Bundestag, actor obligatoriu în salvarea euro

Curtea Constituţională germană decide dacă partea Berlinului din colacul de salvare european respectă Legea Fundamentală a ţării. Mai mulţi membri din coaliţia la guvernare s-au declarat împotriva extinderii Fondului de salvare a statelor cvasi falimentare din zona euro.

Emoţii mari astăzi pentru cancelarul Angela Merkel, care şi-a amânat o vizită importantă în Rusia, doar ca să asiste la verdictul Curţii Constituţionale (CC) germane. Judecătorii de la Karlsruhe anunţă ce au decis în privinţa constituţionalităţii contribuţiei Berlinului la planurile de salvare europene. Concret, aceasta înseamnă extinderea Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF) de la 440 de miliarde de euro la 780 de miliarde de euro.

Revista „Der Spiegel" susţine că magistraţii CC au căzut deja de acord „să ceară participarea substanţială a Bundestagului la toate măsurile de salvare care vor urma". Asta înseamnă că Executivul de la Berlin nu va mai fi mandatat să găsească un acord cu partenerii săi europeni fără acordul Parlamentului federal în prealabil.

Mulţi politicieni germani, inclusiv ministrul de Finanţe, Wolfgang Schäuble, se tem că această codecizie a Legislativului va întârzia procesul de ajutorare a statelor cu probleme. Decizia Curţii nu este însă singura grijă a cancelarului Merkel. Astăzi începe şi dezbaterea în Bundestag pe votul planului de salvare a Greciei.

Cel puţin 14 trădători în coaliţie

Textul iniţiativei legislative care trebuie adoptată de Bundestag pe 29 septembrie prevede ca din cele 306 de miliarde de euro, cât este bugetul Germaniei pe 2011, Berlinul să pună la dispoziţia FESF 211 miliarde de euro, faţă de 123 de miliarde cât era contribuţia de până acum. Iar majoritatea cancelarului Merkel în Bundestag (19 voturi) se clatină. 14 parlamentari ai coaliţiei formate din conservatori (CDU-CSU) şi liberali s-au pronunţat deja împotriva extinderii mecanismului de ajutorare a statelor din zona euro, iar alţi 11 ­s-au abţinut să se pronunţe.

Social-democraţii (SPD), care tocmai au înregistrat o victorie la alegerile regionale din landul Mecklenburg Pomerania Inferioară (landul lui Merkel), vorbesc despre acest vot ca despre proba de foc a coaliţiei de guvernământ în Germania. Mai mulţi lideri ai liberalilor văd soluţionarea crizei prin ieşirea Greciei din zona euro.

Germanii nu cred în salvare

În schimb, SPD, care a propus şi introducerea unui supraimpozit pentru bogaţi în Germania, pune condiţii cancelarului Merkel pentru votul său favorabil în Bundestag. „Avem nevoie de o taxă pe tranzacţii la nivelul UE şi de coroborarea investiţiilor şi măsurilor de austeritate în statele aflate în dificultate", a declarat secretarul general al social-democraţilor, Andrea Nahles, pentru „Passauer Neuen Presse".

Sondajele arată că 90% din germani şi-au pierdut încrederea în măsurile de salvare a mondei euro iniţiate de guvernul de coaliţie de la Berlin. Studiul mai arată că 85% din germani vor ca atunci când un stat intră în incapacitate de plată, băncile, fondurile de investiţii şi companiile de asigurare să fie cele care acoperă cea mai mare parte din ajutorul financiar dat acestora.

Markus Ferber, eurodeputat german (PPE şi liderul grupului creştin-social din PE), a explicat pentru „Adevărul" de ce este totuşi necesară extinderea FESF. „S-a dovedit că fondurile de salvare mai vechi nu sunt suficiente să pună capăt crizei datoriilor. Statele afectate au nevoie de timp ca să se poată refinanţa pe pieţe", a declarat el pentru „Adevărul". Cunoscut românilor pentru criticile sale dure asupra deficienţelor în combaterea corupţiei din ţara noastră, Ferber admite că ajutorarea statelor cu datorii mari reprezintă şi riscuri pentru germani. „Aştept de la Curtea Constituţională să clarifice cadrul legislativ prin care Germania contribuie la fondul de urgenţă. În acelaşi timp, aştept ca decizia să asigure punerea în aplicare a mecanismului, respectând procesul decizional democratic din Germania", a adăugat el.

Soluţie: Un nou cvartet monetar

Dar vremurile de criză nasc şi cele mai îndrăzneţe soluţii. Spre exemplu, Germania ar trebui să părăsească zona euro şi să formeze o nouă uniune monetară împreună cu Finlanda, Olanda şi Austria. O spune Hans-Olaf Henkel, fost preşedinte al Federaţiei Industriilor din Germania. „Cred că intuiţi că politica de stabilizare a zonei euro ne duce într-o fundătură", a adăugat el. Peste Ocean, aliatul Angelei Merkel, Barack Obama dă dovadă de optimism. De Ziua Muncii (luni) în America, preşedintele i-a asigurat pe americani că în SUA pot fi create locuri de muncă în construcţia de drumuri şi poduri. Este doar un fragment din strategia pentru piaţa muncii pe care Obama le-o va prezenta congresmenilor mâine.

Preşedintele Barack Obama le promite americanilor locuri de muncă în construcţia de drumuri şi poduri

"Principalul risc pentru Germania este că în cazul unui faliment total al acestor state va trebui să garanteze pentru ele."
Markus Ferber
eurodeputat german

Începe sezonul grevelor şi în Italia

Gabriela Preda, Roma

Haos pe scena politică de la Roma după ce criza economică din Italia, a treia economie din zona euro, a declanşat proteste fără precedent în întreaga ţară. Ieri Italia a fost practic îngheţată de o grevă generală convocată de principala confederaţie sindicală, Cgil, în semn de protest faţă de măsurile de austeritate anunţate de guvernul Berlusconi. Şeful Executivului italian a fost criticat dur până şi de Comisia Europeană.

Italienii au protestat faţă de măsurile de austeritate ale guvernului condus de premierul Silvio Berlusconi

Greva, la care nu au aderat însă sindicatele mici, a blocat pentru câteva ore zeci de instituţii publice, sectorul sănătăţii, educaţiei, poşta şi transportul din întreaga ţară. A fost paralizat inclusiv traficul aerian, afectând implicit şi cursele aeriene România- Italia (numeroase curse de la Aeroportul Băneasa spre Italia au fost anulate sau întârziate), mai puţin cel pe autostrăzi (plata taxei este garantată prin lege). 

Sindicaliştii sunt nemulţumiţi în principal de prevederea care permite angajatorilor să facă mai uşor concedieri, dar şi de „lipsa de seriozitate şi profesionalism a guvernului care se joacă cu soarta poporului, încercând să îi protejeze doar pe cei bogaţi şi modificând permanent un plan întocmit pe fugă în august la insistenţele Băncii Centrale Europene". Greva a coincis cu deschiderea dezbaterilor în Parlament pe tema planului de austeritate.

Tensiunea plutea în aer de săptămâni întregi, după ce preşedintele Giorgio Napolitano şi-a exprimat îngrijorarea faţă de agravarea situaţiei economice: problema este lipsa de credibilitate a planului Executivului de la Roma. Acesta prevede economisirea a peste 45 de miliarde de euro în vederea reducerii datoriei publice (a doua din lume din punct de vedere al procentului din PIB), însă se prezintă modificări aproape zilnic, în funcţie de interesele politice ale partidelor din coaliţia condusă de Berlusconi.