Baie de sânge în Algeria. Filmul evenimentelor

Un grup de ostatici care au scăpat din mâinele teroriştilor mers 15 ore prin deşert FOTO Reuters

Luarea de ostatici din complexul gazier algerian In Amenas s-a soldat cu cel puţin 25 de morţi în rândul civililor. 32 de terorişti au fost ucişi în timpul asaltului forţelor speciale algeriene.

Douăzeci şi cinci de cadavre ale unor ostatici au fost descoperite, ieri, de către forţele speciale algeriene care securizau complexul de exploatarea gazelor, în Sahara, unde s-a desfăşurat până sâmbătă o luare de ostatici, de către islamişti, a anunţat postul privat de televiziune Ennahar. Contactat de AFP, şeful postului de televiziune algerian, Anis Rahmani, a precizat că este vorba „despre cadavrele a 25 de ostatici“, citând o sursă din domeniul securităţii. Autorităţile de la Alger anunţaseră sâmbătă moartea a 23 de persoane în cursul atacului, în afară de cei 32 de răpitori ucişi de armată. Potrivit unui raport provizoriu al Ministerului algerian de Interne, 21 de ostatici au fost ucişi în timpul celor patru zile de captivitate, doi, un britanic şi un algerian, au fost ucişi întru autobuz, miercuri, când grupul islamist a dat atacul, despre ceilalţi doi nu se cunosc încă circumstanţele morţii lor.  
FILMUL EVENIMENTELOR
Miercuri, 16 ianuarie
Islamişti puternic înarmaţi atacă, miercuri în zori, un autobuz la bordul căruia se aflau expatriaţi, în incinta unui complex de exploatarea gazelor aparţinând companiei petroliere publice algeriene Sonatrach, operat împreună cu British Petroleum (BP) şi Statoil, la Tigantourine, la aproximativ 40 de kilometri de In Amenas, în apropiere de frontiera libiană, în sud-estul Algeriei. Un britanic şi un algerian sunt ucişi.Islamiştii iau ostatici câteva sute de algerieni şi străini, inclusiv români, americani, britanici, japonezi, francezi, norvegieni şi filipinezi.

Atacul are loc în cea de-a şasea zi a unei intevenţii militare franceze împotriva islamiştilor în Mali.
O grupare islamistă armată revendică luarea de ostatici, reclamând „oprirea agresiunii“ în Mali. Comunicatul este redactat de către „Semnatarii cu sânge“, numele pe care algerianul Mokhtar Belmokhtar, recent destituit din cadrul Al-Qaida în Magrebul Islamic (AQMI) l-a dat unităţii sale combatante.

Joi, 17 ianuarie
 Un purtător de cuvânt al răpitorilor cere retragerea armatei algeriene, care încercuieşte complexul de exploatarea gazelor, „cu scopul de a permite lansarea unor negocieri“.
 Treizeci de ostatici algerieni scapă. Cincisprezece străini, inclusiv un cuplu de francezi, reuşesc, de asemenea, să fugă. Armata algeriană lansează joi după-amiaza un asalt asupra instalaţiei de exploatarea gazelor.
Agenţia algeriană APS afirmă că asaltul a permis eliberarea câtorva sute de persoane, inclusiv străini. Algerul anunţă  „câţiva morţi şi răniţi“.

La rândul lor, islamiştii, citaţi de agenţia mauritană ANI, evocă aproape 50 de morţi, 34 de ostatici şi 15 răpitori.
Autorităţile algeriene justifică recurgerea la forţă explicând că islamiştii voiau „să părăsească Algeria luând cu ei
ostatici străini“. Agenţia APS anunţă, joi seara, că raidul a permis doar preluarea controlului asupra „zonei locuite“ a complexului, unde se află majoritatea ostaticilor. Complexul este în continuare încercuit.
Tokyo, Londra, Oslo şi Washingtonul îşi exprimă regretul faţă de faptul că nu au fost informate cu privire la operaţiune.

Vineri, 18 ianuarie

Liderul grupării islamiste cere Franţei să „negocieze“ încetarea războiului din Mali şi propune eliberarea „ostaticilor americani“ în schimbul islamiştilor deţinuţi în Statele Unite (ANI). „Statele Unite nu negociază cu teroriştii“, răspunde Washingtonul.

Bilanţul provizoriu al asaltului: 12 ostatici şi 18 răpitori ucişi, aproape 100 de ostatici din cei 132 de ostatici străini eliberaţi, dar şi 573 de angajaţi algerieni, potrivit APS. Parisul anunţă că un francez a fost ucis în cursul operaţiunii. Departamentul de Stat  spune că şi un american se află printre morţi. Comandoul islamist anunţă că deţine, în continuare, şapte străini - trei belgieni, doi americani, un japonez şi un britanic. Washingtonul şi Tokyo îndeamnă Algerul să dea dovadă de o „precauţie extremă“ cu privire la viaţa ostaticilor reţinuţi în continuare.

Sâmbătă, 19 ianuarie

Consiliul de Securitate al ONU condamnă actele „motivate de ură“ din Algeria. Forţele speciale algeriene lansează asaltul final asupra instalaţiei în care sunt deţinuţi cei şapte ostatici. „Armata algeriană a împuşcat 11 terorişti, iar grupul terorist a asasinat şapte ostatici străini“, anunţă televiziunea de stat.

Între 25 şi 27 de ostatici străini şi algerieni ar fi murit începând de miercuri. Premierul libian Ali Zeidan dezminte că răpitorii au venit din Libia, în urma unor declaraţii algeriene în acest sens. Preşedintele francez François Hollande deplânge că ostaticii au fost „asasinaţi cu laşitate“, lucru care constituie, în opinia sa, „un argument suplimentar“ al acţiunii Franţei „împotriva terorismului“.

Duminică, 20 ianuarie

Douăzeci şi cinci de cadavre ale unor ostatici au fost descoperite de către forţele speciale algeriene care securizau complexul de exploatarea gazelor, în Sahara.

Operaţiunea algeriană, criticată de guvernele occidentale


„Statele Unite nu au fost informate în avans despre intenţia autorităţilor algeriene de a efectua o operaţiune cu scopul de a încerca să elibereze ostaticii deţinuţi de o grupare cu legături cu Al-Qaida, în complexul de exploatare a gazelor“, a declarat un oficial american pentru AFP.

„Nu eram la curent cu intervenţia în avans“, a declarat el, adăugând că oficiali americani „au încurajat puternic“ autorităţile algeriene să trateze securitatea ostaticilor ca prioritară. Premierul britanic, David Cameron, care a calificat drept „terorist, brutal şi atroce“ atacul de miercuri, şi-a exprimat, la rândul său regretul, că nu a fost atenţionat de către armata algeriană încă de joi, cu o zi înainte de lansarea operaţiunii.

După asaltul lansat joi seara de către armata algeriană, premierul japonez Shinzo Abe l-a sunat, de la Bangkok, pe omologul său algerian Abdelmalek Sellal, pentru a protesta şi a-i cere încetarea imediată a acestei acţiuni.

Preşedintele francez, François Hollande, pe de altă parte, a apreciat sâmbătă că Algeria a avut „răspunsurile cele mai adaptate“ în cursul luării de ostatici la complexul de exploatarea gazelor de la In Amenas, deoarece „nu puteau avea loc negocieri“ cu răpitorii.

„Nu avem încă toate elementele, dar, atunci când are loc o luare de ostatici cu atâtea persoane vizate şi cu nişte terorişti atât de hotărâţi, o ţară ca Algeria are răspunsurile care par, în opinia mea, cele mai adaptate, deoarece nu puteau avea loc negocieri“, a declarat şeful statului francez.