ANALIZĂ Turcia, statul membru NATO cu cel mai mare risc de securitate - FOTO VIDEO INFOGRAFIE

0
Publicat:
Ultima actualizare:
turcia steag

De la începutul războiului din Siria, în urmă cu aproape cinci ani, şi mai ales după implicarea Rusiei în acest conflict, de partea regimului preşedintelui Bashar al-Assad, Turcia a devenit statul membru NATO cu cel mai mare grad de risc la adresa securităţii.

În Turcia, peste conflictul sângeros cu etnicii kurzi s-a adăugat valul de peste 2 milioane de refugiaţi care s-a revărsat peste graniţa turco-siriană şi ameninţările grupării jihadiste Statul Islamic. Şi aceasta într-un moment nu tocmai calm pe scena politică internă turcă, marcată de o criză politică prelungită din cauza ambiţiilor preşedintelui Recept Erdogan care şi-a pus în cap să transforme Turcia într-o republică prezidenţială şi să dobândească mai multe puteri. 

 Erdogan a suferit un eşec şi pe acest front, săptămâna aceasta. Parlamentul turc nu a reuşit să ajungă la un acord cu privire la reformarea Constituţiei, din cauza divergenţelor legate de trecerea la un regim prezidenţial, dorită de şeful statului, Recep Tayyip Erdogan, transmite AFP. Principala formaţiune de opoziţie, Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), a părăsit marţi seară lucrările comisiei privind reforma Constituţiei. 

 „Nu am ajuns la un consens. Întrucât nu mai avem mijloacele de a lucra împreună, această comisie este dizolvată“, a declarat preşedintele legislativului, Ismail Kahraman, citat de presa locală. Comisia, formată din 12 deputaţi din cele patru partide reprezentate în Adunarea Naţională, îşi începuse lucrările la 3 februarie. 

În 2013, parlamentul de atunci nu a reuşit să redacteze o nouă Constituţie care să ia locul celei moştenite de la junta militară după puciul din 1980. După alegerea sa în fruntea statului în 2014, Erdogan, care a condus anterior guvernul timp de 11 ani, militează cu insistenţă în favoarea unui regim prezidenţial, în locul celui actual care acordă prim-ministrului cea mai mare parte a puterilor executive. 

Adversarii lui Erdogan se opun însă categoric unei întăriri a atribuţiilor preşedintelui, pe care îl acuză deja de derivă autoritară. În urma alegerilor de la 1 noiembrie, Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP) al lui Erdogan a câştigat majoritatea absolută (317 mandate din totalul de 550), dar a ratat-o pe cea calificată necesară pentru a organiza singur un referendum sau a vota o reformă constituţională. 

Analiştii turci susţin că Erdogan ar putea folosi acest eşec pentru a convoca noi alegeri în acest an, în speranţa că AKP va obţine majoritatea calificată necesară pentru organizarea unui referendum (330 de mandate) sau amendarea Constituţiei (367 de mandate). 

Risc de conflict cu Rusia

Dar cele mai mari tensiuni înregistrate în acest moment par să existe între Rusia şi Turcia, după ce aviaţia turcă a doborât în noiembrie 2015 un avion militar rusesc la graniţa cu Siria. Acest conflict îi aduce Turciei nu numai pierderi de imagine din cauza propagandei de la Kremlin, ci şi pierderi economice. Mai nou, Ankara a stârnit alte animozităţi prin ofensiva dusă împotriva rebelilor kurzi de pe teritoriul sirian care s-a soldat şi cu un nou val de atentate pe teritoriul Turciai, soldat cu zeci de morţi şi răniţi.

Luptătorii kurzi din Siria reprezintă o adevărată ciudăţenie în talmeş-balmeşul de interese ale forţelor internaţionale implicate în conflictul sirian, aceştia având atât susţinerea SUA, pentru opoziţia fermă manifestată în faţă grupării teroriste Statul Islamic, cât şi pe cea a Rusiei, fiind o piesă în planurile menţinerii la putere a regimului Assad.

În acelaşi timp, trupele lui Assad şi avioanele lui Putin asediază de câteva săptămâni, cu ajutorul kurzilor, oraşul Alep, principala redută a rebelilor susţinuţi de Ankara.

„Atât Rusia, cât şi Turcia caută să dobândească o poziţie care să le asigure un avantaj strategic. Există riscul izbucnirii unui conflict ruso-turc, în care să fie atrasă şi NATO”, consideră Tim Ash, coordinator pentru pieţe emergente al băncii Nomura din Londra.

turcia  atentate

Premierul Ahmet Davutoglu a declarat că „securitatea naţională“ a Turciei este ameninţată de evenimentele din nordul Siriei şi a acuzat principala miliţie kurdă că ar acţiona în calitate de mercenari pentru Rusia.

Bombardamentele declanşate de turci împotriva kurzilor din Siria riscă să înfurie nu doar Moscova, ci şi Washingtonul. În vreme ce Ankara susţine că gruparea kurdă YPG are legături cu separatiştii PKK din Turcia, Casă Albă vede în ei un aliat preţios împotriva Statului Islamic.

Cu doar două săptămâni înainte că Turcia să înceapă bombardmentele asupra poziţiilor YPG, ataşatul special al preşedintelui Obama pentru Coliţia împotriva Statului Islamic, Brett McGurk, a vizitat taberele kurzilor pentru a-i felicita.

Turcia insistă că barajul de artilerie întreţinut împotriva taberelor de kurzi vine ca o măsură de pedeapsa după ce anterior au fost înregistrate schimburi de focuri care ar fi atins ţinte de pe teritoriul turcesc şi atentate. În ultimele zile, autorităţile turce au tot declarat că sunt pregătite pentru o intervenţie militară terestră în Siria, dar cu sprijinul aliaţilor.Deoacamdată un răspuns favorabl acestei idei a venit doar din partea Arabiei Saudite. 

Cu toate acestea, majoritatea analiştilor consideră că o intervenţie militară la sol a Ankarei este improbabilă, trupele turceşti riscând să fie expuse raidurilor aeriene ale aviaţiei ruse, dar riscul unei ciocniri accidentale este în continuare ridicat.

image

Teama de o regiune autonomă kurdă

Pe termen lung, posibilitatea apariţiei unei regiuni autonome a kurzilor lângă graniţa cu Turcia este în măsură să alimenteze tensiunile existente deja între Ankara şi minoritatea kurdă din ţară. Preşedintele Erdogan susţine chiar că raidurile aeriene ale aviaţiei ruse în Siria au permis minorităţii kurde să alunge din teritoriile de la graniţa etnicii arabi şi turci, lucru evidenţiat şi de dimensiunile crizei refugiaţilor.

 „Turcia nu va accepta niciodată crearea unui bastion kurd la frontiera sa cu Siria şi va continua să bombardeze poziţiile miliţiilor kurde siriene“, a declarat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Gruparea kurzilor din Siria ameninţă să taie căile de aprovizionare ale rebelilor din Alep, ceea ce ar uşura efortul forţele guvernului Assad să recucerească oraşul şi să îşi consolideze poziţia. 

Pentru a împiedeca acest deznodământ, autorităţile de la Ankara au permis ca cel puţin 2.000 de luptători rebeli sirieni să reintre în ţară venind din Turcia, în ultima săptămână, pentru a întări forţele insurgente confruntate cu o ofensivă a miliţiilor kurde siriene, transmite Reuters, citând surse din interiorul grupărilor insurgente. Luptătorii rebeli, cu arme şi vehicule, au fost escortaţi peste frontieră de forţe turce sub acoperire pe parcursul câtorva nopţi, înainte de a se îndrepta spre bastionul rebel Azaz. 

„Ni s-a permis să mutăm orice, de la armament uşor la echipament greu de mortiere, rachete şi tancuri“, a declarat penru Reuters Abu Issa, comandant în cadrul Frontului Levant, gruparea rebelă care controlează punctul de frontieră de la Bab al-Salam.

harta turcia

„Există o securitate strânsă pe drumul de patru ore cu maşina de la un punct de trecere a frontierei la celălalt“, a adăugat el, precizând că rebelii transportaţi nu fac parte din Frontul al-Nusra (ramura Al Qaida în Siria) şi alte grupări jihadiste. 

Duminică, guvernul sirian a declarat că forţe turce s-ar fi aflat printre cei în jur de 100 de puşcaşi care au intrat sâmbătă în Siria, la bordul a 12 camioane dotate cu mitraliere grele, într-o operaţiune de aprovizionare a insurgenţilor care luptă împotriva forţelor guvernamentale. 

Ruta prin Turcia a rămas singura pentru insurgenţi spre enclava lor din oraşul Alep după ce recenta avansare a armatei siriene a închis principalul drum spre teritoriul rebel. 

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), care înregistrează violenţele de pe teritoriul ţării, a confirmat că sute de luptători rebeli au trecut deja graniţa cu arme printr-un punct de frontieră, spre Azaz. 

Pierderi economice

Grijile liderilor turci faţă de situaţia din Siria sunt diverse: de la efectele economice ale conflictului şi până la securitatea regiunii. Din punct de vedere al impactului pe care tensiunile politice din Orientul Mijlociu l-au avut asupra economiei din Turcia, Ankara se poate plânge că a pierdut deja doi aliaţi, Egiptul şi Irakul, iar criza refugiaţilor şi valul de atentate apărut în interiorul graniţelor par să-şi spună şi ele cuvântul din perspectiva creşterii economice.

Riscuri pentru Europa

Washingtonul şi Bruxellesul încearcă să tempereze intervenţiile Turciei asupra kurzilor, dar şi americanii şi europenii sunt conştienţi că dacă în Turcia se instalează haosul, toată Europa este în pericol, şi asta nu doar pentru că cei peste 2 milioane de refugiaţi, pe care turcii îi adăpostesc în tabere, s-ar revărsa peste continental european, ci şi pentru că este posibil ca alte milioane de turci să ia aceeaşi cale.

tabere refugiati

Sprijinul occidental este necesar

Cu toate păcatele regimului de la Ankara, analiştii geopolitici susţin că Turcia trebuie să beneficieze de sprijinul Occidentului. Din punct de vedere geopolitic, Turcia este un pod energetic pentru Bazinul Caspic, iar „coridorul sudic“ (reţeaua de gazoducte între Europa şi Azerbaidjan) va contribui la securitatea energetică a Europei, prin diversificarea furnizorilor de gaze, susţine Jean-Sylvestre Mongrenier, cercetător la Institutul Thomas More.

 Turcia este „reduta“ în faţa Rusiei lui Putin, care a transformat Crimeea, considerată „bastion meridional“ într-o platformă geostrategică folosită pentru a-şi proiecta puterea în bazinul Pontico-mediteraneean. Posibilul faliment al statului turc, în sensul unui stat eşuat, ar fi o catastrofă geopolitică pentru Europa, astfel lipsită de un „amortizor“ la frontierele sale din sud-est . 

Iniţiativa germană-turcă pentru a trimite nave NATO în Marea Egee, pentru a lupta împotriva traficanţilor de fiinţe umane, ar trebui sprijinită  şi completată  un „Plan comun de acţiune UE-Turcia“ plus  mecanismul financiar de 3 miliarde de euro, negociat între UE şi Ankara, pentru asistarea refugiaţilor din taberele turceşti,  susţine Thomas More. 

Analistul mai spune că în actualul context geopolitic, în care logica Războiului Rece bântuie Estul Europei ( războiul hibrid din Ucraina, situaţia din Moldova şi presiunea rusă la Marea Baltică) şi se extinde în Orientul Mijlociu , Occident trebuie să-şi menţină punctele forte de sprijin regional. În caz contrar sunt puse în pericol alianţele şi se deschide calea spre puteri revizioniste periculoase şi consecinţe geopolitice grave.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite