Atacuri cu drone artizanale împotriva bazelor ruse, ultima modă în Siria

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vineri au fost date publicităţii de către armata rusă mostrele de drone improvizate utilizate de către opoziţia siriană pentru a ataca baza rusă de la Hemeimim, la 28-29 iulie. Deja a devenit o modă acest tip de atacuri împotriva bazele ruse din Siria.

Interesantă e formula implicată în asemenea atacuri complexe: nişte avioane improvizate, artificiale, din lemn uşor sau plastic, pe care sunt montate, relativ neşlefuit, bucăţi de tehnică electronică de ghidaj şi telecomunicaţii, cu telecomandă la distanţă şi camera de luat vederi în vârf, toate culminând cu capacităţi explozibile care ar fi trebuit să fie cărate şi livrate, deşi modelele prezentate nu conţineau această componentă.

Preocuparea armatei ruse pentru acest tip de atacuri pare exagerată, odată ce sistemele de apărare antiaeriană ale bazelor în teatru au doborât o parte dintre dronele improvizate şi realizate artificial – unele cu improvizaţii barbare şi complet inestetice, după cum o probează imaginile lor, difuzate de armata rusă – iar pe celelalte capturându-le sistemele de război electronic anti-dronă cu care este echipată armata rusă, care au captat comunicaţiile între centrul de comandă şi dronă, le-au decriptat şi interpretat, pentru ca ulterior să le poată dirija şi aşeza la sol controlat, după ce au fost deturnate piratat de sub controlul din zona lor de lansare. Totuşi, utilizarea unor asemenea capabilităţi poate fi interceptată la nivelul unei baze militare aflată în teatru de operaţii şi dotată cu toate mijloacele posibile, în timp ce o operaţiune cu un număr redus de oameni şi fără capabilităţi de război electronic ar fi expusă şi distrusă de insurgenţi, oricât de improvizate ar fi elementele tehnice de atac ale dronelor în discuţie.

Utilizarea dronelor cu explozibil sau mai sofisticate, cu arme la bord, poate crea haos şi atacuri cu impact mult mai mare, precum asasinate politice.

La 28 iulie, a fost realizat un atac masiv, cu nu mai puţin de 45 de drone. Interceptarea a venit după ce un atac anterior similar asupra unei baze a Armatei siriene a ucis şapte militari. Atacul iniţial a fost atribuit Daesh/Stat Islamic, atacul din noaptea de 28/29 iulie pare să fi venit, din spusele părţii ruse, de la militanţii din zona Idlib, sub control turco-american. Aici s-au refugiat mulţi din opozanţii care au fost îndepărtaţi din celelalte zone de deconflictualizare atacate de trupele ruse, şiiţii iranieni şi miliţiile pro-iraniene, împreună cu trupele regimului.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Generalul maior Igor Konashenkov, vorbeşte despre împuşcarea a încă cinci asemenea drone numai în ultimele trei zile înaintea expunerii resturilor celor din atacul din 28-29 iulie. Potrivit datelor expuse de Konashenkov, asupra principalei baze ruse din provincia Al Latakia, alta decât portul militar Tartous, este vorba despre drone cu capacitate de zbor de până la 100 km, coordonate de centre de comandă mobile sau fixe aflate în aria de lansare şi capabile să le opereze prin oameni pregătiţi. Potrivit părţii ruse, militanţii anti-Assad nu ar avea tehnologia necesară să producă asemenea capabilităţi militare sofisticate fără sprijin extern.

Deşi nu a dat vina explicit pe un autor, la precedentele atacuri din ianuarie-februarie a fost vizat direct Washingtonul, care ar fi livrat capabilităţi militare trupelor de opoziţie, cu precădere din Forţele Democratice Siriene, kurdo-arabe, sub conducere kurdă, deşi acum mai este un candidat, Turcia, sub a cărei responsabilitate se află Idlib şi zona de unde s-ar fi lansat atacul sub conducerea Armatei Siriene Libere, pro-turce.

Generalul rus susţine că numărul de atacuri cu dronă a crescut dramatic recent, iar această modă riscă să producă efecte majore odată ce e diversificată, iar modul de utilizare va continua şi se va răspândi în afara teatrului de operaţii din Siria. Astfel, utilizarea dronelor cu explozibil sau mai sofisticate, cu arme la bord, poate crea haos şi atacuri cu impact mult mai mare, precum asasinate politice. Prezumtiv, un asemenea atac a două drone ar fi fost o tentativă ratată de atentat la adresa preşedintelui Venezuelei, Nicolas Maduro.

De reţinut este absenţa probelor şi datelor mai dezvoltate care să susţină afirmaţiile părţii ruse.

Acuzaţia privind implicaţiile externe în realizarea dronelor folosite în atacurile recente este una ce pare rizibilă, având în vedere gradul de improvizaţie şi lipsa capacităţii de reacţie a dronelor, ca şi lipsa de protecţie în faţa celor mai uzuale instrumente de război electronic ale Armatei ruse. Atacul părea unul sortit eşecului din start, mai ales pe o asemenea ţintă, deci nu se justifica nici un astfel de test, mai ales când e vorba despre luni la rândul de când asemenea atacuri sunt utilizate.

Prezenţa în componentele dronelor a unor cipuri sau componente electronice de fabricaţii diverse nu e nici o dovadă, ele putând fi procurate de la jucării şi drone banale aflate în comerţul mondial, dronele fiind folosite pe scară largă şi în lucrări de agricultură sau în cartografiere, în alte domenii de natură industrială. Totuşi calitatea lor în actualele drone improvizate în Siria e foarte redusă, nivelul rudimentar de montare subliniind tot mai mult improvizaţia şi construcţia artizanală.

De reţinut este absenţa probelor şi datelor mai dezvoltate care să susţină afirmaţiile părţii ruse. Din motive diverse, nici măcar modul în care urma să fie derulat atacul, tipul de arme sau explozibil de la bord, modul de montare, nimic nu a fost divulgat, nici prezentat ca atare de partea rusă. Şi faptul că, de această dată, nu a existat o acuzaţie directă la adresa Washingtonului, ca sursă de furnizare a componentelor electronice şi tehnologice avansate din conţinutul dronelor artizanale este ciudat şi acoperă elemente mai profunde şi secrete, pe care partea rusă nu a vrut să le dezvăluie de această dată.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite