Care sunt diferenţele dintre musulmanii şiiţi şi cei sunniţi? În Siria, sunniţii luptă de partea rebelilor, în vreme ce şiiţi îl favorizează pe Bashar al-Assad

Amândouă grupările sunt de acord că Mohamed este mesagerul Domnului şi urmează cei cinci stâlpi ritualici ai islamului

Conflictul dintre musulmanii şiiţi şi cei sunniţi se întinde pe secole întregi, începând cu moartea profetului Mohamed, în secolul al VII-lea. Însă acest conflict a ajuns din nou în lumina reflectoarelor, ciocnirile dintre cele două ramuri ale islamului intensificându-se pe fondul războiului civil din Siria.

Marea majoritate a celor 1,6 miliarde de musulmani din lume este sunnită, potrivit unui studiu din 2009 realizat de Centrul de Cercetare Pew. Între 10 şi 13% din musulmani sunt şiiţi, iar 87-90% sunniţi. Musulmanii sunniţi sunt prezenţi în mai multe ţări şi regiuni din lume, în vreme ce şiiţi trăiesc în doar patru ţări: Iran, Pakistan, India şi Irak, notează „Business Insider“.

Separarea celor două grupuri a avut loc după moartea profetului Mohamed. Majoritatea credea că succesorul de drept este socrul şi prietenul apropiat al acestuia, Abu Bakr, dar un mic grup considera că succesorul profetului ar fi trebuit să fie Ali ibn Abi Talib, vărul, ginerele şi tatăl nepoţilor săi.

Sunniţii şi-au văzut visul împlinit, Abu Bakr devenind primul calif musulman şi succesorul profetului. Deşi diviziunea a fost la început motivată politică, a evoluat într-o adevărată mişcare religioasă.

Aşadar, una dintre cele mai importante diferenţe între şiiţi şi sunniţi este faptul că şiiţi îl susţin pe Ali, pe care sunniţii nu-l recunosc ca fiind adevăratul succesor al profetului. 

Una dintre cele mai importante sărbători pentru musulmanii şiiţi este a zecea zi a lunii sfinte Muharram (prima lună în calendarul islamic). Musulmanii şiiţi celebrează data morţii lui Husayn ibn Ali, nepotul profetului Mohamed şi fiul lui Ali. Sărbătoarea de „căinţă colectivă prin plânsete şi autoflagelare“ este numită Ashoura. Această practică este specifică şiiţilor şi deseori este criticată de sunniţi care nu sărbătoresc nimic în acea zi şi nici nu-i văd importanţa.

Amândouă grupările sunt de acord că Mohamed este mesagerul Domnului şi urmează cei cinci stâlpi ritualici ai islamului, care includ postul în timpul Ramadamului, cinci rugăciuni zilnice şi Hajj, pelerinajul anual la Mecca în cadrul căruia, anul acesta, a avut loc o busculadă ce a ucis peste 700 de persoane.

De asemenea, şi şiiţi şi sunniţi au cartea sfântă – Coranul. Prima diferenţă în ritualuri este că sunniţi se bazează în principal pe Sunnah, înscrisuri ale învăţăturilor şi sfaturilor profetului Mohamed care le dictează acţiunile. Şiiţii se bazează mai mult pe ayatollahi, pe care îi văd ca un semn al lui Dumnezeu pe pământ.

Deşi mulţi şiiţi şi sunniţi coabitează în pace, potrivit sondajului efectuat de Centrul de Cercetare Pew, 40% din sunniţii din Orientul Mijlociu şi din Africa de nord nu-i acceptă pe şiiţi ca pe fraţi musulmani.

Conflictele din Irak şi Siria arată de asemenea o dezbinare între cele două ramuri, mulţi sunniţi alăturându-se grupărilor rebele, în vreme ce bărbaţii din comunitatea şiită luptând alături sau în cadrul forţelor guvernamentale ale lui Bashar al-Assad, notează BBC.