Analiză. Vladimir Putin, noul maestru în Orientul Mijlociu

Analiză. Vladimir Putin, noul maestru în Orientul Mijlociu

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său egiptean Abdel-Fattah al-Sisi

Pas cu pas, Rusia împinge Statele Unite din Orientul Mijlociu, atrăgând tot mai multe state din regiune de partea sa. Încurajat de succesul militar din Siria, Vladimir Putin se pregăteşte să deschidă noi fronturi. Consolidarea relaţiilor cu Egiptul, dar şi cu Turcia îi fac pe analişti să spună că Moscova se pregăteşte pentru un alt război,  de data aceasta în Libia, notează DW.

 De altfel, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavorv, a avut o întâlnire, astăzi, la Moscova, cu ministrul de externe din guvernul libian de uniune naţională, Mohamed Taha Siala, cu care a discutat perspectivele rezolvării crizei libiene.
 
La rândul său, agenţia de presă China Nouă comentează că în ultimii ani, Putin a încercat să strângă relaţiile cu Egiptul, cu Turcia membră NATO şi cu alte state din regiune. „Din cauză că strategia Statelor Unite nu ia în considerare sensibilităţile aliaţilor, se formează alte alianţe pragmatice în zonă cu Rusia” şi una dintre ele este Moscova – Ankara, arată China Nouă. 
 
Rusia poate folosi bazele aeriene din Egipt
 
În timp ce comunitatea internaţională aştepta declaraţiile istorice ale lui Donald Trump privind recunoaşterea Ierusalimului drept capitala Israelului, la Moscova, premierul Dmitri Medvedev a emis un decret care poate apleca balanţa în favoarea Moscovei în Orientul Mijlociu. Este vorba de proiectul de acord interguvernamental privind utilizarea bazelor aeriene din Egipt de către aviaţia rusă. Acorduri preliminare au fost deja semnate de miniştrii apărării din cele două ţări. Un acord complet urmează să fie încheiat în următoarele luni.
 
Libia, următoarea ţintă
 
Interesul Rusiei pentru Egipt poate fi pus pe seama unei operaţiuni militare în Libia vecină.  Moscova nu face un secret din sprijinul său pentru generalul libian Khalifa Haftar. Acesta este un fost aliat al lui Muammar Gaddafi, care în anii 1980 a rupt relaţiile cu dictatorul libian şi a intrat în opoziţie.
 
Acum Haftar este cel mai puternic şi mai cunoscut comandant militar într-o ţară care s-a prăbuşit şi spart în bucăţi. În ciuda faptului că are cetăţenie americană şi a presupuselor sale  legături vechi cu CIA, Haftar a stabilit în mod activ legături cu Kremlinul în ultimii ani. El a fost primit la Moscova de ministrul apărării Serghei Şoigu şi de ministrul de externe Serghei Lavrov. Haftar, la fel ca mulţi ofiţeri libieni din epoca lui Gaddafi, a studiat în URSS şi vorbeşte în limba rusă.
 
Generalul doreşte să unească Libia sub comanda sa.  Forţele speciale ruse, conform agenţiei Reuters, au oferit deja asistenţă lui Haftar , din vestul Egiptului. Aici se află forţele conduse de Khalifa Haftar. Acordul privind utilizarea bazelor aeriene reprezintă un pas logic atât pentru preşedintele egiptean Abdel-Fattah al-Sisi, cât şi pentru Vladimir Putin.
 
Statele Unite s-au distanţat de Egipt, odată aliatul său strategic în regiune, chiar şi sub Barack Obama. Acest lucru s-a întâmplat în 2011, după căderea regimului autoritar al lui Hosni Mubarak.  În 2013, Al-Sisi, cu sprijinul majorităţii egiptenilor, l-a răsturnat de la putere pe preşedintele islamist Muhammad Mursi, care îl înlocuise pe Mubarak. Cu toate acestea, relaţiile cu Washingtonul au rămas bune.
 
 Regimul preşedintelui Al-Sisi este acuzat de numeroase încălcări ale drepturilor omului. Preşedintele egiptean respinge acuzaţiile, argumentând că este imposibil să lupte împotriva islamiştilor şi a terorii lor cu mănuşi de catifea. 
 
Al-Sisi, căutând noi aliaţi, a găsit înţelegere la Moscova. Kremlinul, pentru prima dată de la mijlocul anilor 1970, a văzut o şansă să se "întoarcă" în Egipt, odată considerat principalul aliat al URSS în Orientul Mijlociu. Putin a promis omologului egiptean asistenţă financiară şi livrări de arme. Stabilizarea Libiei şi eliberarea acestei ţări de islamişti, pe care Haftar le promite, este şi în interesul Cairo.
 
Între timp, chiar dacă administraţia Obama a fost înlocută cu cea a lui Donald Trump, strategia Washingtonului în Orientului Mijlociu rămâne neclară, cu excepţia sprijinului necondiţionat pentru Israel, notează DW. Acest lucru face ca multe state din regiune să se uite la Rusia ca la o alternativă la SUA. După anunţarea recunoaşterii Ierusalimului ca capitală a Israelului, Moscova pozează în „prieten adevărat al arabilor" .
 
Putin, care a anunţat la 7 decembrie, eliberarea Siriei de Statul Islamic,  a prins gustul politicii în Orientul Mijlociu, o dată zonă periferică pentru el. Pentru preşedintele Rusiei  a stabili un control de facto asupra Libiei sunnite ar însemna încă o victorie pentru el. Mai mult, acest lucru ar contribui la îmbunătăţirea imaginii Rusiei în ţările sunnite, ca un geo-poliţist la ascensiunea Iranului şiit.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: