Arctica, un test pentru relaţiile americano-ruse înainte de un posibil summit Biden-Putin

Arctica, un test pentru
relaţiile americano-ruse înainte de un posibil summit Biden-Putin

Secretarul de stat american Antony Blinken FOTO EPA-EFE

Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a început duminică un turneu consacrat Arcticii, un nou teren de rivalitate cu China şi prima ocazie de a testa relaţiile foarte tensionate cu Rusia înaintea unui posibil summit între Joe Biden şi Vladimir Putin, comentează AFP.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prima etapă a acestui turneu este Copenhaga, capitala Danemarcei, unde Blinken se va întâlni luni cu liderii ţării. De acolo va merge în Islanda, pentru reuniunea ministerială a Consiliului Arcticii, programată pentru miercuri şi joi.

La Reykjavik, proiectoarele vor fi direcţionate către secretarul de stat american şi omologul său rus Serghei Lavrov. Cei doi vor fi protagoniştii primei reuniuni la nivel înalt între Washington şi Moscova de la instalarea lui Joe Biden la Casa Albă.

Arctica, o vastă întindere cu condiţii extreme din jurul Polului Nord, s-a impus în ultimii ani în competiţia geopolitică mondială, datorită resurselor sale naturale, căilor de navigaţie tot mai largi şi poziţiei strategice. Este disputată în principal de cele opt ţări riverane membre ale Consiliului (Statele Unite, Rusia, Canada, Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Islanda), plus China, cu statut de „observator” şi pretenţii de a fi un stat „cvasi-arctic”.

Sub preşedinţia lui Donald Trump, Statele Unite s-au arătat dispuse să facă faţă agresivităţii ruso-chineze în dosarul arctic. Administraţia Biden pare să meargă pe aceeaşi cale.

„Noi nu spunem nu tuturor investiţiilor sau activităţilor chineze, dar insistăm pentru respectarea regulilor internaţionale”, a precizat săptămâna trecută James DeHart, coordonatorul diplomaţiei americane pentru Arctica, semnalând de asemenea „îngrijorarea” Washingtonului faţă de ambiţiile Beijingului.

Contorverse moştenite de la Trump

Dar Antony Blinken trebuie să lămurească două controverse moştenite din era Trump.

Magnatul imobiliar a avansat în 2019 ideea cumpărării Groenlandei, un imens teritoriu arctic şi un atu al micuţei Danemarce. Copenhaga s-a revoltat imediat, calificând propunerea lui Trump drept „absurdă” şi transmiţând clar că „nu este de vânzare”.

Dacă vrea „să aprofundeze relaţiile cu Groenlanda”, noul secretar de stat american trebuie să stea departe de astfel de provocări, notează AFP.

O altă chestiune delicată moştenită din era Trump este atitudinea avută de fosta administraţie în chestiunea încălzirii globale. În 2019, secretarul de stat de atunci Mike Pompei a blocat în premieră declaraţia finală a Consiliului Arcticii în semn de protest faţă de menţiunile referitoare la schimbările climatice.

O politică externă pragmatică

Însă mesajul american s-a schimbat radical pe acest subiect odată cu sosirea lui Biden, care a făcut din lupta împotriva încălzirii globale una din priorităţile sale.

Declaraţie finală a fost „aprobată deja de cei opt miniştri”, pe lângă „un plan strategic” comun pentru următorii zece ani, a subliniat Marcia Bernicat, responsabilă de mediu în Departamentul de Stat.

„Deschiderea oceanului nu este neapărat un lucru bun. Conţine şi riscuri enorme”, a remarcat ea.

Administraţia Biden intenţionează să mizeze pe chestiunile climatice pentru a explora posibilităţile de cooperare cu Moscova, care va prelua pentru doi ani preşedinţia Consiliului Arcticii.

Antony Blinken şi Serghei Lavrov vor trece în revistă „toate aspectele relaţiilor bilaterale, atât cele bune, cât şi cele rele”, a spus purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane Ned Price. Însă, a adăugat el, cele „rele” riscă să aibă preponderenţă. Washingtonul arată frecvent cu degetul Moscova pentru amestec în alegeri, activităţi de spionaj şi atacuri cibernetice.

Hotărât să fie mai ferm cu Putin decât Trump, Biden nu a avut nicio reţinere în a semnal că preşedintele rus este un „criminal”. De la sosirea lui Biden, Washingtonul şi Moscova şi-au multiplicat sancţiunile reciproce.

Dar noua administraţie americană vrea să ducă în primul rând o politică externă pragmatică, capabilă să găsească terenuri de înţelegere chiar şi cei mai mari inamici acolo unde Statele Unite au interese, cum ar fi combaterea încălzirii globale sau dezarmarea.

Acesta este obiectivul întâlnirii de la Reykjavik, care ar trebui să ducă la confirmarea unui prim summit Putin-Biden în Europa în iunie. „Vrem să testăm posibilitatea de a face relaţia noastră cu Moscova mai stabilă şi mai previzibilă”, a explicat Ned Price.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările