Şoc nuclear pentru partidul Angelei Merkel

Coaliţia de guvernare din Germania a pierdut alegerile regionale din două landuri importante. Înfrângerea creştin-democraţilor (CDU) şi a liberalilor (FDP) în landurile Baden-Wurttemberg şi Rhenania-Palatinat este o sancţiune pentru politica nucleară a lui Merkel.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cancelarul german, Angela Merkel, a fost răpus de criza nucleară de la Fukushima, scrie presa de la Berlin. Jurnaliştii subliniază că eşecul înregistrat de CDU în Baden-Wuerttemberg, land extrem de prosper din sud-vestul Germaniei, este cu atât mai răsunător cu cât Uniunea Creştin Democrată (CDU) a dominat viaţa politică a landului aproape şase decenii.

Rezultatul scrutinului, în cifre, arată că formaţiunea lui Merkel a primit doar circa 39% din voturi, însemnând pierderea a aproximativ 5% din voturile obţinute la alegerile precedente din 2006.

Fukushima a decis alegerile

„Rezultatele sunt amare pentru CDU şi pentru mine personal. Am vrut prelungirea duratei de funcţionare a centralelor nucleare. Îmi menţin părerea. A venit weekendul cu Fukushima. Iar Japonia a fost un obstacol prea mare pentru noi", a admis Stefan Mappus, premierul învins al landului.

Citiţi şi:

Germania închide şapte centrale atomice

UE dă mai mulţi bani pentru salvări de urgenţă

Angela Merkel a fost unul dintre cei mai convinşi promotori ai energiei nucleare. Deşi Germania decisese că toate centralele sale nucleare construite înainte de 1980 vor fi închise în 2021, în 2010 guvernul Merkel a decis extinderea duratei lor de viaţă cu încă 12 ani.

După dezastrul din Japonia, cancelarul german promisese că va îngheţa timp de trei luni planul de a prelungi durata de viaţă a câtorva centrale nucleare. Apoi a cerut închiderea temporară a celor mai vechi centrale, pe durata verificărilor. Aceste decizii au dezorientat o bună parte dintre simpatizanţii CDU şi au ridicat întrebări oponenţilor săi în ceea ce priveşte credibilitatea măsurilor luate.

Secretarul general al CDU, Hermann Gröhe, a explicat, după alegeri, că se aşteaptă ca cele şapte reactoare vechi închise (din totalul de 17 reactoare nucleare ale Germaniei) să şi rămână închise. Gröhe a adăugat însă că partidul "rămâne unit în spatele Angelei Merkel".
În ceea ce o priveşte, Angela Merkel şi-a făcut deja autocritica şi a precizat, ieri, într-o conferinţă de presă, că poziţia în privinţa siguranţei energiei nucleare s-a schimbat după evenimentele din Japonia.

Tot în Baden-Wuerttemberg, partenerii din coaliţia la guvernare, liberalii din FDP-ul ministrului de Externe de la Berlin, Guido Westerwelle, au primit aproximativ 5,3 % , adică doar jumătate dintre sufragiile primite la scrutinul trecut. Victoria aparţine ecologiştilor pentru care au votat 24,2% din alegători. Rezultatul, pe care chiar „Verzii" îl numesc istoric, le dă toate şansele să numească premierul la şefia guvernului regional din Baden-Wuerttemberg, o premieră absolută pe scena politică federală. Ca să obţină majoritatea parlamentară regională, Verzii vor forma o coaliţie cu social-democraţii, care la scrutin au obţinut 23,1% din voturi.

Premier de land eco

Aşa îşi vor impune la şefia Executivului din Baden-Wuerttemberg candidatul: Winfried Kretschmann. Candidatul verzilor, un bun practician al discursului populist, spun unii analişti germani, reprezintă un risc pentru dezvoltarea landului, considerat locomotiva economică a Germaniei.

El a declarat în campania electorală că în subiectul energiei nucleare nu va face niciun compromis. El şi-a exprimat scepticismul în privinţa drumului pe care a luat-o industria în regiune. ,,Maşini de lux care consumă benzină, ca apoi acestea să fie exportate în ţări precum China, în care nu există democraţie, nu reprezintă un plan sustenabil", a declarat el. Pierderea acestui land de către coaliţia la guvernare va oferi o mai mare putere opoziţiei Verzi-SPD în camera superioară a parlamentului federal al Germaniei, Bundesrat, format din reprezentanţi ai celor 16 landuri. Iar Merkel va face eforturi mai mari pentru a impune proiecte legislative federale. 

Pedeapsă şi pentru Libia

Dacă votul din Baden-Wuerttemberg a sancţionat mai degrabă politica cancelarului, alegătorii din Rhenania-Palatinat au pedepsit partidul liberal şi politica externă a ministrului liberal Guido Westerwelle, care a fost aspru criticat pentru neimplicarea Germaniei în Libia.

În acest land,  FDP a obţinut 4,2% din voturi, ceea ce înseamnă că nici măcar nu intră în parlamentul regional, pragul fiind de 5%. Partenerii din CDU au obţinut 35,2 % voturi, insuficient pentru a înlocui premierul social-democrat al landului, în prezent Kurt Beck. Supriza alegerilor sunt tot Verzii, care au obţinut 15,4% din sufragii, însemnând de patru ori mai mult ca-n 2006. Ecologiştii vor forma alături de SPD (35,7% din voturi) o majoritate în parlamentul regional.

Cine va fi premier de land

Winfried Kretschmann, cel mai probabil viitorul premier ecologist, este căsătorit şi are trei copii. Este cunoscut ca fiind un tip extrem de conservator, cotidianul „Zeit" poreclindu-l chiar „Moise din Sigmaringen" (unde a copilărit). Fost profesor de chimie, Kretschmann este catolic practicant, ba mai mult, cântă în corul bisericii, iubeşte natura şi adoră excursiile la munte. Cotidianul „Bild" aminteşte că Winfried Kretschmann a fost membru al Uniunii Tineretului Comunist din Germania de Vest (KBW).

"Rezultatele sunt amare pentru CDU şi pentru mine personal. Am vrut prelungirea duratei de funcţionare a centralelor nucleare. "
Stefan Mappus
premierul (CDU) înfrânt al landului Baden-Wurtemberg

Cutremur politic cu replici în 2013

Dincolo de pierderea premierului în landul Baden-Wuerttemberg, înfrângerea în alegerile de duminică, în două landuri, în care trăieşte aproximativ o şesime din populaţia Germaniei, reprezintă un semnal foarte prost pentru alegerile din Bundestag din 2013. CDU a mai înregistrat un eşec la alegerile din landul Hamburg, care au avut loc pe 20 februarie, şi la cele din Renania de Nord, unde acum există un guvern minoritar condus de un premier social-democrat.

Susţinută de partidul ei, Angela Merkel nu-şi va pierde funcţia de cancelar, în schimb cariera ei politică se cutremură. Cauza principală este politica ei nucleară din Germania. ,,Cum? Merkel, care este fizician de meserie, să nu ştie până acum care sunt riscurile energiei nucleare?", şi-au spus mulţi germani.

Nemţii, care au ieşit cu miile în stradă, inclusiv duminică, cerând sfârşitul energiei nucleare, aşteaptă ca Verzii să-şi impună acum punctul de vedere, însemnând închiderea definitivă a celor 17 reactoare nucleare ale ţării.

„Nu" gării subterane

„La alegeri a fost pronunţată sentinţa de condamnare la moarte pentru energia nucleară în Germania. Nu mai este cale de întoarcere", a declarat Sigmar Gabriel, liderul SPD. Cei care i-au ales pe ecologişti mai aşteaptă ca proiectul de urbanism Stuttgart 21, susţinut de cancelaria de la Berlin, să fie pus pe butuci.

Proiectul, la care specialiştii au lucrat nu mai puţin de 15 ani, prevede înlocuirea actualei staţii feroviare din oraş cu una subterană. Construcţia, care a inclus tăierea a câtorva zeci de copaci din oraş, provocând proteste violente anul trecut, este contestată mai ales din cauza costurilor, estimate la cel puţin 7 miliarde de euro.

Siria scoate armata împotriva protestatarilor

Noi apeluri la proteste au fost lansate, ieri, în mai multe oraşe ale Siriei. Apelurile de pe reţelele de socializare cereau însă să nu fie menţionate locurile exacte de întâlnire, deoarece ar fi imediat înconjurate de forţele de securitate. După ce, sâmbătă, 12 oameni au fost ucişi în protestele violente din oraşul-port Latakia, ieri, trupele speciale au fost desfăşurate în acest oraş. Legea stării de urgenţă (sub care se află Siria de aproape 50 de ani) permite regimului lui Bashar al-Assad să impună restricţii asupra adunărilor publice, dar şi să îi aresteze pe „cei care ameninţă securitatea". În protestele ce au izbucnit în urmă cu 8 zile la Daraa, au murit peste 100 de oameni şi sute au fost arestaţi scriu agenţiile internaţionale.

Jurnalişti Reuters eliberaţi

Reuters a pierdut legătura cu doi jurnalişti de-ai săi care acopereau evenimentele din Siria. Producătorul Ayat Basma şi cameramanul Ezzat Baltaji (de origine libiană) erau aşteptaţi, sâmbătă seară, în Liban, dar taximetrul care a fost trimis să-i aducă nu i-a găsit la punctul de întâlnire de la frontieră. Ei au fost arestaţi în timpul acesta, dar eliberaţi ieri.

„Reuters a fost profund îngrijorată cu privire la soarta celor doi jurnalişti de la Reuters Television", a declarat Stephen Adler, redactorul-şef al agenţiei. Un alt jurnalist Reuters - Khaled Yacoub Oweis, care lucra la Damasc din februarie 2006 - e nevoit să părăsească Siria, după ce autorităţile i-au retras acreditarea, pe motiv că relatează într-un mod „fals şi neprofesional" despre evenimente.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: