Când poate fi reluată viaţa publică? Planuri de redeschidere a societăţii şi economiei prezentate de oameni de ştiinţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Oamenii de ştiinţă americani au prezentat planuri elaborate de redeschidere a societăţii şi economiei oferind reperele critice de răspuns la pandemie. Acestea pun accente diferite pe anumite măsuri de combatere, dar au în comun un ingredient ce se poate dovedi critic în reluarea vieţii publice: testele pentru anticorpi la coronavirus.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a subliniat în repetate rânduri insuficienţa măsurilor de carantinare şi distanţare socială în combaterea epidemiei, acestea fiind doar strategii de încetinire a transmiterii, şi nu intervenţii mai ţintite şi cuprinzătoare, precum testarea şi identificarea contacţilor persoanelor depistate pozitiv.

Marc Lipsitch, epidemiolog la Universitatea Harvard, a explicat că odată ce s-a ajuns la răspândire comunitară mare, identificarea contacţilor este o soluţie costisitoare din punct de vedere practic, însă, pe măsură ce numărul de cazuri scade, pe fondul testării agresive, ar putea permite măsuri mai puţin drastice de distanţare socială.

Tom Inglesby, cercetător la Centrul Johns Hopkins pentru Siguranţă Sanitară, a avertizat încă de la sfârşitul lunii ianuarie asupra „dezvoltării urgente a unor programe serologice”, de testare pentru anticorpi, ca măsură de siguranţă în eventualitatea unei epidemii scăpate de sub control, relatează Washington Post.

Testele serologice sunt teste de sânge care depistează expunerea la un anumit patogen, identificând anticorpi la componente ale acestuia numite antigeni, cele care declanşează răspunsul imunitar .

Pe lângă rolul de diagnostic al infecţiei cu coronavirus, testele de anticorpi permit identificarea cazurilor de îmbolnăvire cu simptome uşoare care sunt puse în seama altor boli, dar şi a persoanelor asimptomatice sau ale căror simptome au fost mult prea uşoare pentru a fi luate în seamă.

Identificarea acelor persoane care după contractarea virusului au dezvoltat imunitate se poate dovedi crucială atunci când măsurile de combatere a epidemiei nu funcţionează, sunt insuficiente sau mult prea costisitoare din punct de vedere economic, social şi chiar al sănătăţii mintale a oamenilor din întreaga lume.

Cei imunizaţi se pot întoarce în societate pentru a-i ajuta pe ceilalţi şi a asigura rolurile considerate de mare risc. Luptătorii din prima line pot beneficia de ajutorul lor, în timp ce unii angajaţi îşi pot relua munca fără a fi expuşi riscului de infectare. În timpul epidemiei Ebola din Congo, supravieţuitorii i-au îngrijit pe cei bolnavi şi s-au aflat alături de cei izolaţi pentru a le oferi contactul uman necesar.

Informaţiile despre proporţia din populaţie devenită imună ar putea fi parte a strategiilor guvernamentale pe termen lung de redeschidere a societăţii sau ar putea sta la baza deciziilor de a relua o parte a vieţii publice mai devreme în cazul acestor persoane.

Germania plănuieşte să testeze pentru anticorpi 100.000 de persoane şi să emită certificate de imnunitate. 

Testele de anticorpi permit deschiderea unui front de luptă suplimentar, alături de testarea diagnostică şi măsurile de carantină, restricţionare a mişcării şi distanţare socială, însă vin la pachet cu provocări ştiinţifice şi logistice, chiar şi presupunând că se vor dovedi fiabile şi probele vor fi recoltate fără eroare, avertizează unii experţi.

Imagine indisponibilă

Ce nivel al anticorpilor asigură imunitatea? Pentru cât timp? Care e cel mai potrivit moment pentru efectuarea acestor teste? Cum îşi vor declara oamenii statutul lor de imunitate?

Elitza Theel, profesor asociat de medicină de laborator şi patologie la clinica Mayo din Rochester, Minnesota, a spus că testele pentru anticorpi nu ar trebui efectuate în cazul persoanelor simptomatice. Testele detectează răspunsul imunitar şi doar indirect prezenţa virusului, astfel că acestea ar putea ieşi negative: răspunsul imunitar apare între 8 şi 14 zile.

Kelly Wroblewski, director al departamentului de boli infecţioase la Asociaţia Laboratoarelor de Sănătate Publică, a spus că dacă aceste teste nu au nivel destul de bun de specificitate, rezultatele pot fi şi fals pozitive, în condiţiile în care pot detecta anticorpi pentru alte boli. 

Florian Krammer, profesor de microbiologie la Icahn School of Medicine de la Mount Sinai in New York, care a dezvoltat un astfel de test pentru anticorpi, spune că în general infecţiile cu coronavirusuri produc o imunitate durabilă. Studii referitoare la anticorpi în cazul infecţiei SARS au arătate că anticorpii au fost prezenţi timp de doi ani, iar apoi nivelurile au scăzut.

Cercetătorul a precizat că niveluri scăzute ale anticorpilor nu înseamnă neapărat că s-a pierdut imunitatea şi că experienţa celorlalte coronavirusuri, din care patru declanşează răceli comune, a arătat o rezistenţă la virus între unu şi trei ani.

Un proiect de testare pentru anticorpi se desfăşoară în Telluride, Colorado, unde compania de biotehnologie United Biomedical, cu sediul la New York, oferă gratuit aceste teste pentru toţi cei 8.000 de rezidenţi. Teste pozitive vor fi considerate cazuri active de infecţie, persoanele urmând a intra în autoizolare pe o perioadă de 14 zile. Diagnosticul va fi confirmat prin testele nazale şi faringiale.

„Obiectivul nostru este să testăm întreg districtul ca să aflăm prevalenţa bolii, numărul persoanelor infectate şi al celor expuse, a spus Mei Mei Hu, unul dintre directorii executivi ai companiei producătoare de tratamente şi vaccinuri pentru boli infecţioase acute şi cronice. Testarea e voluntară, compania intenţionând să trimită teste şi în alte zone cu focare epidemice. Persoanele vor fi retestate după două săptămâni pentru a putea analiza evoluţia răsounsului imunitar.

Planul unuia dintre experţii care consiliază administraţia Trump

Scott Gottlieb, fostul expert al Administraţiei pentru medicamente şi Alimente în administraţia Trump, în prezent consilier informal al Casei albe, a coordonat echipa de experţi în sănătate, epidemiologi şi specialişti în boli infecţioase care a prezentat Casei Albe un plan în patru faze de revenire graduală la viaţa normală.

Raportul a fost revizuit de experţi reputaţi între care Thomas Inglesby de la Centrul pentru siguranţă sanitară Hopkins şi Trevor Bedford, biolog computaţional la centrul de Cercetare a Cancerului Fred Hutchinson.

Faza 1, de încetinire a epidemiei. Creşterea capacităţii spitalelor de a trata pacienţi la terapie intensivă şi o intensificare a testării până la o capacitate de 750.000 de teste pe săptămână, astfel încât să fie cunoscută amploarea epidemiei. Acest obiectiv poate fi atins în una sau două săptămâni.

Faza 2. Se trece la faza 2 doar atunci când există o descreştere constantă a numărului de noi cazuri timp de 14 zile. Totodată, spitalele nu sunt depăşite de numărul de pacienţi.

Coronavirus Italia - spital - medici - covid 19 FOTO Getty Images

„Motivul pentru care am impus limita de 14 zile este că aceasta este perioada de incubaţie a virusului. În acest fel ştim sigur că trendul descendent este real şi nu e influenţat de factori care duc la întârzieri în raportarea cazurilor”, a spus Caitlin Rivers, epidemiolog Centrul pentru siguranţă sanitară Johns Hopkins.

Măsurile de distanţare socială vor fi relaxate gradual, iar şcolile şi afacerile vor fi deschise cu intensificarea măsurilor de supraveghere. Obiectivele cheie în această fază vor fi dezvoltarea de noi tratamente şi efectuarea testelor de depistare a celor care au dezvoltat imunitate la infecţie şi îşi pot relua activităţile economice sau întoarce la muncă.

Faza 3. Naţiunea dispune de un vaccin sau tratamente, iar guvernul va lua măsurii vaccinării populaţiei.

Faza 4. Dezvoltarea infrastructurii ştiinţifice şi sanitare de răspuns la o viitoare pandemie.

Planul unuia din arhitecţii legii pentru sănătatea accesibilă

Planul lui Ezekiel Emanuel, cercetător,  unul din arhitecţii Legii privind sănătatea accesibilă sub preşedinţia lui Barack Obama, prezentat în New York Times.

Opreşte transmiterea virusului. Izolarea în case sau carantina pe o perioadă între opt şi zece săptămâni, astfel încât să fie atins un vârf epidemic în cursul a patru săptămâni, ca în următoare 2, 6 săptămâni numărul cazurilor să scadă.

Permite excepţii rezonabile. Acolo unde cazurile sunt puţine şi există totodată capacitatea de testare şi identificare a contacţilor, iar cei infectaţi sunt rapid depistaţi şi carantinaţi, un curs normal al vieţii ar trebui permis.

Mobilizează resursele publice sanitare. În cursul celor opt săptămâni de izolare a populaţiei, trebuie să fie crescută capacitatea de testare şi să fie testaţi cât mai mulţi oameni posibil,chiar şi cei fără simptome, astfel încât să fie determinată amploarea epidemiei.

De asemenea, e necesară aprobarea rapidă a testelor pentru anticorpi care să permită identificarea celor imuni la infecţie, iar acestea să fie distribuite în număr mare pentru testarea populaţiei.

Echipe de identificare a  contacţilor celor infectaţi vor da de urma lor pe baza datelor din telefoanele mobile, reţele sociale şi testare a temperaturii şi alte instrumente, De asemenea, persoanele confirmate pozitiv trebuie să-şi informeze contacţii.

Ne va fi mai uşor să relaxăm măsurile de carantină naţională odată ce izolăm noile cazuri, găsim şi identificăm contacţii, izolându-i şi pe aceştia dacă sunt confirmaţi pozitiv.

Carantina naţională va însemna timp câştigat pentru spitale să-şi procure echipamentele, să crească capacitatea de paturi şi spaţiul disponibil pentru tratarea pacienţilor, să se organizeze şi să ofere personalului medical timp de odihnă, astfel încât să poată înfrunta noi valuri de pacienţi.

Lansează un program de educare a populaţiei. Oamenii să afle cum să se protejeze, regulile distanţării sociale şi să înţeleagă că e important să limiteze ieşirile.

Creează un sistem de certificate pentru cei care au avut boala. Oamenii ar trebui testaţi pentru anticorpi la virus şi să primească un certificat că sunt imuni şi nu mai pot transmite virusul. Aceşti oameni ar putea lucra în spitale sau oriunde s-ar putea beneficia de ajutorul lor.

Redeschiderea graduală a afacerilor şi activităţilor sociale. Măsurile de mai sus permit deschiderea unei părţi a activităţilor economice în iunie (în cazul SUA). Grupurile vulnerabile, precum persoanele peste 70 de ani şi alte categorii de risc înalt vor continua să rămână în case.

Ridicarea restricţiilor ar putea începe cu copiii şi adulţii mai tineri, mai puţin suspectibili de a se îmbolnăvi grav şi muri în urma infecţiei. Părinţii, ca şi profesorii vor putea decide dacă îşi asumă riscurile sau nu.

Totodată, pe modelul Coreii de Sud şi Taiwanului, testarea agresivă şi identificarea contacţilor ar trebui să continue pentru a preveni orice potenţial epidemic.

Redeschiderea mai amplă a economiei. Acolo unde rata infecţiilor a scăzut, oamenii ar trebui să se întoarcă la muncă. Angajatorii îşi vor instrui angajaţii să respecte regulie de distanşare socială şi să se izoleze dacă  cred că sunt infectaţi. Distanţarea socială va fi asigurată în restaurante, bare şi magazine care vor fi pline la jumătate din capacitate.

Muzeele şi alte spaţii publice vor fi vizitate de un număr mic de oameni. Adunările publice care implică mulţimi mari sau care nu permit păstrarea distanţei între oameni precum evenimentele sportive vor fi interzise. În măsura posibiliului, magazinele şi restaurantele vor fi administrate şi vor avea personal din rândul celor cu certificate de imunitate.

În tot acest timp, echipele sanitare vor continua să identifice contacţii şi să impună respectarea măsurilor de izolare. 

Oamenii de ştiinţă îşi vor accelera eforturile de dezvoltare a unui vaccin sau aunor tratamente pentru infecţie.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite