America latină în numere: 20, 600, 34 şi 43

Hartă care compară procentual cele mai sărace ţări din America latină. Sursă: CEPAL 2013

Majoritatea statelor latino-americane există de peste 200 de ani. Astăzi vorbim de 20 de republici care au aproximativ 600 de milioane de cetăţeni.

Politic: 20

Studiul Americii latine se referă în general la 20 de state. 20 de repubici prezidenţiale dintre care 18 ţări care au ca limbă oficială spaniola (Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba, Ecuador, El Salvador, Guatemala, Honduras, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Republica Dominicană, Uruguay, Venezuela), 1 stat vorbitor de portugheză (Brazilia) şi 1 stat francofon (Haiti). Din cele 20, 19 sunt democraţii şi un stat este comunist (Cuba). Majoritatea democraţiilor sunt de dată recentă: anii 1980 sau chiar 1990.

Preocuparea pentru limitarea derivelor autoritare există încă din secolul 19 când, în primele texte constituţionale, erau incluse limite ale mandatelor prezidenţiale. În prezent, din cele 19 state, doar 2 permit realegerea preşedintelui fără limite ale mandatelor (Venezuela şi Nicaragua), în timp ce în 2 state preşedintele poate fi reales de 3 ori (Ecuador şi Bolivia), în 4 dintre acestea preşedintele are dreptul la 2 mandate succesive (Argentina, Brazilia, Columbia, Republica Dominicană). În celelalte 11 ţări există interdicţia de a avea 2 mandate succesive sau chiar imposibilitatea de a avea 2 mandate în timpul vieţii aşa cum e cazul Mexicului.

Populaţie: 600

Populaţia latino-americană este de aproximativ 600 de milioane de cetăţeni, pe primele 3 locuri situându-se Brazilia cu aproximativ 203 milioane, Mexicul, cu aproape 120 de milioane şi Columbia, cu 48 de milioane. La polul opus, ţara cu populaţia cea mai mică este Uruguay cu puţin peste 3 milioane.

Economic: 34%

Din punct de vedere economic, ţările din regiune ar constitui împreună cea de-a patra economie a lumii. În prezent, America latină nu suferă ca urmare a crizei globale şi pentru că regiunea a văzut crize importante înaintea acestei date, cum este cazul Argentinei şi colapsul său economic şi politic din 2001. În acelaşi timp, creşterea economică regională a încetinit în anii recenţi situându-se între 1.5 şi 3% anual.

Inegalitatea continuă însă să fie o trăsătură fundamentală a regiunii. În 2013 Comisia Economică pentru America latină şi Caraibe a ONU (CEPALC) estima la 167 de milioane numărul săracilor din America latină şi Caraibe. Deşi în ţări precum Venezuela, Ecuador sau Bolivia numărul lor scăzuse cu peste 5%. În 2014 Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) evalua aceeaşi populaţie (care trăieşte cu suma de 4-10 $ pe zi) la 133.7 de milioane, avertizând asupra riscului ca aceasta să ajungă la 200 de milioane ca urmare a unei crize de orice fel. În acelaşi timp, clasa mijlocie a crescut considerabil atingând peste 34 % din populaţie în 2014.

Actualitate: #43

Cel mai important număr în Mexicul de astăzi este #43. 43 de studenţi originari din Ayotzinapa care lipsesc din septembrie 2014. Cel mai probabil aceştia au fost ucişi de către reprezentanţi ai unei organizaţii violente din zona statului Guerrero cu ajutorul poliţiei locale. În ciuda efortului instituţiilor statului foarte criticate de cetăţeni, date concrete şi verificate despre soarta studenţilor protestatari nu au fost furnizate în mod credibil. Preşedintele Mexicului Enrique Pena-Nieto reprezentând Partidul Revoluţionar Instituţional care a guvernat ţara timp de 71 de ani (1929-2000) şi care a reluat guvernarea în 2012, a reuşit să supravieţuiască acestei crize transformată în simbol al violenţei care marchează viaţa politică mai ales în ultimii 8 ani odată cu declararea războiului împotriva drogurilor de către fostul preşedinte Felipe Calderon.