Bătălia pentru Afganistan: Talibanii au lansat ofensiva împotriva Văii Panjshir, singura zonă care încă le rezistă

Grup de luptători talibani FOTO EPA-EFE

Aflaţi la putere de mai bine de o săptămână, talibanii se ambiţionează să nu lase niciun bastion de rezistenţă în ţară.

În timp ce evacuările aeriene continuă într-o atmosferă haotică pe aeroportul din Kabul, talibanii încearcă să cucerească singura zonă care le rezistă în prezent, Valea Panjshir.

„Sute de combatanţi ai Emiratului Islamic se îndreaptă către statul Panjshir pentru a-l lua sub stăpânire după ce responsabilii locali au refuzat să se predea în mod paşnic”, au anunţat talibanii pe contul lor de Twitter.

O pungă de rezistenţă s-a format în Valea Panjshir, un fost bastion anti-sovietic, apoi anti-taliban situat la 125 de kilometri nord-est de Kabul. Zona se află în prezent sub controlul Frontului Naţional al Rezistenţei (FNR), condus de Ahmad Massoud, fiul eroului naţional al luptei anti-sovetice Ahmad Shah Massoud, asasinat în 2001 de al-Qaeda cu sprijinul talibanilor.

În 1997, Ahmad Shah Massoud, supranumit „Leul din Panjshir”, a aruncat în aer tunelul Salang, construit în timpul invaziei sovietice din 1979-1989, închizând astfel accesul dinspre partea de sud a văii. În pofida a numeroase tentative, talibanii nu au reuşit niciodată să devină stăpâni aici.

Spre un „conflict de lungă durată”

Potrivit lui Ali Maisam Nazary, un purtător de cuvânt al FNR, mii de cetăţeni afgani s-au regrupat în Valea Panjshir pentru a continua lupta împotriva talibanilor. Surse din zonă estimează numărul lor la 9.000.

„Talibanii nu vor sta mult timp la putere dacă vor continua ca până acum. Suntem pregătiţi să apărăm Afganistanul”, a dat asigurări Ahmad Massoud într-un interviu acordat duminică postului de televiziune Al Arabiya.

Massoud a reiterat că nu îşi doreşte o vărsare de sânge, dar pacea poate fi posibilă doar dacă talibanii acceptă un nou sistem de guvernare. „Condiţia unui acord de pace cu talibanii este descentralizarea, un sistem care să garanteze justiţia socială, egalitatea, drepturi şi libertate pentru toţi”, a explicat Ali Maisam Nazary.

Dar talibanii refuză orice dialog cu FNR. În aceste condiţii, afirmă Nazary, FNR este pregătit pentru un „conflict de lungă durată”.

FNR are parte de sprijinul unor miliţii apărute în ultimele zile, a precizat acest purtător de cuvânt. „Massoud nu a dat ordin în acest sens, dar ni s-au alăturat”, spune el. În opinia sa, talibanii „sunt depăşiţi de situaţie” în timp ce pretind că deţin puterea în ţară. „Nu pot fi prezenţi peste tot în acelaşi timp. Resursele lor sunt limitate. Nu au sprijinul majorităţii”, insistă Nazary.

Valea Panjshir FOTO EPA-EFE

Pe lângă importanţa sa strategică, Valea Panjshir funcţionează şi ca adăpost, primind deja peste 1.000 de refugiaţi interni, printre care intelectuali, femei şi activişti pentru drepturile omului care se tem că pot deveni ţinte ale talibanilor.

„Vrem ca Panjshir să devină o zonă securizată pentru toate grupurile care se simt ameninţate în alte provincii”, a afirmat Ali Maisam Nazary, semnalând totodată că este nevoie de ajutor umanitar internaţional.

În opinia sa, rezistenţa lui Massoud şi a altor afgani este indispensabilă pentru a nu lăsa Afganistanul, o ţară multietnică, pe mâna unei singure etnii, şi anume cea a paştunilor (42% din populaţie), din care provin talibanii.

Într-un editorial publicat în Washington Post, Ahmad Massoud, lider militar la doar 32 de ani, a cerut arme din partea Statelor Unite pentru a-şi duce lupta până la capăt.

În timp Valea Panjshir se transformă într-un loc al bătăliei finale pentru Afganistan, evacuările aeriene continuă într-o atmosferă haotică pe Aeroportul Internaţional „Hamid Karzai” din Kabul.

Biden nu exclude prelungirea misiunii

De când au revenit la putere în Afganistan, la 15 august, talibanii tot încearcă să convingă populaţia că s-au schimbat, că nu vor institui un regim brutal precum cel din 1996-2001, dar aceste asigurări sunt privite cu scepticism. Ori veştile despre brutalităţi comise recente circulă destul de repede: femeie incendiată pentru că nu a gătit bine, poliţist executat pentru că a fost un inamic în trecut, tinere transformate în sclave sexuale şi tot aşa. În plus, câteva proteste organizate de Ziua Independenţei Afganistanului, sărbătorită la 19 august, s-au încheiat cu vărsări de sânge, inclusiv decese în rândul contestatarilor anti-talibani.

Aşadar, mii de afgani încearcă să plece din ţară alături de cetăţenii străini, cei mai mulţi fără succes. Disperarea duce adesea către scene de panică.

În mijlocul evacuărilor, un schimb de focuri a avut loc luni în apropiere de aeroport între forţe afgane, americane şi germane pe de o parte şi atacatori necunoscuţi pe de altă parte.

Evacuări pe aeroportul din Kabul FOTO EPA-EFE

Talibanii acuză SUA de haosul de la aeroport, în timp ce administraţia Biden îi avertizează să nu mai împiedice evacuările cu baraje de control. Aproximativ 4.500 de militari americani, sprijiniţi de 900 de militari britanici, controlează au în prezent Aeroportul „Hamid Karzai”.

Având în vedere dificultăţile legate de evacuări, Marea Britanie a cerut luni SUA să prelungească cu câteva zile termenul limită pentru retragerea din Afganistan, prevăzută să se încheie la 31 august. Talibanii au denunţat imediat această solicitare, apreciind că este o abatere de la angajament şi nu vor permite acest lucru. La rândul său, preşedintele american Joe Biden nu a exclus posibilitatea extinderii misiunii în Afganistan până la finalizarea operaţiunilor de evacuare.

SUA au în plan să scoată peste 60.000 de persoane din Afganistan până la sfârşitul verii. „Este imposibil matematic”, a apreciat Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi de Securitate Josep Borrell.

Pentru o armată şi autonomie strategică a Uniunii Europene

În opinia lui Borrell, situaţia din Afganistan se îndreaptă spre o „tragedie”, iar Uniunea Europeană (UE) trebuie să „trezească” şi să se doteze cu capacitatea de a acţiona pe plan militar.

„Ceea ce se petrece acum în Afganistan este o tragedie. Marea întrebare este: de ce s-a întâmplat aşa?”, îşi exprimă regretul Josep Borrell într-un amplu interviu acordat pentru AFP.

„M-am întâlnit cu preşedintele Ashraf Ghani în iulie, la Taşkent. Avea o mare amărăciune. Mi-a spus că, fără sprijinul aerian american, nu putea să păstreze ţara şi că trebuia să se replieze spre Kabul”, a mărturisit el.

„Nu a avut timp să aplice această strategie. Armata afgană a refuzat să lupte. Totuşi, ea nu era dezarmată, având în vedere cantitatea de armament lăsată talibanilor. Dar nu mai credea”, a adăugat Borrell.

„Regret mult modul în care s-au petrecut lucrurile. Dar nimeni nu a cerut părerea europenilor”, a subliniat şeful diplomaţiei europene.

În aceste condiţii, pledează el, UE trebuie să dezvolte o autonomie strategică şi să dispună de capacitatea de acţiona pe plan militar.

Josep Borrell FOTO EPA-EFE

„Unele ţări îşi vor pune întrebări despre aliatul american care, aşa cum a spus Joe Biden, nu vrea să mai lupte în războaiele altora. Acest nou scenariu pune fără îndoială probleme de leadership la nivel mondial şi cred că este o ocazie de a consolida conceptul şi politica activă de autonomie strategică europeană”, a spus Josep Borrell.

„Noi propunem dotarea Uniunii Europene cu o primă forţă de intrare de 50.000 de militari capabili să acţioneze în circumstanţe precum cele din Afganistan”, a declarat el.

Proiectul este în discuţie la nivelul miniştrilor Apărării din UE. Preşedintele Consiliului European Charles Michel a pledat în acest sens, sâmbătă, într-un mesaj publicat pe contul său de Twitter.

„Europa se mişcă printre crize. Următoarele crize vor fi în Irak şi Sahel”, prezice Borrell, anunţând totodată că va efectua în septembrie un turneu diplomatic în Irak, Tunisia şi Libia.

Potrivit lui Josep Borrell, UE mai trebuie să evacueze 200 de colaboratori afgani. „Nu este uşor. Mai întâi trebuie să treacă de controalele talibanilor, apoi de cele americane, extrem de restrictive. Am cerut deja o mai bună coordonare”, a precizat şeful diplomaţiei europene.