Ce urmează după aparenta victorie a lui Netanyahu la alegerile din Israel

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Getty Images
FOTO Getty Images

Benjamin Netanyahu pare a se îndrepta spre un al cincilea mandat istoric ca prim-ministru al Israelului, miercuri, rezultatele aproape finale ale votului acordând o majoritate solidă în parlament partidului Likud şi aliaţilor săi tradiţionali, ultraortodocşii şi naţionaliştii, potrivit AP.

Ce urmează:

Rezultatele finale

Mai sunt câteva voturi ce trebuie numărate, buletinele soldaţilor, diplomaţilor, deţinuţilor, celor internaţi în spitale şi a altora care votează în circumstanţe aparte fiind adunate mai greu. Imaginea clară apare, de regulă, într-o zi, în acest caz, joi, însă de vreme ce câteva partide se învârt chiar sub pragul electoral şi supravieţuirea lor politică depinde de fiecare vot, contestaţiile legale par destul de probabile. Acestea ar putea prelungi procesul, fără reguli exacte care să spună cât ar putea dura. Comitetul Electoral Central face publice rezultatele finale la opt zile după alegeri-adică pe 17 aprilie.

Preşedintele

Odată ce rezultatele sunt clare, atenţia se îndreaptă către preşedintele Reuven Rivlin. Deşi responsabilităţile sale sunt în mare parte protocolare, preşedintele are responsabilitatea de a alege un candidat pentru funcţia de prim-ministru, după ce se consultă cu liderii de partide şi determină cine are cea mai mare şansă de a forma o coaliţie majoritară stabilă. Funcţia este de regulă dată liderului celui mai mare partid, dar nu este o regulă.

Rivlin se va întâlni cu liderii tuturor partidelor şi va asculta recomandările lor în zilele care vin. Apoi va numi candidatul principal, care va avea 42 de zile la dispoziţie pentru a forma o coaliţie de guvernare. Dacă nu va reuşi, preşedintele poate apela la alt candidat, punându-i la dispoziţie 28 de zile pentru a forma o coaliţie alternativă. Dacă nici acesta nu va reuşi (lucru care nu s-a întâmplat niciodată în istoria ţării), vor avea loc noi alegeri.

Coaliţia de guvernare funcţionează pe un sistem de reprezentare proporţională, în care guvernul are nevoie de o majoritate pentru a conduce. Din moment ce niciun partid nu a câştigat vreodată peste 61 de locuri din 120 câte sunt în Knesset (Parlamentul israelian), este nevoie de o coaliţie.

Potrivit rezultatelor prezentate astăzi, partidul Likud al lui Netanyahu şi partidul Albastru şi Alb al lui Gantz sunt la egalitate, cu câte 35 de locuri în parlament. Însă chiar dacă Likud scade sub acest număr, este probabil ca Netanyahu să fie selectat, având în vedere mărimea blocului său, care are acum un avantaj de 65-55. 

Likud a avut în mod tradiţional o alianţă cu partidele Shas (ultraortodox, 8 locuri) şi Iudaismul Torei (evreii ultraortodocşi Ashkenazi, 8 locuri), şi cu partidul Căminul evreiesc, care de data aceasta s-a aliniat cu facţiunea anti-arabă Puterea evreiască. Deşi miniştrii naţionalişti Naftali Bennett şi Ayelet Shaked din partidul proaspăt constituit „Noua Dreaptă“ par să nu fi atins pragul enectoral, Netanyahu încă are suficient de multe partide religioase şi de dreapta la dispoziţia sa.

Ce se va întâmpla în continuare

Ceremonia de deschidere a celui de-al 21-lea Knesset, sau parlament, va avea pe 29 sau 30 aprilie. Această ceremonie are loc, de regulă, la două săptămâni după alegeri, dar din cauza sărbătorii de Paşti, va fi amânată în acest an cu o săptămână. Până la sfârşitul lui mai, candidatul desemnat pentru formarea unei coaliţii trebuie să semneze acorduri cu partenerii săi pentru a prezenta noul guvern. Până la începutul lui iunie, noul guvern va depune jurământul.

Calendarul legal al lui Netanyahu

Procurorul general al Israelului a recomandat punerea sub acuzare a lui Netanyahu pentru mită şi abuz de încredere în trei dosare diferite şi situaţia legală a lui Netanyahu va plana deasupra viitorului său mandat. Procurorul general Avichai Mandelblit va decide dacă îl va pune sub acuzare pe Netanyahu doar după o audiere obligatorie. Experţii juridici se aşteaptă ca cel puţin o parte din acuzaţii să fie formulate împotriva lui Netanyahu. Mandelblit a spus că va trimite materiale detaliate avocaţilor lui Netanyahu, după alegeri, înaintea audierii, deşi nu se ştie exact când se va întâmpla acest lucru.

Odată ce avocaţii au toate documentele, au la dispoziţie, de regulă, o lună pentru a se pregăti. Însă având în vedere că dosarele lui Netanyahu sunt complicate, ar putea dura mai mult, o audiere putând fi amânată până spre sfârşitul verii. Deşi din punct de vedere legal nu ar fi obligat să-şi dea demisia dacă va fi pus sub acuzare, formal, Netanyahu ar putea fi îndepărtat de unii parteneri de coaliţie care vor refuza ca acesta să mai fie prim-ministru în asemenea circumstanţe.

Rezultatele preconizate

Likud: 35 (dreapta)

  • Condus de Netanyahu, Likud are o poziţie economică liberală şi sprijină construcţiile israeliene în Cisiordania ocupată de palestinieni

Albastru şi Alb: 35 (centru)

  • Albastru şi Alb a fost format chiar înaintea alegerilor, de către Benny Gantz, fost şef de Stat Major, nou-venit în politică. El s-a aliat cu alţi doi şefi militari, Moshe Yaalon şi Gabi Ashkenazi, precum şi cu Yair Lapid, un fost ministru de Finanţe al cărui partid de centru Yesh Atid a avut 11 locuri în alegerile precedente.
  • Gantz (59 de ani) îl acuză pe Netanyahu că e corupt şi că stârneşte diviziune în rândul populaţiei, însă cei doi au viziuni similare în ceea ce priveşte temele de securitate şi abordarea Israelului faţă de palestinieni.

Shas: 8 (ultraortodox)

  • Shas, care îi reprezintă pe evreii sefarzi ultraortodocşi, a fost parte a coaliţiei lui Netanyahu şi a anunţat deja că-l va susţine pe premier pentru formarea uneia noi.

Iudaismul Torah Unit (UTJ): 8 (ultraortodox)

  • UTJ îi reprezintă pe evreii aşkenazi ultraortodocşi şi, la fel ca Shas, a anunţat că-l va susţine pe Netanyahu. Obiecţia lor faţă de obligativitatea serviciului militar pentru studenţii de la seminariile evreieşti au dus la o nepotrivire clară cu formaţiunea Albastru şi Alb.

Hadash –Taal: 6 (arab)

  • Hadash, condus de Ayman Odeh, este un partid arab secular, cu rădăcini comuniste, care forma o alianţă cu Taal al lui Ahmed Tibi.

Partidul Laburist: 6 (centru-dreapta)

  • Partidul Laburist a dominat politica israeliană timp de ani de zile, după înfiinţarea ţării, în 1948, dar a pierdut sprijinul cetăţenilor odată cu înclinarea politicii israeliene spre dreapta. Liderul său, Avi Gabbay, a abordat o gamă largă de orientări politice.

Yisrael Beytenu: 5 (naţionalist)

  • Avigdor Lieberman a ieşit din coaliţia lui Netanyahu anul trecut, cerând acţiuni mai dure faţă de militanţii din Gaza. Mişcarea sa a ajutat la declanşarea alegerilor anticipate de marţi. Partidul său-care reprezintă imigranţii din fosta Uniune Sovietică-menţine o poziţie de extremă-dreapta.

Uniunea Partidelor de Dreapta (URP): 5 (religios, de extremă-dreapta)

  • Netanyahu a facilitat o alianţă a Căminului Evreiesc, Uniunea Naţională şi mişcarea controversată Puterea evreiască, formată din adepţi ai fostului rabin Mair Kahane, într-o încercare de a câştiga voturile dreptei-chiar şi ale extremei.

Meretz: 4 (stânga)

  • Partidul de stânga, condus de Tamar Zandberg, a depăşit pragul electoral de 3,25 la sută din voturi pentru a intra în parlament, deşi existau temeri că nu va reuşi acest lucru.

Kulanu: 4 (centru-dreapta)

  • Fostul ministru al finanţelor, Moshe Kahlon, care a ieşit din Likud pentru a forma Kulanu, înaintea alegerilor din 2015, sprijină în mare parte poziţiile lui Netanuahu, dar pune mai mult accent pe problemele sociale.

Balad-Raam: 4 (naţionalist religios arab)

  • Este format din grupul naţionalist arab Balad şi Raam, care reprezintă aripa moderată a Mişcării Islamice din Israel.
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite