În baia de sânge de la porţile Europei, duşmanul duşmanului meu devine prietenul meu. Asistăm la rescrierea hărţii Orientului Mijlociu?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Trupul neînsufleţit al unui copilaş sirian este ridicat de pe nisipul fin al unei plaje din Bodrum. Imaginea a stârnit un amestec de sentimente. Tristeţe, furie, înduioşare, nervi, ură, compasiune. În spatele acestei imagini-simbol se află o întreagă nebunie.

Orientul Mijlociu este un puzzle foarte greu de descifrat, un ring sângeros situat pe numeroase plăci tectonice, unde bătăliile se poartă din motive strategice, geopolitice, politice, religioase şi economice. În Orientul Mijlociu este foarte greu să îţi dai seama cine îţi este aliat şi cine îţi este duşman. Conflictul s-a permanentizat, iar marile bătălii se duc în Siria, Yemen, Sinai, Irak şi Libia. Cel care îţi era ieri duşman astăzi îţi poate fi aliat. Despre prietenii nu putem discuta.

Harta Orientului Mijlociu este, în mare parte, creaţia Franţei şi a Marii Britanii, cele mai puternice colonii imperiale de la începuturile secolului 20. Harta Orientului Mijlociu dinainte de Primul Război Mondial nu avea nimic in comun cu ţările pe care acum le vedem că se bat în această regiune.

Irak, Siria, Yemen, Iordania şi Liban sunt creaţia puterilor Occidentale, desprinse din Imperiul Otoman care a făcut parte din tabăra învinşilor. Graniţele acestor ţări sunt linii trasate pe nisip din raţiuni comerciale.

Orientul Mijlociu a existat artificial timp de un secol graţie unui echilibru de putere foarte fin ce a existat între statele conduse de autocraţi. Echilibrul s-a rupt odată cu războiul din Irak şi cu Primăvara Arabă. Putem spune că, astăzi, asistăm la refacerea hărţii Orientului Mijlociu pentru că, aici, se petrec numeroase evenimente care vor marca geopolitica lumii multă vreme de-acum încolo.

image

Balanţa de putere din Orientul Mijlociu este dată peste cap. După trei ani de război civil în Siria am asistat la înfiinţarea lui ISIS. Puterile sunite conduse de Arabia Saudită se luptă cu puterile şiite conduse de Iran. Alte ţări încă nu şi-au revenit după Primăvara Arabă iar Puterile Occidentale iau partea tuturor.

O bornă importantă în lupta din Orientul Mijlociu este înţelegerea dintre Iran şi Occident. În schimbul a miliarde de dolari, Iranul va renunţa la ambiţiile sale nucleare. Competiţia dintre Iranul şiit şi Arabia Saudită sunită va fi şi mai acerbă. Balanţa puterii ar putea să se încline spre Iran, ţinând cont de faptul ca saudiţii au de suferit economic după prăbuşirea preţului la petrol. Economia Iranului va fi deschisă investiţiilor. Iranul nu numai că este bogat în petrol, dar are o populaţie de 80 de milioane de locuitori, a doua din Orientul Mijlociu! Cererea de consum va creşte exponenţial, fie că vorbim despre medicamente sau haine.


În Orientul Mijlociu avem următorii actori: ISIS, Armata Siriană Liberă, PKK, Hamas, Frăţia Musulmană, Armata Peşmerega, SUA, diverse mici grupări kurde, aliaţii din lumea arabă ai SUA, Frontul Islamic, al-Qaeda, Siria, al-Nusra, Irak, Israel, Hezbollah şi new entry: Turcia. Bătăliile, alianţele şi duşmăniile sunt dintre cele mai variate:

  • Partidul Ba'th condus de regimul Assad controlează Siria din 1963. Războiul sectarian din Siria se poartă de cinci ani între alawiţi, o sectă şiită minoritară în Siria, care este un stat în esenţă sunit. Iranul, o ţară în care şiiţii sunt majoritari, susţine regimul Assad. Iranienii sunt o insuliţă în mijlocul mai multor state sunite arabe. Hezbollah, o grupare militantă şiită, pe lângă implicarea pe care o are în Liban, a susţinut activ regimul Assad.  
  • Între Assad şi ISIS exista, până nu demult, o alianţă tacită, în scopul de a-i elimina pe rebelii sirieni. Assad şi ISIS au un duşman comun - puterile din Vest conduse de SUA, care şi-au manifestat intenţia, iniţial, de a-l elimina pe Assad de la putere. Numai că Assad şi ISIS sunt, în realitate, duşmani. ISIS este o grupare teroristă sunită şi al cărei scop este eliminarea regimului Assad de la putere.  
  • Turcia este membru NATO, şi-a pus la dispoziţiile bazele pentru armata americană care bombardează ISIS însă Turcia îi vânează pe kurzii din Siria din PKK care luptă alături de americani împotriva ISIS. Erdogan a susţinut grupările kurde Pashmerega care s-au luptat foarte curajos cu militanţii ISIS. Din momentul în care PKK şi-a câştigat pentru prima oară locul în Parlamentul turc, Erdogan a schimbat foaia. Pe de altă parte, Turcia este un adversar al Siriei şi al regimului Bashar al-Assad. 
  • În timp ce forţele guvernului sirian controlează o fâşie îngustă din jurul oraşului Hasaka, luptătorii kurzi controlează o mare parte din nordul Siriei, care se întinde de la Kobani pana la graniţa cu Irak. Daca fortele armate kurde reusesc sa-i impinga pe cei din Statul Islamic dincolo de Mosul, atunci un Kurdistan unit ar fi o idee pusă în practică.  
  • ISIS a declarat război tuturor statelor occidentale care se opun înfiinţării unui Stat ISlamic în Irak şi Siria. Organizaţia teroristă se foloseşte de tinerii marginalizaţi din ţările din Vest ca de nişte agenţi detaşaţi într-un război global.  
  • ISIS şi Rebelii Sirieni, aliaţi cu SUA, încheiaseră anul trecut un armistiţiu. Evident, acesta s-a rupt iar ultima bătălie a avut loc chiar luni, prin împrejurimile Damascului. Rebelii Sirieni se luptă atât cu ISIS cât şi împotriva armatei guvernului Assad.  
  • Hashed al-Sha'abi este un alt grup militant şiit care se luptă împotriva lui ISIS, în Irak. Cu toate că această grupare a obţinut nişte victorii importante împotriva celor din ISIS, gruparea Hashed al-Sha'abi nu sunt aliaţi cu americanii. Liderul grupării este apropiat de generalul Qassem Soleimani, liderul brigăzii de elită iraniene Al-Quds. Soleimani a creat unităţile teroriste care s-au luptat cu americanii şi britanicii după invazia din Irak din 2013.  
  • al-Qaeda este duşmanul de moarte al Occidentului şi se luptă împotriva intervenţiei NATO din Irak dar se luptă şi împotriva lui ISIS, deşi ISIS este o organizaţie teroristă care s-a desprins din al-Qaeda.  
  • Israel se luptă în plan diplomatic cu Iranul deoarece înţelegerea la care Teheran a ajuns cu Occidentul privind înlăturarea embargoului în schimbul întreruperii programului nuclear îi creează mari dureri de cap. Cu toate că Israel este un aliat al SUA, acordul Teheranului cu occidentalii a fost înlesnit de Washington. Israel primeşte susţinere de la Arabia Saudită dar îi este, însă, adversar în chestiunea palestiniană.  
  • Liban, Palestina şi Siria se luptă cu Israel pentru teritoriile ocupate începând cu 1948. Iran, Arabia Saudită şi Turcia îi susţin pe cei trei adversari ai Israelului. În tentativa de a înfăptui un stat evreiesc peste toată Palestina, Israel primeşte susţinere în acest sens de la Egipt, SUA, Canada, Marea Britanie, Canada şi Franţa.  
  • Liban este un alt adversar al Israelului în chestiunea palestiniană, dar este un adversar declarat al lui ISIS în Irak însă susţine guvernul lui Bashar al-Assad împotriva rebelilor sirieni.  
  • Hamas, o branşă desprinsă din Frăţia Musulmană, este gruparea teroristă care controlează Fâşia Gaza. Este o organizaţie sunită extremistă dar care multă vreme a fost susţinută de Iran, un stat şiit, în intenţia de a distruge Israelul.  
  • Hamas este atacat, astăzi, de o altă organizaţie sunită şi mai extremistă. Este vorba despre Brigăzile Omar Hadid care au denunţat acordul de pace încheiat de Hamas cu Israel anul trecut.  
  • În Yemen este o demenţă generală. Iranul şi Washington au acelaşi interes în Irak, însă interesele lor sunt divergente în Yemen. Bătălia din Yemen a început atunci când forţele loiale ale preşedintelui Abdrabbuh Mansour Hadi s-au confruntat cu cele ale rebelilor şiiţi Houthi iar Hadi a fost nevoit să plece din capitala Sanaa, în februarie. Dar Hadi şi rebelii Houthi se opun lui al-Qaeda în Peninsula Arabă. O coaliţie sunită condusă de Arabia Saudită şi formată din Egipt, Maroc, Qatar, Sudan, Iordania, Emiratele Arabe Unite şi Kuweit a răspuns apelurilor disperate ale preşedintelui Hadi şi a lansat o serie de atacuri armate asupra unor puncte cheie controlate de rebelii Houthi. Statele arabe au acuzat Iranul că a susţinut financiar şi militar pe rebelii Houthi, dar, la rândul lor, l-au sprijinit pe Hadi. De ce este important Yemen? Pentru că se află poziţionat lângă strâmtoarea Bab al-Mandab care leagă Marea Roşie de Golful Aden, o rută importantă pentru transporturile de petrol.  
  • Arabia Saudită susţine atacurile NATO din Siria dar îi ajută şi pe aliaţii lui ISIS din Irak. NATO este aliat cu Arabia Saudită şi cu Turcia în Siria dar NATO se luptă împotriva aliaţilor acestora în Irak!   
  • Iran susţine NATO în războiul pe care îl duce împotriva lui ISIS în Irak dar se opune susţinerii de care beneficiază din partea NATO rebelii sirieni în Siria.  
  • În Peninsula Sinai, unităţile militare ale Israelului şi ale Egiptului se luptă împotriva grupărilor extremiste susţinute de Frăţia Musulmană şi de Hamas al căror scop este destabilizarea guvernării conduse de preşedintele Abdel Fattah el-Sisi.

Criza refugiaţilor din Siria nu este numai o problemă umanitară, ci o mare problemă de securitate! Este cea mai mare problemă de securitate cu care se confruntă Europa de la căderea Cortinei de Fier. Politicienii se adună degeaba pe la summit-uri daca o fac numai ca să îi numere pe refugiaţi. Ei vor veni în număr şi mai mare spre Europa. Modul în care alianţele se leagă si se destramă şi rolul marginal pe care Europa îl joacă în Orientul Mijlociu ar trebui să-i detemine pe liderii UE să se apuce odată de treabă pentru a găsi soluţii la rezolvarea problemei din această regiune.

Orientul Mijlociu, aşa cum îl ştim acum, nu mai este o construcţie sustenabilă iar conflictele din această regiune atentează la siguranţa Europei. Rescrierea graniţelor Orientului Mijlociu nu este o noutate şi a apărut pe masa discuţiilor încă din 2006! O hartă modificată a acestei zone a fost propusă de colonelul Ralph Peters. Toate aceste planuri au fost făcute înainte de Primăvara Arabă, de Războiul Civil din Siria şi din Yemen sau de apariţia Statului Islamic... La vremea respectivă păreau o fantezie dar, la modul în care evoluează evenimentele în Orientul Mijlociu, cine ştie ce mai au în cap aceşti lideri ai lumii...

image

Conform acestor planuri...

1. Turcia, Siria, Iran şi Irak pierd toate teritorii pentru a crea Kurdistanul Liber. La finalul Primului Război Mondial, kurzilor li s-a promis propriul stat, însă nu s-a mai pus problema după ce Kemal Ataturk a înăbuşit tentativele kurzilor de a-şi proclama independenţa.

2. S-a vorbit multă vreme despre împărţirea Irakului în trei state, unul sunit, altul şiit şi un al treilea kurd.

3. Iraelul s-ar reîntoarce la graniţele din 1967

4. Marele Liban ar avea acces la Marea Mediterană în detrimentul Siriei; ar fi o Fenicia renăscută

5. Iordania s-ar extinde în detrimentul saudiţilor

6. Statul Islamic Sacru ar fi o nouă entitate formată pe modelul Vaticanului şi alcătuită din Mecca şi Medina

7. Dubai rămâne terenul de joacă al bogaţilor iar Emiratele Arabe Unite şi-ar pierde bucăţi din teritoriu

8. Apare Baluchistan, un stat format din bucăţi rupte din Pakistan şi Iran

9. Yemen s-ar extinde în detrimentul Arabiei Saudite

Peisajul Orientului Mijlociu este sumbru: vorbim despre regimuri eşuate, guvernanţă proastă, corupţie, lipsă unei perspective economice şi despre cultivarea valorilor extremiste. Războaiele din Siria, Irak, Yemen şi Libia sunt resimţite şi de Turcia, Liban şi Iordania. Pacea israeliano-palestinian este în impas. Egiptul se chinuie iar statele din Golf sunt ameninţate atât de un război sectarian cât şi de scăderea bruscă a preţurilor la petrol.

În situaţia de faţă, criza refugiaţilor din Europa nu este decât Începutul. Ţările din Sud sunt cele mai afectate şi numai de asta nu aveau nevoie, ţinând cont că performează slab din punct de vedere economic. Pe măsură ce refugiaţii iau cu asalt Europa, grupurile naţionaliste vor câştiga şi mai multă susţinere care vor specula teama populaţiei faţă de impactul social şi economic al acestui tsunami cu refugiaţi. Uniunea Europeană este slăbită şi preocupată de orice, numai de a rezolva răul de la rădăcină nu este.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite