelor şi satelor de pe coasta est-africană sunt acum părăsite, Lamu a fost locuită continuu de mai bine de 700 de ani. Între timp a devenit un centru important pentru studiul cultural al Islamului şi al Swahili.
 
Dar oraşul a fost „afectat sever de retragerea coastei” în măsura în care a pierdut din protecţia naturală furnizată de nisip şi vegetaţie. Un factor este creşterea nivelului mării, dar profesorul Clarke citat mai sus e de părere că un rol l-a jucat şi portul uriaş construit în nordul Oraşului Vechi care „distruge pădurile de mangrove care protejează insula de inundaţii”.
 
Pe măsură ce omul distruge patrimoniul natural protector cel cultural riscă să fie expus şi să se piardă de asemenea, spune cercetătoarea.
 
FOTO shutterstock

Regiunile de coastă din Insulele Comore

 
Arhipeleagul vulcanic Comore de pe coastelor est-africane a conservat de asemenea locuri de patrimoniu care includ oraşul maritim din secolul 14 Mutsamudu şi un palat de acum sute de ani.
 
Acestea sunt însă şi unele dintre cele ameninţate de creşterea nivelurilor mării de pe continentul african, spune profesorul Clarke. În studiul publicat de echipa internaţională de cercetători se arată că într-un scenariu al unor niveluri moderate sau înalte ale emisiilor de carbon globale „porţiuni ample din zona de coastă africană vor fi inundate până în 2100”.
 
„Până în 2015, Guineea, Gambia, Nigeria, Togo, Benin, Congo, Tunisia, Tanzania şi Comore se vor afla într-un pericol considerabil din cauza eroziunilor coastelor şi ridicării nivelurilor mării”.
 
FOTO shutterstock

Forturile şi castelele din Ghana

 
Presărată cu poziţii fortificate destinate comerţului construite între 1482 şi 1786, porţiunea de coastă din Ghana se întinde pe 500 de kilometri. 
 
În Ghana se găsesc castele şi forturi construite de-a lungul timpului şi ocupate de comercianţi din Portugalia, Spania, Danemarca, Suedia, Olanda, Germania şi Marea Britanie. Acestea au furnizat infrastructura pentru schimburile de aur ca ulterior să joace roluri importante în comerţul cu sclavi dintre Africa şi cele două Americi.
Însă acestea sunt situate în zone expuse impactului furtunilor şi inundaţiilor. Un exemplu este fortul Prinzenstein din Keta, estul Ghanei, care a suferit deja eroziuni importante, cum o dovedeşte o comparaţie a imaginilor de azi faţă de acum 50 de ani.
 
FOTO shutterstock

Arta în stâncă de la Twyfelfontein, Namibia

 
Twyfelfontein, din regiunea Kunene, care concentrează o zonă extinsă de artă africană în stâncă, este afectată de creşterea umidităţii ce creează condiţii pentru proliferarea fungilor şi microbilor pe pietre.
UNESCO descrie acest patrimoniu ca „prezervări ample şi de mare calitate de practici rituale conectate cu comunităţile de vânători-culegători în această parte din sudul Africii de-a lungul a cel puţin 2.000 de ani”.
 
FOTO shutterstock

Djenné, Mali

 
Casele de lut din Djenné vechi de circa 2.000 de ani sunt unele din cele emblematice imagini ale Mali. Locuit din 250 î.e.n., Djenné a fost un oraş comercial şi o importantă conexiune în comerţul cu aur transsaharian. În secolele 15 şi 16 a constituit unul din centrele de propagare ale Islamului în vestul Africii.
 
Schimbările climatice au afectat însă calitatea lutului de care dispuneau odinioară locuitorii pentru construcţia caselor. Populaţia nu a fost afectată doar de recoltele slabe, care le-a scăzut veniturile, ci şi de faptul că nu au mai dispus de materiale de calitate. Apelul la baze de costrucţie mai ieftine „schimbă radical înfăţişarea oraşului”, se arată în studiu.
 
„Schimbările climatice au abilitatea de a fi un multiplicator de ameninţări. Au impacturi indirecte care sunt mat serioase decât cele directe”.
 
Pe de altă parte, alte ţări pot lupta mai bine cu impactul climatic având resurse mai bune. De pildă, Egiptul este situat într-o regiune joasă „sub risc sever de a fi inundată în următoarele decenii”, însă este mult mai bine de echipat pentru a face faţă într-o anumită măsură.
 
Alte ţări africane nu se află în această postură. Un exemplu este Republica autodeclarată independentă Somaliland unde se află desene rupestre şi „locuri incredibil de frumoase” ce au nevoie de mai multă protecţie.
 
Pericolul e ca acestea să dispară fără ca nimeni să afle de ele, avertizează cercetătorii.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările