Alegeri anticipate în Turcia. Ce s-ar putea întâmpla după dublul scrutin prezidenţial şi legislativ de duminică

Alegeri anticipate în Turcia. Ce s-ar putea întâmpla după dublul scrutin prezidenţial şi legislativ de duminică

Turcii sunt chemaţi duminică la vot într-un dublu scrutin - prezidenţial şi parlamentar Foto: EPA/EFE

Turcia au votat duminică într-un dublu scrutin prezidenţial şi legislativ, considerat o provocare electorală majoră pentru preşedintele în exerciţiu Recep Tayyip Erdogan, aflat la putere de 15 ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Peste 59 de milioane de cetăţeni turci - inclusiv trei milioane care trăiesc în străinătate - au avut drept de vot la aceste alegeri, relevă Associated Press.
 
Cele aproximativ 181.000 de secţii de votare din ţară s-au deschis la ora 5.00 GMT (8.00, ora României) şi s-au închis la ora 14.00 GMT (17.00, ora României). Turcii aflaţi în străinătate au putut vota, în 60 de ţări din lume, până marţi. Iar cei care nu au făcut-o au putut să-şi exprime opţiunea şi duminică, în punctele de trecere a frontierei, până la închiderea urnelor, notează News.ro.
 
În cazul acestui dublu scrutin, ce a fost organizat cu un an şi jumătate înainte de termen, se pun două întrebări - dacă Recep Tayyip Erdogan va câştiga prezidenţialele din primul tur şi dacă se va menţine majoritatea partidului său AKP în Parlament, notează AFP.
 
Dacă niciun candidat înscris în cursa prezidenţială nu obţine peste 50% din voturile exprimate în primul tur, cel de-al doilea scrutin va avea loc pe 8 iulie.
 
Cum surprizele nu pot fi excluse în totalitate, France-Presse a întocmit cinci scenarii post-electorale. 
 
O victorie clară a lui Erdogan
 
Scenariu: Recep Tayyip Erdogan câştigă alegerile prezidenţiale din primul tur, AKP rămâne majoritar în Parlament.
 
Acesta este scenariul pe care actualul şef al statului îl viza la jumătatea lunii aprilie, când a convocat alegerile cu un şi jumătate înainte de termen, sperând să ia opoziţia pe nepregătite.
 
Dar chiar dacă Erdogan părea încrezător atunci, probabilitatea de a vedea acest scenariu devenind realitate a scăzut odată cu degradarea situaţiei economice şi ca urmare a faptului că opoziţia a încercat să se mobilizeze.
 
Erdogan „se aştepta să-şi consolideze puterea“, printr-o revizuire a Constituţiei care întăreşte în mod considerabil puterile preşedintelui şi ale cărei principale dispoziţii intră în vigoare după alegeri, „dar nu are susţinerea majorităţii alegătorilor turci“, consideră analişti de la Center for American Progress, citaţi de AFP.
 
Un al doilea tur incert
 
Scenariu: opoziţia îl împinge pe Recep Tayyip Erdogan în turul doi.
 
Pare sigur că Erdogan va obţine cele mai multe voturi duminică, însă este posibil să nu obţină victoria în alegerile prezidenţiale chiar din primul tur.
 
Cel mai important rival al său - Muharrem Ince, candidatul CHP (principalul partid de opoziţie) -  a dus o campanie uimitor de solidă. Împreună cu ceilalţi candidaţi, opoziţia poate să cântărească suficient încât să provoace un al doilea tur.
 
Dar mai mulţi analişti apreciază că Erdogan ar rămâne favorit în acest scenariu.
 
Numai că dacă AKP îşi pierde majoritatea la alegerile legislative - care se vor juca într-un singur tur, duminică, Recep Tayyip Erdogan „va aborda turul doi cu tradiţionala sa imagine de stăpânire şi de invincibiltate grav şifonată“, potrivit lui Kemal Kirisci de la Brookings Institution.
 
Victorie à la Pirus
 
Scenariu: Erdogan obţine victoria în alegerile prezidenţiale, AKP pierde controlul asupra Parlamentului.
 
„Rezultatul cel mai probabil, în prezent, este o victorie a lui Erdogan şi un Parlament disputat“, potrivit lui Aaron Stein de la Atlantic Council.
 
Acest scenariu ar arunca Turcia într-o perioadă de profundă incertitudine, ar zdruncina încrederea în economia turcă şi ar putea duce la noi alegeri.
 
În mod ironic, opoziţia este ajutată de amendamentele formulate de AKP, care au permis CHP să se alieze cu alte trei partide în alegerile legislative, ceea ce ar putea să consolideze prezenţa opoziţiei în Parlament.
 
Însă va depinde mult şi de capacitatea partidului prokurd HDP - o formaţiune ferm anti-Erdogan - care se prezintă singură în alegeri, de a obţine cele 10% din voturi necesare pentru a intra în Parlament.
 
AKP şi-a pierdut deja majoritatea absolută o dată, la alegerile legislative din iunie 2015. Atunci, Erdogan a convocat repede noi alegeri, cu scopul de a o recupera, semnalând cât se poate de clar că nu se va acomoda cu coaliţii.
 
Însă, în virtutea reformei constituţionale adoptate în aprilie 2017, Erdogan ar fi teorietic obligat să pună preşedinţia în joc pentru a convoca noi alegeri legislative, pentru că ambele scrutine sunt prevăzute să aibă loc simultan.
 
Sfârşitul erei Erdogan
 
Scenariu: Muharrem Ince obţine o victorie în alegerile prezidenţiale în turul doi, opoziţia preia controlul asupra Parlamentului.
 
Susţinători ai lui Ince FOTO EPA 
 
Ince este în mod clar favorit să obţină al doilea loc, după preşedintele în exerciţiu, şi ar beneficia în turul doi de susţinerea aliaţilor din cadrul CHP în alegerile legislative, şi, eventual, a HDP.
 
Dacă opoziţia preia controlul asupra Parlamentului duminică, acest impuls l-ar ajuta puternic pe Ince pe 8 iulie.
 
„Dacă se întâmplă asta, o schimbare politică masivă va fi probabil efectuată pe mai multe fronturi“, afirmă Marc Pierini, cercetător în cadrul Carnegie Europe, care evocă în acest sens politicile economice şi relaţiile cu Occidentul.
 
Teritoriu necunoscut
 
Scenariu: Opoziţia învinge în alegerile prezidenţiale, AKP îşi păstrează controlul în Parlament.
 
Acesta este, probabil, scenariul cel mai confuz, din cauză că AKP nu are nicio experienţă de coabitare, iar noul preşedinte va fi probabil foarte ostil partidului care a  dominat până acum scena politică turcă, din 2002.
 
„Un preşedinte al opoziţiei laice s-ar confrunta cu o majoritate islamistă şi naţionalistă în Parlament, ceea ce va conduce la o situaţie confuză“, consideră Pierini.
citeste totul despre: