AFP. Iranul se gândeşte la o ripostă după asasinarea cercetătorului în domeniul nuclear Mohsen Fakhrizadeh

Teheranul reflecta duminică la riposta sa în urma asasinării - atribuită Israelului - a unui eminent fizician nuclear iranian, căruia autorităţile i-au adus un omagiu religios special înainte de înhumare, luni, relatează AFP.

În Parlament, deputaţii au semnat în unanimitate un apel la răzbunarea savantului.

Într-un comunicat, ei reclamă de asemenea adoptarea unei legi prin care Iranul să înceteze să autorizeze Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) să inspecteze instalaţiile nucleare iraniene.

În Iran, Consiliul Suprem al Securităţii Naţionale este cel care deţine controlul asupra deciziilor în dosarul nuclear.

Mohsen Fakhrizadeh a fost ucis vineri, într-un atac cu o maşină-capcană, urmat de un atac armat asupra maşinii sale, potrivit Ministerului iranian al Apărării, care a prezentat victima ca fiind şeful Departamentului său de Cercetare  şi Inovaţie, însărcinat cu „apărarea antiatomică”.

Israelul îl prezintă în schimb ca fiind conducătorul programului nuclear militar secret, a cărui existenţă Teheranul a dezminţit-o mereu.

În urma unei ceremonii speciale, în două dintre principallee locuri şiite din Iran - la Maşhad, în nord-est, şi Qom, în centru -, rămăşiţele cercetătorului urmau să fie aduse la Mausoleul Imamului Khomeiny, la Teheran, în cadrul unui nou omagiu.

Potrivit televiziunii de stat, înhumarea urmează să aibă loc luni, la Qom.

Iranul a acuzat Israelul că se află în spatele uciderii lui Fakhrizadeh.

Preşedintele Hassan Rohani a acuzat statul evreu că a încercat, astfel, să semene „haosul” şi a ameninţat cu o ripostă „la momentul potrivit”.

Însă el a avertizat totodată că Iranul nu nu va cădea în „capcana” întinsă de către Israel.

După anunţarea victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale americane, Rohani şi-a multiplicat semnele unei deschideri, expriimându-şi voinţa de a salva ceea ce mai poate fi salvat din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian.

Acest pact internaţional oferă Teheranului o relaxare a sancţiunilor internaţionale, în schimbul unor garanţii - verificate de AIEA -, menite să ateste natura exclusiv paşnică a programului său nuclear.

Preşedintele american în exerciţiu Donald Trump, care a transformat Iranul în oaia sa neagră, a retras Statele Unite în mod unilateral din Acordul de la Viena în mai 2018, la trei ani de la încheierea acestui pact internaţional, împotriva căruia premierul israelian Benjamin Netanyahu nu şi-a încetat niciodată lupta.

„Disuasiune” şi „răzbunare”

Sancţiunile impuse sau reimpuse de către Washington au aruncat economia iraniană într-o violentă recesiune şi au determinat Iranul să suspende aplicarea celei mai mari părţi a angajamentelor pe care şi le-a asumat - însă nu şi accesul inspectorilor AIEA.

Biden a anunţat că vrea ca Statele Unite să revină în cadrul Acordului de la Viena.

Însă el dispune de puţin timp în acest sens, de la intrarea sa în funcţie, la 20 ianuarie, şi până la alegerile prezidenţiale iraniene, prevăzute la 18 iunie, în care conservatorii sunt favoriţi, în urma victoriei lor zdrobitoare în alegerile legislative din februarie, în defavoarea alianţei moderaţilor şi reformatorilor care îl susţine pe Rohani.

Preşedintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a pledat duminică în favoarea unei „reacţii puternice”, care să asigure „disuasiunea” şi „răzbunarea”.

Deputaţii consideră, într-un comunicat pe care l-au semnat toţi, că „cel mai bun răspuns” faţă de actele de „terorism şi sabotaj” ale Israelului, Statelor Unite şi aliaţilor lor este „relansarea glorioasei industrii nucleare a Iranului” şi încetarea aplicării protocolului adiţional privind AIEA.

Potrivit acordului de la Viena, Teheranul a acceptat să dea curs exigenţelor din document care prevăd un acces nelimitat al inspectorilor AIEA la instalaţiile sale nucleare, înainte de ratificarea documentului în Parlament.

Începând de vineri, cei mai duri conservatori iranieni îndeamnă la vizarea inspectorilor AIEA.

„Nu doar că le vom interzice vizitele, ci şi discuţiile cu experţii sau oamenii de ştiinţă”, a declarat pentru agenţia de presă Tasnim deputatul Mahmoud Nabavian.

În opinia sa, Fakhrizadeh a fost ”identificat” de către „inamic” fie prin „activităţi ale serviciilor de informaţii”, fie prin „interviuri” pe care le-a acordat AIEA şi este necesară „tăierea tuturor căilor” care conduc a luarea oamenilor de ştiinţă iranieni drept ţinte.

Însă, un purtător de cuvânt al Organizaţiei Iraniene pentru Energie Atomică (OIA), Behrouz Kamalvandi, a declarat sâmbătă agenţiei oficiale iraniene de presă Irna că problema accesului inspectorilor AIEA este necesar „să fie decisă la cele mai înalte niveluri”, sugerând astfel că aceasta nu este de competenţa deputaţilor.

Într-un violent editorial, ziarul ultraconservator Kayhan îndeamnă la atacarea portului israelian Haifa, la „distrugerea în totalitate a infrastructurilor acestuia” şi la provocarea multor morţi, în cazul în care de „dovedeşte” că Israelul se află în spatele asasinatului lui Fakhrizadeh.