Ar fi putut fi asasinat cercetătorul iranian Fakhrizadeh cu ajutorul unei arme controlate de la distanţă?

Este plauzibil să fi fost folosită o armă controlată de la distanţă amplasată în spatele unui camion pentru a-l ucide pe omul de ştiinţă şi cercetătorul în domeniul nuclear iranian Mohsen Fakhrizadeh?, arată într-un articol Jerusalem Post referitor la explicaţiile asasinatului publicate de agenţia semi-oficială Fars şi preluate de publicaţii internaţionale.

Presa pro-guvernamentală iraniană a relatat că omul de ştiinţă iranian cunoscut de Israel, ONU şi SUA ca având un rol important în cercetările privind armele nucleare a fost ucis cu o armă controlată de distanţă. Fars a şi desenat un camion cu lemne unde a fost amplasată o armă. Totuşi este o ipoteză prea puţin credibilă care nu e susţinută de dovezi, arată Jerusalem Post.

Oficialii iranieni nu au scos vreo armă din resturile camionului Nissan aruncat în aer în asasinat. Fars News a prezentat o schiţă cu un camion care are în spate lemne de care a fost ataşată arma cu care s-a tras asupra maşinii blindate a cercetătorului iranian.

Deşi nu este imposibil, este prea puţin probabil să fi fost folosită o armă controlată de la distanţă, având în vedere ce rar se recurge la această metodă pe câmpul modern de luptă. Cu atât mai puţin este plauzibilă în asasinate, unde este nevoie de precizie, mai ales când ţinta este una foarte valoroasă.

Eficienţa armelor controlate de la distanţă a fost testată în filme din anii 80 şi 90 precum în Aliens (1986), unde s-au observat două probleme ale acestui tip de armă: sunt staţionare şi rămân fără muniţie.

Tehnologia pentru aceste arme există şi se regăseşte pe vehicule militare şi vase, doar că aceste arme au greutate mare, sunt dificil de instalat şi necesită multă tehnologie. Se pot face improvizaţii precum montarea unei mitraliere pe drone sau vehicule fără şofer, dar nu rezolvă problema muniţiei.

O armă de dimensiuni mai mari precum cea montată pe un vas ar putea o capacitate de până la 400 de cartuşe, dar nu poate fi amplasată pe un camion. Chiar şi versiunile miniaturale de calibru .50 sau 12.7 mm cu 7.62 de cartuşe ar cântări peste 100 de kilograme. Asta ar însemna asamblarea unei arme complexe într-o zonă izolată după ce în prealabil ar fi fost trecută peste graniţă.

Apoi ar trebui testată pentru a fi sigur că funcţionează şi cum s-ar putea face asta fără a atrage atenţia? Şi apoi, cum s-ar şterge urmele ei prin aruncarea în aer a unui camion Nissan?

Teoriile prezentate în presa iraniană cum că nu au existat asasini par să omită faptul că acel camion trebuia adus la locul prevăzut şi lăsat acolo cu o armă la vedere până când ar fi trecut convoiul lui Fakhrizadeh.

Există un motiv pentru care aceste arme nu sunt utilizate curent în soiul acesta de operaţiuni. Dacă ar fi funcţionat atât de bine de ce nu au fost folosite de SUA în uciderea lui Bin Laden şi au fost trimişi în schimb agenţi din Forţele Speciale?

Motivul este că e vorba de ţinte valoroase pentru care în general sunt preferate muniţii cu ghidaj precis, precum rachetele lansate din drone folosite în uciderea generalului Qasem Soleimani de către SUA.

Arme precise care îşi urmăresc ţintele sunt deja dezvoltate de mai multe ţări, inclusiv de Israel, precum dronele kamikaze. Dar acestea au rază limitată şi nu pot urmări indefinit o ţintă.

Mai sunt şi armele ninja americane care folosesc o rachetă Hellfire modificată numită R9X prevăzută cu lame pentru a ucide o ţintă fără a provoca o explozie care să facă victime colaterale.

Iranul nu a confirmat oficial o versiune a asasinatului.

O altă versiune a fost distribuită online de Abu Ali, care citează surse iraniene, arată Jersualem Post într-o analiză separată. De data asta ar fi vorba de o echipă de asasini de 12 persoane cu pregătire militară. Operaţiunea a fost condusă cu ajutorul a peste 50 de persoane implicate între altele în suport logistic.

În atac au fost folosite un jeep Hyundai Santa Fe, un camion Nissan-capcană şi patru motociclete. De altfel în Teheran se pot închiria maşini Hyundai.

Povestea este că cercetătorul se afla în drum spre o reşedinţă dintr-un sat şi asasinii au tăiat curentul în zonă în timp ce au aşteptat convoiul de securitate în care afla acesta. Lunetişti au fost plasaţi în jeep.  După ce prima maşină din convoi a trecut, a fost detonată bomba din camion pentru a opri maşina cercetătorului. Asasinii au tras asupra maşinii şi chiar l-au scos pe Fakhrizadeh din vehicul ca să se asigure că e mort. Echipa a ştiut de coordonatele convoiului cu ajutorul unui atac informatic.

Citiţi şi:

Presa iraniană: Arma folosită în asasinarea lui Fakhrizadeh, produsă în Israel