Şah în vremea COVID-19: Rusia, China, Uniunea Europeană

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
blog

De câteva săptămâni încoace, lumea este sub atacul unui virus care ne afectează pe toţi – italieni, români, spanioli, bogaţi, săraci, prinţi, regine, vedete sau oameni de rând.

În timp ce liderii europeni văd în pandemia de COVID-19 o gravă criză a sistemului de sănătate publică, urmată, cel mai probabil, de o criză economică, alţi actori ai scenei internaţionale nu au uitat că marile crize oferă şi marile oportunităţi şi că aceste oportunităţi pot fi folosite în scop propriu. 

Rusia: între fake news şi ajutor medical oferit italienilor

În plină pandemie de COVID-19, suntem loviţi de informaţie din toate părţile: marile trusturi mediatice transmit live ultimele noutăţi legate de coronavirus, iar pe platformele social media acestea explodează. Pentru că mulţi oameni sunt acasă, prezenţa lor pe reţelele sociale este mai ridicată, astfel că atenţia pentru tot ce este nou în privinţa crizei este la cote maxime. Printre ştiri se strecoară însă, mai mult sau mai puţin subtil, fake news-uri pe care oameni adesea bine intenţionaţi le răspândesc, laolaltă cu site-uri anume create şi postaci plătiţi. Totuşi, cine manipulează informaţia zilele aecstea?

Un raport al Serviciului European de Acţiune Externă lansat în 16 martie arată că mass-media de stat rusă şi furnizorii de ştiri pro-Kremlin au desfăşurat „o semnificativă campanie de dezinformare” împotriva Occidentului, pentru a agrava impactul noului tip de Coronavirus. Scopurile acestei acţiuni sunt multiple: agravarea crizei de sănătate din ţările occidentale, generarea panicii, inducerea sentimentului de neîncredere, îngreunarea activităţii de comunicare a UE privind reacţia sa la pandemie şi subminarea societăţilor europene, potrivit documentului UE consultat de Reuters. 

În baza de date EUvsDisinfo au fost colectate 112 exemple de fake news, cea mai veche ştire datând din 22 ianuarie.

Targetând atât audienţa rusă, cât şi pe cea internaţioanlă – prin ştiri în engleză, italiană, arabă, spaniolă şi germană – propaganda rusească transmite mesaje multiple: „Noul tip de Coronavirus este o armă biologică dezvoltată, alternativ, de China, SUA sau Marea Britanie”; „Pandemia de COVID-19 este un pretext al elitei mondiale de a induce tirania”; „Coronavirusul este un alt război biologic împotriva Chinei şi Iranului”; „Bill Gates sponsorizează coronavirusul”; „Noul tip de coronavirus ar fi fost dezvoltat în laboratoarele NATO”.

Raportul SEAE citează şi exemple de ştiri false care targetează, în mod direct, Uniunea Europeană în ansambul ei: „NATO împrăştie coronavirusul în UE”; „Pandemia a fost cauzată de migranţi şi tot migranţii o aduc în UE”; „UE a eşuat să gestioneze această criză”; „UE nu e pregătită să ofere sprijin statelor membre, acestea fiind nevoite să depindă de ajutorul extern” (China fiind menţionată ca principala sursă de asistenţă); „Schengen nu mai există – europenii sunt în carantină, dar migranţii se pot plimba liniştiţi”, „UE ar putea impune vaccinarea în masă”.

Negarea oficialilor de la Kremlin nu a întârziat să apară. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a numit descris afirmaţiile ca fiind nefondate. Totul este parte a „obsesiei rusofobe” a Occidentului, a declarat Peskov.

Cu dezinformarea şi propaganda rusă eram deja obişnuiţi. Mass-media rusă a împrăştiat ştiri false şi înainte de alegerile europarlamentare din mai 2019 şi ori de câte ori a avut oportunitatea de a influenţa procesul decizional în UE şi democraţiile europene.

Rusia dispune, în continuare, de mijloace şi metode prin care să transforme dezinformarea şi propaganda în instrumente puternice pentru contestarea ordinii politice în Europa. Şi cunoscând obiectivele strategice ale Federaţiei Ruse, este clar că această politică nu se va termina prea curând. Mai grav e atunci când este însoţită de acţiuni, care, la prima vedere, par a fi de bună credinţă.

În urma unui apel telefonic iniţiat de premierul Italian Giuseppe Conte, prin care acesta îi cere ajutor preşedintelui Vladimir Putin în lupta Peninsulei cu pandemia de COVID-19, 9 avioane militare cu provizii, echipamente – măşti  de protecţie, ventilatoare, echipamente de testare, precum şi medici şi echipe de dezinfectare au ajuns, duminică, în Italia. Ocazie pentru propaganda pro-Kremline de a-l ridica în slăvi pe preşedintele rus. 

Să ne amintim şi de faptul că în ciuda sancţiunilor impuse de UE împotriva Rusiei ca urmare a anexării Crimeei, Roma a încercat să menţină relaţii cât mai bune cu Moscova, fiind unul dintre cei mai vocali avocaţi ai reapropierii Moscovei de UE şi NATO. Italia este, de asemenea, una dintre ţările europene unde populismul şi naţionalismul exacerbat răsună puternic, mulţi italieni blamând UE şi moneda sa unică pentru problemele socio-economice ale Peninsulei, în timp ce ascuntă, receptivi, mesajele pro-Rusia. 

Să fie, oare, scopul Rusiei ridicarea sancţiunilor de către UE? Vom vedea, momentul revanşei Italiei va fi atunci când UE va trebui să revizuiască aceste sancţiuni. 

Rusia a înregistrat oficial, până acum, mult mai puţine cazuri de îmbolnăvire cu noul tip de coronavirus decât multe dintre ţările europene. Cu aproape 850 de îmbolnăviri până în prezent, Putin a instistat că pandemia este sub control în Rusia, în ciuda unor acuzaţii conform cărora numărul real al îmbolnăvirilor cu COVID-19 nu ar fi comunicat. Miercuri însă preşedintele rus a anunţat amânarea referendumului pentru modificarea Constituţiei, care i-ar asigura puterea şi după încetarea actualului mandat, în 2024, din cauza pandemiei de coronavirus. Putin este acum în faţa unui nou test: să demonstreze că sistemul său poate supravieţui pandemiei de coronavirus.

Ca şi China, Moscova a punctat, pe seama întârzierii răspunsului unitar al statelor europene. Pandemia de COVID-19 a arătat, la început, o lipsă de coordonare şi solidaritate la nivel european şi oricât nu ne-ar plăcea, nu putem să negăm acest lucru. Mai mult, trebuie să învăţăm din el şi să luăm măsuri pentru viitor. 

China: ajutor medical pentru europeni

China pare să fi ieşit din faza critică a pandemiei de COVID-19. Epicentrul s-a mutat, de câteva săptămâni, pe continentul european, provocând peste 49.000 de îmbolnăviri în Spania alte aproape 37.000 în Germania până la ora scrierii acestui text. 

Încă din 12 martie, China a început să trimită în Italia medici şi echipamente medicale menite să ajute ţara în lupta împotriva virusului. Ursula von der Leyen a mulţumit deja Chinei pentru intenţia sa de a oferi Uniunii Europene 2 milioane de măşti şi 50.000 de kit-uri de testare, amintind că şi Uniunea a ajutat Beijingul în luna ianuarie.

Ajutorul din partea Chinei este, bineinţeles, de apeciat. Dar ştiind că noul virus a ajuns să provoace o pandemie din cauza muşamalizării impuse de oficialităţile chineze, nu poţi să nu priveşti acest ajutor ca pe o strategie de îndreptare a imaginii. Cu atât mai mult cu cât China a încercat să rescrie puţin istoria ultimelor luni, declarând, fără a oferi vreo dovadă concretă, că noul tip de Coronavirus nu provine din Wuhan, China, ci din SUA.

Politica internaţională în vremuri de criză, nisipuri mişcătoare

Politica internaţională se schimbă în vremuri de criză. Balanţa de putere înclină diferit. Pe fondul lipsei unui răspuns coordonat ale statelor membre UE în primele momente ale crizei, rivalii geopolitici – precum China sau Rusia – se repoziţionează pe arena internaţională. Profitând de creşterea euroscepticismului şi a populismului în unele ţări europene, precum Italia, regimurile autoritare pot reuşi cu uşurinţă să slăbească puterea Occidentului şi să submineze societăţile europene. După pandemia de COVID-19, ne va aştepta o criză economică, încă o problemă pentru ţările europene şi, poate, încă o oportunitate pentru China şi Rusia de a contrabalansa puterea Vestului.

Este cu atât mai important ca Bruxelles-ul trebuie să răspundă coordonat pentru a menţine Europa unită într-o astfel de criză. Ieri a fost Italia, azi este Spania, mâine poate va fi Franţa. Este la fel de posibil ca rând pe rând, fiecare stat UE să aibă nevoie de sprijinul celorlalte pentru a ieşi din criză. 

În ceea ce priveşte ştirile false made in Russia, Uniunea Europeană trebuie să se pregătească să facă faţă unei campanii de dezinformare pe termen lung, identificând mai întâi mijloace coordonate de acţiune pentru a contracara efectele negative ale acestui fenomen. O mai bună comunicare şi un mai bun schimb de informaţii la nivelul statelor membre, însoţite de colaborarea permanentă cu platformele online şi industria mass-media, sunt vitale în acest sens.

UE poate ieşi din această criză mai unită sau mai slăbită. Pandemia de COVID-19 va trece, într-un final, iar din acest test, UE trebuie să înveţe o lecţie fundamentală: solidaritatea reală, palpabilă, se demonstrează la timp. Rusia ştie să profite de această situaţie şi de oricare alta, de altfel, iar Putin, ca şi Xi Jinping, are multe instrumente pentru a trece în ochii multora drept the good guy.

Închei cu o anecdotă personală. În 2010 am fost delegat al Uniunii Europene la Addis Abeba, lucrând la sediul Naţiunilor Unite de acolo.

Sediul, nou-nouţ, un miracol pentru un stat african, fusese donat de statul chinez. Costurile de funcţionare şi plata pentru miile de oameni ce lucrau acolo an de an, mai mari valoric decât costul clădirii, erau însă asigurate de UE.

Tot ce vedea însă cetăţeanul de rând era clădirea maiestuoasă, un dar generos al Chinei. Cine este the good guy mai depinde, din când în când, şi de percepţie.

Uniunea Europeană trebuie să fie atentă la propria sa imagine şi eficacitate, altfel va pierde bunul cel mai de preţ: inima cetăţenilor săi.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite