Ce fel de club este G20?

La finele săptămânii are loc a 13-a reuniune a celor mai importante 20 de puteri economice. Începuturile G20 şi actuala criză prin care trece forumul, pe scurt.

Cine face parte din G20?

Grupul celor douăzeci reprezintă asocierea a 19 state şi a Uniunii Europeane. Summit-urile lor, care se referă în principal la aspecte de politică economică, au loc de obicei anual.

Deciziile finale sunt de fapt declaraţii politice de intenţie, nefiind obligatorii din punct de vedere juridic.

Ţările G20 reprezintă aproximativ două treimi din populaţia lumii şi mai bine de 80% din producţia economică globală.

G20 include cele mai importante 19 ţări industrializate şi emergente: Argentina, Australia, Brazilia, China, Germania, Franţa, Marea Britanie, India, Indonezia, Italia, Japonia, Canada, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Coreea de Sud, Turcia, SUA - şi în postura de al 20-lea membru, Uniunea Europeană.

În plus, summit-urile includ în mod regulat reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale precum Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi ai ţărilor gazdă selectate.

De când există G20?

Originile G20 se întorc la reuniunea G7 a celor mai importante state industriale, desfăşurată la Köln în iunie 1999. Liderii acestor şapte ţări au discutat despre modul de gestionare a crizei asiatice din 1997 şi au convenit să aducă în mod regulat la aceeaşi masă şefii resorturilor vitale ale principalilor actori economici din întreaga lume.

Din septembrie 1999, miniştrii de finanţe şi şefii de bănci naţionale din ţările industrializate şi emergente importante s-au întâlnit pentru a conveni asupra măsurilor de stabilitate financiară globală.

Decizia în legătură cu ţările care să fie parte a grupului G20 erau luate la acea vreme de şefii de stat şi de guvern ai G7 nu în ultimul rând în funcţie de criteriile geografice şi regionale. Acest lucru a făcut de la bun început obiectul unor critici. Malaezia voia de pildă să fie reprezentanta Asiei de Sud-Est. Locul ei este însă luat de Indonezia.

Marele forum G20, la care participă şefii de stat şi de guvern, a fost lansat abia în 2008 în contextul crizei financiare şi economice mondiale. "Suntem hotărâţi să aprofundăm cooperarea noastră şi să colaborăm pentru a restabili creşterea globală şi pentru a adopta reformele necesare sistemului financiar mondial", au spus liderii G20 la Washington, la jumătatea lunii noiembrie 2008.

Gazda acestui prim summit G20 a fost preşedintele american de la acea vreme, George W. Bush.

Liderii statelor au adoptat, ca parte a comunicatului lor, un capitol intitulat "Angajamentul unei economii mondiale deschise", în care subliniază "importanţa crucială" a luptei împotriva protecţionismului, avertizând ţările să nu se îngrijească doar de ele însele în perioadele de criză.

Aproape şase luni mai târziu, înainte de al doilea summit G20 de la Londra, noul preşedinte american Barack Obama a anunţat, că "Statele Unite sunt pregătite să preia conducerea.“

Ce importanţă au în prezent ţările G20?

Instalat ca preşedinte al SUA, Donald Trump critică sistemul economic global existent. Urmaşul lui Obama în Biroul Oval a abandonat regulile anterioare ale jocului stabilite de G20, optând pentru politica "America First" şi impunând tarife punitive partenerilor comerciali importanţi ai Americii, cum ar fi China şi UE.

Preşedintele american Donald Trump nu a făcut niciodată un secret că America este prioritatea sa absolută, nu cooperarea în cadrul forumurilor sau organizaţiilor multilaterale.

Donald Trump a determinat includerea pentru prima oară a unei clauze în declaraţia finală a summitului G20 de la Hamburg din 2017, care a statuat ca nu s-a putut ajunge la un acord în chestiunile cheie.

Faptul că fără sprijinul celei mai puternice puteri economice, un forum precum G20 nu poate avea succes, a fost subliniat foarte clar de Trump la summitul de la Hamburg.

După dispute lungi în legătură cu principiile comerţului internaţional şi responsabilitatea globală pentru protecţia climei, pentru prima dată un comunicat final al G20 nu a fost adoptat prin consens.

S-a admis un dezacord în ceea ce priveşte politica climatică. "În cazul în care nu există un consens trebuie consemnată o disensiune", a spus cancelara Angela Merkel la acea dată.

Un an mai târziu, în mijlocul unei furtuni fără precedent a taxelor vamale declanşată de Trump, însoţită de acuzaţii grave împotriva principalilor parteneri comerciali ai SUA, apare o nouă ameninţare la orizont: este posibil ca în Argentina să nu existe nicio declaraţie finală comună, afirmă surse însărcinate cu organizarea întâlnirii preşedinţilor şi şefilor de guverne ai G20.

Cu toate acestea, Argentina, ţara gazdă, încă mai speră că acest lucru poate fi evitat.

Articol publicat de Deutsche Welle