Ce urmăreşte Vladimir Putin cu retragerea parţială din Siria VIDEO

Anunţul-surpriză de luni al preşedintelui rus Vladimir Putin de retragere parţială a forţelor ruse din Siria este o strategie bine pusă la punct de liderul de la Kremlin, consideră mulţi analişti.

Expertul în probleme de securitate Stephen Blank, cercetător principal la Consiliul de Politică Externă americană, crede că decizia Kremlinului are la bază o strategie foarte bine gândită: „Foarte puţini analişti văd în Putin un strateg, chiar dacă el în majoritatea cazurilor ia o decizie din considerente strategice. Nu sunt întotdeauna decizii bune, însă în cazul Siriei a obţinut ce şi-a propus. 

„Cel mai probabil, Putin crede în felul următor: ne-am atins obiectivele, trebuie să plecăm înainte ca poziţia noastră să fie subminată din cauza crizei economice. Assad se poate descurca şi fără susţinerea noastră. Opoziţia siriană este învinsă. Ne-am asigurat baze militare în Siria, deci, influenţa noastră e puternică. Asta e tot de ce are nevoie Putin”, opinează Stephen Blank, într-un interviu pentru serviciul rusesc al Europei Libere.

Opoziţia anti-Assad şi-a exprimat uimirea în faţa anunţului. “Nimeni nu ştie ce este în capul lui Putin”, a spus un purtător de cuvânt.

Un înalt oficial de la Washington, citat sub acoperirea anonimatului, a spus că SUA sunt încurajate de anunţul lui Putin, dar este prea devreme pentru a şti ce înseamnă, dacă va fi pus în aplicare şi ce motive a avut să îl facă.

Ministrul francez al apărării a declarat că forţele ruse au oprit, practic, atacurile asupra rebelilor moderaţi sirieni

La rândul său, şeful diplomaţiei germane a avertizat că decizia lui Vladimir Putin de retragere a forţelor sale va creştere presiunea asupra lui Bashar al-Assad de a se implica serios în negocierile pentru pace de la Geneva.

Stratfor: troc secret

Prin intrarea Rusiei în conflictul din Siria, Putin a urmărit să-şi rezolve şi alte probleme de politică externă, cum ar fi conflictul din Ucraina şi discuţiile cu privire la sancţiunile UE şi SUA împotriva Rusiei. Rămâne de văzut dacă această retragere îi va aduce măcar o îmbânzire a acestor sancţiuni.  

„Retragerea în aceeaşi zi în care încep discuţiile de pace mediate de către Organizaţia Naţiunilor Unite la Geneva, poate fi un semn al unui progres în procesul de negocieri. Va fi important să se monitorizeze orice semnale legate de acordul de la Geneva, şi indicatiile din partea UE, care pot fi indicii ale unei potenţiale mari tranzactii”, scrie Stratfor.

Publicaţia rusa „Kommersant” scrie că decizia de retragere a fost convenită de Moscova cu Washington: „Decizia privind retragerea trupelor, care la prima vedere pare foarte neaşteptată, nu a putut fi luată de Moscova fără un acord cu Statele Unite, realizat ca urmare a unui compromis. Dacă acordul nu funcţionează, nimic nu împiedică Moscova, dacă este necesar, să arunce din nou în luptă avioanele sale”, susţine expertul centrului Carnegie de la Moscova, Aleksei Malasenko, citat de „Kommersant“.

Ţinând cont că situaţia financiară a Rusiei nu este de invidiat, iar şedinţele nocturne pe teme economice de la Kremlin arată că autorităţile ruse caută soluţii pentru a scăpa de cheltuielile apăsătoarea. Iar intervenţia militară în Siria este foarte scumpă şi aduce o şi mai mare izolare Rusiei pe plan mondial.

Bashar ar putea avea soarta lui Miloşevici

Sunt şi voci, mai ales diplomaţi occidentali, care cred că Putin încearcă, astfel, să îl preseze pe liderul sirian să accepte o soluţie politică pentru a pune capăt războiului soldat cu 250.000 de morţi.

Decizia Federaţiei Ruse a coincis cu reluarea, luni, 14 martie, la Geneva a negocierilor de pace pentru Siria, mediate de Naţiunile Unite. Opoziţia siriană cere ca perioada de tranziţie să înceapă după înlăturarea de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad, iar apropiaţii lui să fie excluşi dintr-un posibil guvern de tranziţie. Reprezentanţii guvernului de la Damasc au afirmat că îndepărtarea de la putere a preşedintelui Assad este „linia rosie” peste care nu se va trece, ceea ce ar putea însemna blocarea negocierilor.

Damascul a negat că ar exista tensiuni în relaţia cu Moscova şi a dat asigurări că preşedintele Bashar al-Assad a fost de accord cu reducerea forţelor ruse. Dar conoscând practica rusă, preşedintele sirian Bashar al Assad ar putea avea soarta preşedintelui iugoslav Slobodan Miloşevici, pe care la începutul conflictului din fosta Iugoslavie Rusia l-a susţinut ca apoi să-l lase din braţe şi să ajungă în faţa Tribunalului Penal pentru crime împotriva umanităţii de la Haga. 

Ce lasă în urmă armata rusă

Acum, Siria este în ruine, iar o rezolvare a conflictului intern e la fel de îndepărtata ca în urma cu cinci luni când Moscova a decis să intervină militar de partea lui Bashar al-Assad, aflat în pericol să fie alungat de la Damasc şi din Latakia . Acum Rusia este un actor principal în negocierile de pace.

Statul Islamic nu a fost distrus, însa puterea sa în Siria şi Irak este mai mica decât în urma cu cinci luni.  Intervenţia rusă a consolidat în mod semnificativ poziţia guvernului sirian şi a slăbit grupările rebele care se opun Damascului oficial. Dar opoziţia nu a fost distrusa, iar reducerea prezenţei militare ruseşti pe teritoriul sirian ar putea aduce situaţia din nou pe drumul cel bun pentru aceste grupari rebele.

Putin a precizat, în cadrul unei intalniri avute la Kremlin cu miniştrii ruşi ai Apărării şi Afacerilor Externe, că retragerea ar trebui să înceapă de marţi.

Şeful statului rus a ordonat de asemenea ca Rusia să-şi intensifice rolul avut în procesul de pace, pentru a se pune capăt conflictului din Siria.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că Putin l-a sunat pe preşedintele sirian Bashar al-Assad pentru a-l informa despre decizia Rusiei, iar acesta este de acord cu decizia lui Putin de a retrage forţele ruse din Siria.

Liderul rus a lăsat, însă, să se înţeleagă că Moscova va menţine o prezenţă militară în ţara arabă: nu a stabilit un termen pentru încheierea retragerii. Mai mult, a anunţat că forţele ruse vor rămâne în portul Tartous şi la baza aeriană Hmeymim din provincia siriană Latakia. 

Decizia Rusiei a fost anunţată în aceeaşi zi în care ONU a mediat negocierile dintre părţile aflate în conflict în Siria, discuţii ce au fost reluate, luni,  la Geneva. „Munca eficace a militarilor nostri a creat condiţiile pentru începerea procesului de pace", a spus Putin. 

Rusia a lansat în octombrie 2015 operaţiuni militare în Siria, în principal raiduri aeriane, pentru susţinerea Administraţiei Bashar al-Assad. Moscova susţine că a vizat exclusiv poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic, deşi Occidentul a denunţat raiduri care au vizat grupuri insurgente siriene.

Decizia de începere a retragerii efectivelor ruse a fost luată la doar două săptămâni de la intrarea în vigoare a unui armistiţiu în Siria.

În prima zi a negocierilor de la Geneva, negociatorul ONU Staffan de Mistura a avertizat părţile implicate în război că nu există niciun Plan B în afară de reluarea luptelor, dacă primele trei runde de discuţii, care vizează trasarea unei foi de drum clare pentru Siria, eşuează.

 Al-Qaida va lansa o ofensiva în Siria „în următoarele 48 de ore"

Jihadiştii din cadrul Frontului al-Nosra, aripa siriană a organizaţiei teroriste al-Quaida, au anunţat că vor lansa o ofensivă în Siria în următoarele 48 de ore, după ce Rusia, aliat al regimului sirian, a anunţat  că începe retragerea trupelor.

„Este clar că Rusia a suferit o înfrângere, iar în următoarele 48 de ore, Frontul Al-Nosra va lansa o ofensivă în Siria", a declarat, marţi, prin Skype, pentru AFP, comandantul acestui grup.