Analiză. Războiul împotriva trolilor încinge reţelele, din SUA până în Moldova

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Reţelele sociale precum Facebook sau Twitter au început să reacţioneze la încercările de propagandă, dezinformare şi fake news, închizând mii de conturi şi pagini, în]intreaga lume, după ce au fost arătate cu degetul şi chemate la ordine pentru că nu au făcut nimic pentru a împiedica tentativele Rusiei de a influenţa alegerile americane din 2016.

Cu doar c\teva zile înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, reţeaua de socializare Facebook a închis aproape 200 de conturi şi pagini adresate publicului moldovean şi gestionate de troli, adică persoane care-şi ascundeau consecvent identitatea reală. După scandalul amestecului rus în alegerile prezidenţiale americane în care s-a făcut uz din plin de reţelele sociale, Facebook urmăreşte cu mai multă atenţie ce şi mai ales cine postează, anunţând periodic că a închis felurite grupuri de conturi folosite în diferite părţi ale lumii.

Facebook a închis o serie de pagini şi conturi adresate publicului din Republica Moldova pentru că a constatat că îşi ascundeau consecvent identitatea reală. „Deşi persoanele din spatele acestor postări au încercat să-şi ascundă identitatea, cercetarea noastră a demonstrat că unele erau legate de angajaţi ai guvernului moldovean”, se arată în declaraţia companiei Facebook. Au fost şterse 168 de conturi, 28 de pagini şi 8 conturi pe Instagram care publicau ştiri false, combinate cu ştiri reale, încercând să inducă publicul în eroare.

Pagini ca „MoldovanDream”, „Times New Moldovan” sau clona proiectului „StopFals” care deconspiră ştirile false din media – sunt doar câteva dintre conturile pe care Facebook le-a eliminat. În total, anunţă un comunicat al reţelei de socializare, semnat de şeful departamentului de securitate cibernetică, Nathaniel Gleicher, au fost şterse 168 de conturi, 28 de pagini şi opt profiluri pe Instagram. Administratorii acestora, în mare parte, distribuiau ştiri pe cele mai sensibile subiecte politice sau locale, discutau despre educaţia în limbile rusă şi engleză sau promovau unirea cu România.

Imagine indisponibilă

Facebook oferă şi câteva detalii tehnice: cel puţin una dintre paginile eliminate avea peste 54 de mii de abonaţi, iar în ce priveşte cheltuielile financiare, reţeaua de socializare precizează că s-au plătit aproape 20 de mii de dolari pentru promovarea paginilor pe Facebook şi Instagram, iar plăţile s-au efectuat în dolari americani, euro şi lei româneşti.

În Republica Moldova, din 2016, de deconspirarea profilurilor false se ocupă echipa aplicaţiei Trolless. Ei identifică aşa-numiţii postaci – angajaţi politic şi plătiţi să distribuie falsuri în mediul online. De când au creat aplicaţia, cei de la Trolless au depistat câteva mii de profiluri dubioase. Co-fondatorul acesteia, Victor Spînu, care îşi afişează pe Facebook sprijinul pentru Blocul ACUM, spune că a oferit Facebook o listă de peste 700 de conturi suspecte. 

Reţeaua de socializare desfăşura de mai mult timp propria investigaţie, a precizat Victor, prin urmare, a eliminat conturile în baza propriilor criterii.

Pentru cei de la Trolles, spune Victor Spînu, citat de Europa liberă, nu a fost o noutate precizarea Facebook că unele profiluri „erau legate de angajaţi ai guvernului moldovean”:

„Noi aveam aceste presupuneri şi mai înainte, pentru că noi vedeam că trollii sunt foarte activi şi pe paginile guvernului, şi pe paginile autorităţilor publice. Şi nu doar erau activi, dar ei cumva îi lăudau pentru activităţile pe care le fac şi, mă rog, presupunerea noastră era că cineva dintre instituţiile statului cumva este implicat în acest proces, dar nu cunoaştem cine, nu cunoaştem cum, iarăşi, Facebook nu a împărtăşit cu noi aceste informaţii.”

Într-o reacţie la referirea din comunicatul companiei Facebook că în spatele unor conturi eliminate se aflau angajaţi ai executivului de la Chişinău, Guvernul moldovean a spus că „din bugetul de stat sunt plătiţi peste 200 de mii de angajaţi, iar Guvernul Republicii Moldova nu verifică activitatea pe conturile private de pe reţelele sociale ale angajaţilor săi”.

„Guvernul Republicii Moldova nu verifică activitatea pe conturile private de pe reţelele sociale ale angajaţilor săi”, se arată într-o reacţie a Executivului la decizia Facebook de a bloca sute de conturi şi zeci de pagini dintre care unele par să fie gestionate de angajaţi guvernamentali. „În ceea ce priveşte comentariile sau postările făcute de lucrătorii din cadrul instituţiilor publice, precizăm că din bugetul de stat sunt plătiţi peste 200 de mii de angajaţi, iar Guvernul Republicii Moldova nu verifică activitatea pe conturile private de pe reţelele sociale ale angajaţilor săi.

Mai mult, aceştia au diverse opţiuni politice, opinii, iar statul este obligat să păstreze graniţa dintre lupta cu fenomenul FakeNews şi garantarea libertăţii de exprimare a cetăţenilor”, se arată în reacţia Guvernului. Mai mult, Guvernul condus de Pavel Filip a anunţat că va solicita „informaţii suplimentare de la compania Facebook”.

La începutul acestei săptămâni, preşedinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, preciza că instituţia a încheiat o înţelegere cu reţeaua de socializare pentru a combate falsurile din presă legate de campania pentru parlamentare.

Decizia Facebook de a şterge pagini şi conturi cu activitate dubioasă a provocat un schimb de replici între reprezentanţii Partidului Democrat şi Blocului ACUM. Lidera PAS, Maia Sandu, insistă că PD ar trebui exclus din cursa electorală pe motiv că „pentru activitatea trollilor şi paginilor false care denigrau opoziţia şi ridicau în slăvi guvernarea (…) au fost cheltuiţi circa 20 000 de dolari, bani nedeclaraţi la CEC”.

În replică, vicepreşedintele organizaţiei de tineret a PD, Ion Harghel, care administra pagina „Într-un pas bun”, închisă şi ea de Facebook în cadrul operaţiunii de blocaj, s-a arătat nemulţumit că reţeaua de socializare a eliminat pagini şi profiluri „incomode pentru Maia Sandu şi Andrei Năstase”.

Cu ochii pe europarlamentare

Conştientă că alegerile europarlamentare din mai pot fi ţinta unor campanii de dezinformare şi propagandă , Comisia Europeană a lansat un plan de acţiune împotriva dezinformării în mediul online, cerând statelor membre şi companiilor de tehnologie, precum Facebook, să se mobilizeze pentru a combate ştirile false pe Internet.

Executivul european a anunţat înfiinţarea unui „sistem de alertă rapidă“ între instituţiile europene şi ţările membre UE pentru a face schimb de informaţii „în timp real“ cu privire la eventualele „campanii de dezinformare“, înainte de scrutinul prevăzut pentru sfârşitul lunii mai 2019.

Pe de altă parte, principalele companii de tehnologie, precum Facebook, Twitter şi Google, care şi-au asumat angajamente în cadrul unui „cod de bune practice“ semnat în septembrie, sunt solicitate să informeze lunar în legătură cu acţiunile lor de combatere a dezinformării online.

Comisia Europeană a anunţat că va „dubla“ în 2019 bugetul unei unităţi specializate de combatere a dezinformării şi de sensibilizare a opiniei publice, buget care va ajunge la 5 milioane de euro. Totodată, executivul european le-a cerut ţărilor europene să ia şi ele măsuri similare.

„Sistemul de alertă rapidă“, care urmează să fie instituit până în luna martie, va lua forma unei platforme digitale securizate. Statele membre şi instituţiile europene vor putea astfel să facă schimb de informaţii privind „încercări coordonate ale actorilor străini de a manipula“ dezbaterile democratice. Facebook, Twitter, Google şi compania Mozilla au semnat în septembrie un „cod de bune practice“, fără caracter obligatoriu, prin care se angajează să distingă în mod clar conţinutul şi informaţiile publicitare, precum şi să închidă mai rapid conturi active false. 

Facebook a fost ţinta a numeroase critici pentru faptul că nu a reuşit să detecteze campaniile de manipulare a alegerilor prezidenţiale americane din 2016, atribuite Rusiei.

„Marea confruntare cu dezinformarea este în plină desfăşurare, iar ea are loc pe platformele digitale. Dar este o luptă faţă de care am întârziat deja în a veni cu un răspuns. Campaniile de dezinformare şi propagandă reprezintă o ameninţare la adresa securităţii statelor membre. Este timpul ca guvernele europene să conştientizeze acest lucru “, a declarat Esteban González Pons, deputat european, vicepreşedinte al Grupului PPE, responsabil cu Afaceri juridice şi interne.

Rusia încearcă să-i manipuleze tinerii americani pe Facebook

O anchetă a CNN arată că Rusia încearcă să-i influenţeze pe tinerii americani cu vederi de stânga, care se informează de pe reţelele de socializare.

CNN, care a investigat sursele de finanţare a trei pagini de Facebook, care popularizau idei controversate, a descoperit că erau finanţate de propaganda rusă. Îngrijorător este faptul că cele trei pagini au strâns împreună peste 30 de milioane de vizionări în doar 6 luni.

Un mesaj video de genul “E uimitor cum aceeaşi naţiune care de doi ani acuză Rusia de implicare în alegerile prezidenţiale din 2016 aplaudă acum implicarea Statelor Unite în Venezuela”, a strâns zeci de milioane de vizualizări pe Facebook. Grafica şi mesajele au fost concepute să-i atragă pe tinerii americani. Cei care le văd nu ştiu însă că factura pentru acest conţinut este plătită de  guvernul rus.

Experţii au identificat trei pagini de Facebook folosite de Kremlin pentru a influenţa publicul american. Documentele arată că paginile au fost create de o companie de media, cu sediul în Berlin, deţinută de o subsidiară a postului Russia Today, care e finanţat de guvernul rus şi e considerat a fi parte centrală a maşinăriei de propagandă ruseşti. Jurnaliştii CNN au vorbit cu doi americani stabiliţi în Germania care creează conţinut pentru paginile cu pricina. Amândoi susţin că îşi promovează propriile idei, şi nu pe ale Moscovei.

Rania Khalek, producător Soapbox: “Eu îmi aleg subiectele, scriu conţinutul şi mă ocup de producţie, fără implicarea altcuiva. Dacă mă opun implicării Statelor Unite în vreun război voi fi acuzată automat că promovez ideile Kremlinului?”

Întrebat de ce nu îşi informează publicul că sunt finanţaţi de Moscova, J. Ray Sparks, producător Maffick  răspuns: “Publicul nu e interesat de asemenea detalii, aşa că sursa nu este menţionată. Publicului nu-i pasă.” CNN a notificat Facebook, iar compania a decis să suspende cele trei pagini până când vor informa publicul în legătură cu afilierea lor politică.

Trolii ruşi şi epidemia de rujeolă din Europa

Katrine Habersaat, experta Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a declarat că dezinformarea este doar unul dintre factorii care au dus la declinul ratelor de vaccinare în ţările Europei de est şi sud-est. Trolii ruşi care au influenţat alegerile prezidenţiale din Statele Unite din 2016 ar fi putut contribui la izbucnirea epidemiei de rujeolă din Europa, consideră mai mulţi cercetători ştiinţifici.

În urma epidemiei, 72 de oameni au murit şi peste 82.000 au fost infectaţi, în special în ţările din Europa de est şi de sud-est, cunoscute drept ţinte ale campaniilor de dezinformare ruseşti, notează europa liberă.

Experţii din Statele Unite şi Europa lucrează acum la modalităţi de a măsura impactul pe care îl au campaniile trolilor ruşi, care răspândesc informaţie eronată şi subminează încrederea în vaccinuri.

Potrivit studiilor, campaniile desfăşurate de Internet Research Agency – „ferma de troli” din St. Petersburg, acuzată de influenţarea alegerilor americane – au stârnit discuţii despre vaccinuri pe reţelele sociale şi au zdruncinat încrederea publicului în acestea.

La Universitatea Duke din Carolina de Nord funcţionează centrul The Forge, care analizează datele din domeniul sănătaţii şi încearcă să înţeleagă şi să combată fenomenul dezinformării.

Directorul centrului Forge, Robert Califf, fost comisar al Administraţiei SUA pentru Alimente şi Medicamente, a declarat că dezinformarea pe subiecte de sănătate este „o problemă a timpurilor noastre şi trebuie să fie o prioritate de top”.

Potrivit lui Califf, o parte mare din postările pe reţelele sociale fac parte dintr-un „război cibernetic, sponsorizat în special de Rusia”.

Inteligenţa artificială poate fi utilizată pentru a redacta ştiri false

Cercetătorii au demonstrat modul în care inteligenţa artificială (AI) poate fi utilizată pentru redactarea ştirilor false cu o contribuţie minimă a oamenilor, relatează vineri Press Association. Organizaţia OpenAI, printre ai cărei susţinători se numără Elon Musk şi Microsoft, a decis să nu publice în întregime codul de sistem, cunoscut drept GPT-2, din cauza îngrijorărilor legate de modul în care acesta ar putea fi utilizat în mod abuziv pentru producţia pe scară largă a ştirilor false convingătoare. În schimb, OpenAI a dat publicităţii o versiune restrânsă. 

Echipa care lucrează la acest proiect a dezvoltat o modalitate prin care AI poate continua să redacteze în mod independent articole utilizând un set de date cuprinzând opt milioane de pagini web plecând de la doar câteva linii de text scrise de om. Au fost utilizate în mod specific date obţinute prin accesarea unor link-uri cu trimitere externă de pe site-ul social de agregare de ştiri Reddit, cu cel puţin trei voturi - un indicator al calităţii şi importanţei. 

Câteva exemple publicate de oamenii de ştiinţă demonstrează modul în care afirmaţiile false, precum cea potrivit căreia reciclarea este nocivă pentru planetă, sunt redactate de AI pe un ton autentic. Acest tip de tehnologie AI prezintă beneficii, însă poate fi totodată utilizată în scopuri maliţioase, atrage atenţia OpenAI.

''Aceste concluzii, coroborate cu rezultate anterioare cu privire la imagistica sintetică, audio şi video, implică faptul că tehnologiile reduc costurile generării de conţinut fals şi a campaniilor de dezinformare'', a explicat organizaţia non-profit.

Aşa cum fenomenul „deep fake“ necesită mai mult scepticism în privinţa imaginilor, publicul larg va trebui să devină mai sceptic în privinţa textului găsit online'', a notat OpenAI.

Cercetătorii au atras atenţia că dezvoltarea sistemelor AI poate conduce atât la crearea de ştiri înşelătoare, cât şi la asumarea altor identităţi în mediul online, la publicarea unor mesaje automate abuzive sau false în media de socializare, dar şi la crearea automată de conţinut spam sau a mesajelor tip phishing.

Grupul a notat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru conceperea unor ''contramăsuri tehnice şi non-tehnice mai bune'' împotriva ''capabilităţilor ce nu pot fi încă anticipate ale acestor actori'' şi a îndemnat totodată guvernele să monitorizeze impactul unor astfel de tehnologii

„Scut“ împotriva dezinformării

Crearea unei baze de date naţionale cu paginile online şi site-urile care dezinformează şi workshopuri regionale pe tema dezinformării se numără printre propunerile unui grup de experţi în securitate internaţională, business şi IT din România - Intel4Patriam. Proiectul lansat de analiştii români are drept scop crearea unui program de informare a societăţii civile române asupra "dezinformării şi tehnicilor de manipulare provenite din partea actorilor externi sau interni ostili intereselor strategice ale României". 

Totodată, experţii propun depistarea paginilor sau conturilor false de Facebook sau Twitter care promovează dezinformare şi raportarea acestora pentru închiderea conturilor. Site-urile şi paginile care promovează dezinformare vor fi incluse într-o bază de date naţională. "Oricine va avea dreptul la a raporta un site sau cont de reţea socială, pentru a fi inclus în baza de date, dar decizia de introducere se va lua doar cu consultarea conducătorilor proiectului, pentru a păstra o doză de obiectivism", afirmă experţii. De altfel, acesta este pilonul defensiv al proiectului şi va fi împărţit pe două regiuni la nivel naţional - Est şi Vest.

 Proiectul pentru regiunea Est, afirmă experţii, va fi "direcţionat înspre atacurile de dezinformare venite din partea Rusiei pe canalele oficiale care fac parte din războiul hibrid desfăşurat de Rusia împotriva NATO şi Uniunii Europene pe considerentele strategice ale doctrinei Gerasimov" şi va analiza mesajele de dezinformare. Analiza regiunii Vest va fi direcţionată "între atacurile de dezinformare venite pe căi neoficiale din partea unor actori statali sau non-statali cu interese teritoriale, financiare şi politice în România". 

"Aceste căi neoficiale pot lua multe forme, spre exemplu site-uri de ştiri, apariţii în media, pagini de Facebook, conturi false (troli), agenţi de influenţă, având un caracter fluid. (...) Acest punct va fi focusat pe analiza mesajelor de dezinformare bazate pe diviziune teritorială, mesaje anti-UE, anti-NATO, care incită la violenţă şi induc în eroare", spun cei de la Intel4Patriam. Ei mai subliniază că prin această strategie se doreşte ridicarea nivelului de conştientizare a publicului românesc şi reducerea efectelor dezinformării în masă.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite