Cei mai bogaţi terorişti din istorie. Cum a reuşit Statul Islamic să adune în doar câţiva ani o avere fabuloasă

Cei mai bogaţi terorişti din istorie. Cum a reuşit Statul Islamic să adune în doar câţiva ani o avere fabuloasă

Abu Bakr al-Baghdadi, liderul Statului Islamic FOTO AP

În doar câţiva ani, reţeaua extremistă sunnită Statul Islamic (SI) a reuşit să-şi asigure independenţa financiară şi să devină cea mai bogată structură teroristă din istorie. Potrivit cotidianului francez Le Figaro, patrimoniul din teritoriile ocupate de SI este în valoare de 2.260 de miliarde de dolari, în timp ce bugetul pe 2015 al reţelei extremiste ajunge la 2,6 miliarde de euro.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cum a reuşit Statul Islamic să adune această avere fabuloasă, inclusiv cu ajutorul Irakului şi al Franţei?

Statul Islamic este cea mai puternică structură teroristă din lume. Califatul său, autoproclamat de jihadişti în vara anului 2014 în teritoriile ocupate în Siria şi în Irak, se întinde pe o suprafaţă cât jumătate din cea a Franţei, care are peste 640.000 de kilometri pătraţi. Teritoriile ocupate de SI sunt locuite de aproximativ zece milioane de persoane şi sunt bogate în diverse resurse naturale (cereale, zăcăminte de petrol, gaze şi fosfaţi etc.), vestigii istorice, de cultură şi artă.

În prezent, Statul Islamic este o entitate financiară autonomă, spre deosebire de reţeaua teroristă al-Qaida, care depinde în mare parte de sponsori. Structura jihadistă ocupă teritorii cu un patrimoniu evaluat la 2.260 de miliarde de dolari şi are un buget pe 2015 estimat la 2,6 miliarde de euro, potrivit unor date furnizate pentru Le Figaro de Jean-Charles Brisard, un expert în finanţarea terorismului care conduce Centrul de Analiză a Terorismului. Această avere îi permite Statului Islamic să lanseze operaţiuni armate, să-i înarmeze, hrănească şi plătească pe cei 30.000 de combatanţi ai săi, să achite pensii familiilor militanţilor ucişi, să întreţină baze militare, să administreze teritoriile ocupate, să realizeze înregistrări video de propagandă, să „reeduce profesorii“ şi să ademenească ingineri şi  comercianţi în vederea exploatării puţurilor petroliere şi gazeifere aflate sub controlul său.  În plus, Statul Islamic îşi permite să aibă un sistem economic „normal“, prevăzut cu servicii publice şi de protecţie socială.

Pe 16 noiembrie, G20 a făcut apel la „consolidarea luptei împotriva finanţării terorismului“, semn că doar acţiunile militare nu sunt suficiente. Dar lupta împotriva finanţelor SI nu se anunţă deloc uşoară, ţinând cont de faptul că reţeaua extremistă şi-a diversificat sursele de venit.

Patrimoniu în valoare de 2.260 de miliarde de dolari, în creştere

Patrimoniul SI a ajuns de-acum la 2.260 de miliarde de dolari, potrivit ultimelor estimări ale lui Jean-Charles Brisard, care vor fi făcute publice la sfârşitul lunii. Valoarea acestui patrimoniu creşte de la an la an. Anul trecut, patrimoniul SI a fost evaluat la 2.043 de miliarde de dolari. Estimarea include toate resursele naturale şi siturile arheologice şi culturale din teritoriile ocupate de SI.

Buget pe 2015 de 2,6 miliarde de euro, în creştere

Statul Islamic obţine venituri convenţionale, asemeni unui stat în toată regula, cât şi în urma unor activităţi specifice economiei subterane, asemeni unui grup infracţional sau unei structuri teroriste. Deşi Statul Islamic nu îşi publică veniturile şi cheltuielile, specialiştii în finanţarea terorismului au reuşit totuşi să facă estimări privind finanţele sale, iar tendinţele sunt coerente. Grosul veniturilor SI vine din resursele naturale (60%), ponderea petrolului reprezentând 24%, în scădere, în timp ce activităţile de natură infracţională asigură 40% din bugetul structurii teroriste, în creştere cu 24% faţă de anul trecut.

Veniturile din petrol, doar un sfert din bugetul SI, în scădere

Veniturile obţinute din exploatarea şi prelucrarea petrolului ar urma să ajungă la peste 563 de milioane de euro în 2015. Ele au scăzut drastic de la precedentele estimări datând din octombrie 2014 (aproximativ 940 de milioane de euro). Două cauze au contribuit la această tendinţă de scădere. În primul rând, preţul petrolului s-a prăbuşit în 2015, de la 100 de dolari pe baril în 2014 la mai puţin de 50 de dolari pe baril în acest an. Dar Statul Islamic îşi vinde petrolul mult sub preţul pieţii, mai exact la 25 de dolari pe baril. În al doilea rând, coaliţia occidentală a efectuat, din august 2014, aproximativ 10.000 de atacuri aeriene contra unor poziţii ale SI, fiind ţintite în special rafinării, oleoducte şi camioane de transport.

Potrivit unei ample cercetări publicate de Financial Times, veniturile din petrol ale SI se ridică la 1,4 milioane de euro pe zi, adică aproximativ 516 milioane de euro pe an, la o producţie cuprinsă între 35.000 şi 40.000 de barili pe zi. Aceste date au fost furnizate de comercianţi şi ingineri prezenţi la faţa locului.

Statul Islamic produce petrol atât pentru propriile nevoi, cât şi pentru export, vânzându-l chiar şi opozanţilor săi din Siria. Deşi este vizată de embargo, reţeaua extremistă reuşeşte să-şi vândă petrolul pe piaţa neagră, exportându-l în special pe la frontierele irakiano-turcă şi siriano-turcă.

Tâlhăriile şi confiscările abuzive, în creştere

Pentru a-şi acoperi gaura produsă de scăderea veniturilor din resurse naturale, SI şi-a intensificat extorcările de fonduri şi confiscările abuzive. Jihadiştii taxează aproape tot, sporindu-şi considerabil astfel veniturile. Ei taxează bunurile de larg consum, serviciile telefonice, retragerile de mijloace băneşti, părăsirea teritoriilor pe care le ocupă etc. Cei care nu sunt musulmani sunniţi trebuie să plătească o „taxă de protecţie“ (jizya), dacă nu se convertesc, în timp ce aşa-zisa „protecţie socială“ este taxată cu 5%. De asemenea, traversarea axei rutiere din nordul Irakului costă aproximativ 190 de euro, în timp ce şoferii camioanelor care circulă pe drumurile ce duc spre Iordania, Iran, şi Turcia trebuie să scoată din buzunar peste 750 de euro pentru a-şi asigura dreptul de trecere. În plus, funcţionarii din teritoriile ocupate de SI care sunt plătiţi de autorităţile de la Bagdad trebuie să ofere 50% din venituri jihadiştilor. Cei aproximativ 50.000 de funcţionari sunt remuneraţi cu 250 de milioane de euro anual. Totodată, casele şi bunurile lăsate de cei care pleacă sunt confiscate de SI.

În iunie 2014, când a cucerit oraşul Mosul, al doilea ca mărime din Irak, Statul Islamic a luat sub controlul său mai multe bănci private şi publice, printre care şi sucursalele Băncii Centrale a Irakului. Jihadiştii şi-ar fi însuşit atunci aproximativ 400 de milioane de euro cash, conform guvernatorului provinciei Ninive. De partea cealaltă, în Siria, Statul Islamic controlează 140 de sucursale bancare. „Majoritatea sunt închise, iar cele care funcţionează (între 10 şi 20%) nu fac tranzacţii internaţionale. Acestea sunt bănci de depozit“, explică Jean-Charles Brisard. Fiind limitaţi de embargoul internaţional, jihadiştii din cadrul SI au pus în practică o reţea de „birouri de schimb“, unde tranzacţiile se efectuează din mână în mână.

Trafic de ţigări şi droguri, obiecte de artă şi antichităţi, organe şi fiinţe umane

Jihadiştii din cadrul SI sunt „implicaţi în trafic de ţigări şi droguri sau în contrafacere şi falsificare de acte“, dă asigurări Louise Shelley, o profesoară specializată în terorism de la George Mason University (Virginia). Statul Islamic a captat tranzacţiile ilicite de captagon, un drog sintetic similar oarecum amfetaminei ce creşte capacităţile şi reduce frica.

Totodată, Statul Islamic controlează peste 4.000 de situri arheologice şi culturale şi face trafic cu obiecte de artă până în Europa, în special spre Germania, care numără mulţi sirieni.

Statul Islamic practică de asemenea sclavia sexuală. Un site de ştiri irakian a publicat o listă cu tarifele percepute pentru vânzările unor  fete şi femei yazidi şi creştine capturate. O copilă de cel puţin 10 ani „valorează“ 138 de euro, o tânără de cel puţin 20 de ani 104 euro, una de cel puţin 30 de ani 52 de euro, în timp ce  o femeie de 40 de ani „valorează“ 35 de euro. În plus, Statul Islamic este acuzat de trafic de organe şi fiinţe umane. Potrivit unui medic din Mosul, jihadiştii fac trafic cu organe prelevate de la cadavrele unor prizonieri şi ostatici executaţi.

Răscumpărările - 4% din bugetul SI

Răspândirea terorii stă la baza strategiei Statului Islamic, care răpeşte cetăţeni occidentali în special şi cere răscumpărări în schimbul eliberării lor. Valoarea unei răscumpări începe de la câteva mii de euro pentru yazidi şi ajunge până la câteva milioane de euro pentru ostatici străini. În total, răscumpărările aduc aproximativ 100 de milioane de euro pe an la bugetul SI, reprezentînd 4%, potrivit Le Figaro. ONU anunţa într-un raport că SI ar obţine peste 40 de milioane de euro din răscumpărări. Franţa, la fel ca autorităţile de la Bagdad, ar contribui indirect la rotunjirea veniturilor SI. „În 95% din cazuri, Franţa a acceptat să plătească, alimentând astfel terorismul“, spune Eric Denécé, directorul Centrului Francez de Cercetare în Domeniul Informaţiilor (CF2R).

Sponsorizările - 2% din bugetul SI

Unul dintre punctele forte ale SI este că structura teroristă nu depinde de sponsorizări private sau publice, în special din Arabia Saudită şi Qatar. Sponsorizările contribuie doar cu 2% la bugetul SI, incluzând strângerile de fonduri desfăşurate pe internet.

Veniturile totale

Prin urmare, potrivit calculelor lui Jean-Charles Brisard, Statul Islamic obţine 1,2 miliarde de euro din exploatarea şi prelucrarea petrolului, gazelor şi fosfaţilor, 800 de milioane de euro din taxe şi confiscări abuzive, 200 de milioane de euro din grâu şi orz, câte o sută de milioane de euro din răscumpărări şi ciment, 50 de milioane de euro din sponsorizări, 30 de milioane de euro din trafic cu obiecte de artă, 20 de milioane de euro din bumbac etc.

Statul Islamic - o reţea extremistă bine organizată sau un stat?

Organigrama Statului Islamic prezentată în documentarul „Daesh, naşterea unui stat terorist“, produs de ARTE FOTO Le Figaro

Statul Islamic este condus de Abu Bakr Al-Baghdadi, care a numit şapte miniştri. Cei şapte miniştri îi supervizează pe emirii locali şi pe şefii unor triburi instalate în teritoriile pe care le controlează. Statul Islamic mai are nevoie doar de un ministru de Externe, în rest are tot ce îi trebuie pentru a funcţiona asemeni unui stat, apreciază Alain Rodier, de la CF2R. Pieţele sunt aprovizionate, maşinile circulă, electricitatea  este furnizată câteva ore pe zi, internet cafe-urile permit comunicarea (sub control) şi ordinul islamic domneşte sub stricta supraveghere a poliţiei religioase şi de drept comun. Sistemul de organizare administrativă este descentralizat, scrie Le Figaro. Cu toate acestea, Statul Islamic nu trebuie considerat un stat, spune Alain Rodier. „Cândva a existat nazismul, acum există salafism-jihadismul“, conchide cercetătorul francez.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: