INFOGRAFIE Analiză. Cine pierde şi cine câştigă de pe urma războiul comercial SUA-China. Beijingul mută strategic în Orientul Mijlociu

FOTO Arhivă

Statele Unite au redactat o listă suplimentară de produse importate din China cu o valoare de 200 de miliarde de dolari anual pe care ameninţă să le taxeze cu începere din luna septembrie. Analiştii spun că războiul comercial între SUA şi China ar putea stimula şi mai mult exporturile de cereale din bazinul Mării Negre. Mai mult, Beijingul mută strategic şi anunţă finanţări de peste 20 de miliarde de dolari unor ţări din Orientul Mijlociu.

Administraţia Trump creşte presiunea în războiul comercial cu statul chinez care s-a concretizat săptămâna trecută în impunerea unor taxe vamale pentru importuri chineze în valoare de 34 miliarde de dolari, la care Beijingul a răspuns imediat prin taxe echivalente.

Aceste taxe vamale vor acoperi importuri chineze în valoare totală de 50 de miliarde de dolari, a precizat marţi Robert Lighthizer într-un comunicat. Produsele vizate de aceste taxe beneficiază de "transferuri forţate de tehnologii", o practică pentru care americanii acuză China.

Represaliile Beijingului la aceste măsuri au declanşat noile ameninţări ale Washingtonului, de această dată pentru un total de peste 200 de miliarde de dolari.

China s-a declarat "şocată" după ce Statele Unite au redactat o listă suplimentară de produse importate din China, în valoare de 200 de miliarde de dolari, pe care ameninţă să le taxeze din septembrie, transmit BBC, Reuters şi DPA.

Ministerul chinez al Comerţului a precizat miercuri că impunerea de tarife vamale pentru mai multe bunuri de import din China este complet inacceptabilă, iar autorităţile de la Beijing vor trebui să răspundă măsurilor anunţate de Washington.

De asemenea, oficialii chinezi au cerut comunităţii internaţionale "să protejeze reglementările comerţului liber şi sistemul comercial multilateral".

Pierderi pentru fermierii americani

Capete de porc, fistic sau whisky marca Jack Daniel's sunt numai câteva dintre produsele americane aflate pe lunga listă vizată de tarife vamale suplimentare chineze şi care ar putea afecta schimburile comerciale între primele două economii mondiale, după impunerea, vineri, de către SUA a unor tarife vamale punitive pentru importuri chineze în valoare de 34 miliarde de dolari şi la care Beijingul a replicat imediat prin măsuri similare.

Potrivit unei liste publicate înainte de debutul ostilităţilor de Ministerul chinez al Comerţului, mai multe produse americane precum soia, automobilele sau sorgul sunt vizate de Beijing. Însă există şi produse mai surprinzătoare care vor intra mai greu pe piaţa chineză pentru a ajunge la cei 1,4 miliarde de consumatori chinezi.

Picioarele şi capetele de porc, refuzate de majoritatea americanilor, se vând foarte bine în China, anul trecut generând o sumă de 251 milioane de dolari. "Calitatea picioarelor de porc din SUA este corectă. Însă în primul rând preţul este unul competitiv", explică domnul Zhu, un importator care lucrează pentru Dongguan Qianteng. Potrivit acestuia, compania analizează surse alternative de import însă elementul determinant va fi preţul.

Fisticul, un produs vedetă al statului California, este prezent şi el pe lista nucilor şi fructelor „made in USA“ vizate de Beijing. China consumă aproape jumătate din fisticul exportat de SUA, potrivit firmei de consultanţă Panjiva. În total, exporturi în valoare de 175 milioane de dolari de fistic şi alte nuci americane sunt vizate.

"Chinezii sunt cumpărători importanţi pentru aproape toate produsele pe care le vindem. Dacă consumatorii chinezi nu sunt dispuşi să acopere diferenţa în termeni de preţ, pierderile vor fi substanţiale", a explicat pentru un post de radio american Ryan Jacobsen, directorul executiv al unei Asociaţii agricole din California.

Gelatinoase, cu multe oase şi puţină carne, picioarele de pui nu au prea mulţi amatori în SUA. Însă în loc să le arunce la gunoi, producătorii americani le exportă spre China, unde sunt foarte apreciate. "Picioarele de pui şi organele de porc nu găsesc cumpărători decât pe un număr foarte limitat de pieţe", subliniază Christopher Rogers, analist la Panjiva. Noile taxe chineze "vor duce la diminuarea veniturilor pentru agricultorii americani", apreciază Rogers.

Un alt produs este somonul. Anul trecut exporturile de somon american în China au crescut cu 176% până la 171 milioane de dolari.

De asemenea, în fiecare lună, în medie, cinci nave încărcate cu 120 de tone de whisky Jack Daniel's pleacă din SUA cu destinaţia China, potrivit Panjiva. De la Beijing şi până la Shanghai, clienţii barurilor şi localurilor la modă consumă în principal whisky american. Un importator din Shanghai, Gotham East, a încercat, fără succes, să treacă prin vamă o navă înaintea datei fatidice de 6 iulie. "Am acumulat unele întârzieri", a declarat unul din responsabilii firmei.

Fermierii din zona Mării Negre pot profita

Din acest război comercial, unii pierd, alţii câştigă. Traiderii şi analiştii consultaţi de Reuters spun că un război comercial între SUA şi China ar putea stimula şi mai mult exporturile de cereale din bazinul Mării Negre.

Potrivit acestora, noi oportunităţi pentru a vinde grâu, porumb şi soia boabe în China şi chiar şi în Uniunea Europeană ar urma să apară pentru principalii exportatori de cereale din bazinul Mării Negre (Rusia, Ucraina şi Kazahstan), care au început deja să conteste dominaţia deplină a SUA pe pieţe precum Nigeria sau Mexic.

Potrivit estimărilor Consiliului Internaţional al Cerealelor (IGC), ponderea ocupată de statele din regiunea Mării Negre pe piaţa internaţională a grâului a urcat până la 37% în 2017/18, depăşind confortabil SUA şi Canada împreună.

China este cel mai mare producător mondial de grâu dar cu toate acestea gigantul asiatic importă anual aproximativ aproximativ patru milioane de tone de grâu. Conform datelor oficiale, în sezonul iunie 2017/mai 2018, SUA au exportat 902.400 de tone de grâu spre China, mai puţin decât cele 1,56 milioane tone exportate în sezonul anterior.

Rusia şi Ucraina, care în mod tradiţional exportau grâu spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu, şi-au majorat în sezonul 2017/18 livrările spre Vietnam, Indonezia, Filipine, Spania, Tunisia, Tanzania, Sudan, Oman, Mexic şi Kenya. O destinaţie în care grâul din Rusia a reuşit să scoată de pe piaţă grâul din american este Nigeria, ţară care la fel ca şi Brazilia preferă în mod tradiţional grâul cu un conţinut bogat în proteine.

Un semn îngrijorător pentru grâul american este că în luna iulie Brazilia a cumpărat grâu din Rusia pentru prima dată în ultimii opt ani, notează Rwuters, preluată de agerpres.ro.

"În această nouă eră a războaielor comerciale, preţurile au o voce mai puternică decât cuvintele", spune Swithun Still, directorul firmei Solaris, specializată în tranzacţionarea produselor agricole ruseşti. "China este posibil să cumpere mai multe cereale şi oleaginoase din zona Mării Negre şi mai multă fasole din America de Sud. Mexicul a început să cumpere cantităţi mari de grâu rusesc iar acest lucru va continua atâta timp cât preţurile sunt atractive comparativ cu grâul american", a adăugat Swithun Still.

De asemenea, China se poate îndrepta spre porumbul din Ucraina şi Rusia în cazul în care îşi va reduce achiziţiile din SUA, potrivit lui Matt Ammermann, analist la INTL FCStone. 

China promite finanţări de peste 20 de miliarde de dolari unor ţări din Orientul Mijlociu

Preşedintele chinez Xi Jinping a promis un pachet de 20 de miliarde de dolari în împrumuturi şi încă 106 milioane de dolari în ajutor financiar unor ţări din Orientului Mijlociu, relatează Reuters.

 Ţările vizate de ajutorul financiar sunt Palestina, căreia îi vor fi acordate 15 milioane de dolari, Iordania, Liban, Siria şi Yemen - cea mai saracă ţară din Orientul Mijlociu. Cele patru din urmă îşi vor împărţi 91 de milioane de dolari.

„Ar trebui să ne tratam unii pe alţii cu sinceritate, să nu ne temem de diferenţe, să nu evităm problemele şi să avem discuţii ample cu privire la fiecare aspect al politicii externe şi de dezvoltare”, a declarat Xi Jinping, în cadrul Forumului chinezo-arab de la Beijing.

În plus, va fi înfiinţat un consorţiu de bănci chineze şi arabe care va avea rolul de a finanţa proiecte de reconstrucţie economică, de infrastructură şi de revitalizare industrială. Domeniile vizate sunt cel al tehnologiei, finanţelor, cel digital, al inteligienţei artificiale şi cel energetic - un domeniu extrem de important pentru China, care-şi importă cea mai mare parte a resurselor energetice din Orientul Mijlociu. În cazul celei din urmă însă, nu este vorba doar de petrol, ci şi de gaze naturale.

 Nu în ultimul rând, China intenţionează să dezvolte discuţiile cu privire la un acord de liber schimb cu ţările Orientului Mijlociu, de unde intenţionează să importe mărfuri în valoare de 8.000 de miliarde de dolari pe parcursul următorilor cinci ani, relatează China Daily.

Finanţarea - care are şi un vădit rol de a creşte rolul geopolitic al Chinei în regiune - este o componentă a proiectului mult mai amplu denumit One Belt, One Road (Noul Drum al Mătăsii) al Chinei. De altfel, în cadrul forumului, China a obţinut şi suportul politic al statelor arabe participante pentru continuarea acestui proiect.

China a mai precizat şi că acordarea de împrumuturi sau semnarea de acorduri de cooperare vor fi însoţite de aplicarea „politicii de neinterferenţă” - un concept mai vechi chinezesc care „în practică este aplicat tot mai rar”, arată Reuters. 

În trecut, de exemplu, China a fost acuzată în mai multe rânduri că aplică o politică de interferenţă în zone în care are interese economice sau strategice, precum Africa (Sudanul de Sud sau Etiopia), Asia de Sud-Est (Filipine, Vietnam, Malaezia) sau Asia de Est (Coreea de Nord).