Ģirts Valdis Kristovskis, Ministrul leton al Afacerilor Externe: „Marea Neagră este sub influenţa intereselor Rusiei“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Regiunea Mării Negre este o zonă cu interese diferite, conflicte îngheţate şi în care Rusia are un cuvânt greu de spus. Declaraţiile aparţin ministrului de Externe de la Riga.

Ģirts Valdis Kristovskis a acordat un interviu, în exclusivitate, ziarului „Adevărul". Oficialul leton povesteşte despre experienţa măsurilor de austeritate aplicate de ţara sa pentru a ieşi din criză şi cum s-a transformat Marea Baltică dintr-o Cortină de Fier într-o regiune de cooperare în UE.

Magda Crişan: România are strategia Mării Negre. Strategia pentru regiunea Mării Baltice este una dintre priorităţile de politică externă ale Letoniei. La doi ani de la lansarea strategiei, care sunt câştigurile?

Girts Valdis Kristovskis: Am fost unul dintre cei şapte europarlamentari care au lansat şi prezentat proiectul comisarului Barroso în 2005. Unul dintre principalele scopuri ale Strategiei a fost să ne uităm la regiunea baltică dintr-o perspectivă nouă. Înainte de aderarea Letoniei la UE, Marea Baltică era linia de demarcaţie între Vest şi Est, apoi linia care despărţea UE de ţările care aspirau să-i devină membre. Marea Baltică era Cortina de Fier care a dăinuit decenii. Scopul Strategiei a fost să refacem legăturile între oamenii obişnuiţi de la un mal şi altul, între economiile din regiune pentru prosperitatea cetăţenilor din zonă. A fost cadrul legal şi instituţional pentru a pune în aplicare toate aceste dorinţe, vitale pentru ţările baltice.

Concret, ce a adus Letoniei această strategie?

A însemnat proiecte în domeniul energiei pentru noi. Acum suntem conectaţi la infrastructura de transport al energiei din Europa. Am făcut eforturi imense să fim complet integraţi în reţeaua energetică a UE însemnând mai multă independenţă de combustibilul furnizat de Rusia.  Strategia ne-a oferit nu doar o securitate energetică internă, ci şi una regională, a creat cooperare şi încredere între ţările din regiune la capitolul protejarea mediului.

Oficialii de la Bucureşti susţin că strategia la Marea Baltică este un model pentru „Sinergia Mării Negre".

Cred că puteţi învăţa multe din experienţele noastre şi paşii făcuţi de Letonia. Contextul şi condiţiile par însă un pic diferite. În jurul Mării Baltice, toate ţările, cu excepţia Rusiei, sunt sau şi-au manifestat dorinţa să se apropie de UE. Noi, chiar dacă nu toţi suntem membri ai NATO, avem aceleaşi scopuri. În regiunea Mării Negre sunt interese şi scopuri diferite, conflicte îngheţate şi influenţa intereselor Rusiei sau schimbări de orientare. De exemplu, Ucraina, care era pro-NATO, acum a rămas doar pro-UE şi destul de reticentă în privinţa aderării la NATO.

Pentru că avem în comun Rusia, ce sfat ne daţi?

Nu pot da sfaturi, dar noi, ca stat baltic, cu experienţele pe care le-am avut, cred că soluţia este participarea la democratizarea statelor din regiune şi promovarea apropierii lor de UE. Pentru noi, instrumentul de aplicare a acestor idei este Parteneriatul Estic.

Pentru România, Parteneriatul Estic înseamnă mai ales Republica Moldova. Este importantă această ţară pentru Letonia?

Noi lărgim puţin sfera de interes a Parteneriatului Estic adăugând statele din regiunea de coeziune şi mai ales Belarusul. În contextul istoric şi la nivelul societăţii actuale letone, Moldova este o ţară pe care o cunoaştem bine. Noi aşteptăm ca dezvoltarea democratică a ţării să creeze mai multă stabilitate în regiune, pentru că stabilitatea înseamnă mai multe oportunităţi pentru cooperare, inclusiv la nivel economic. Parteneriatul Estic promovează securitatea în regiune şi încrederea reciprocă între state. Desigur, trebuie să admitem că Rusia joacă un rol important în regiune.

Rusia a protestat faţă de acest Parteneriat Estic, care aduce influenţa UE chiar la porţile ei.

Desigur, Rusia va avea întotdeauna propria părere. Este dreptul Rusiei să evalueze situaţia din alte state din regiune, dar este şi dreptul ţărilor să aleagă singure direcţia evoluţiei lor. Scopul Letoniei este să sprijine valorile democratice, puterea legii în statele membre ale Parteneriatului Estic

Moldova a ales democraţia. Care este orizontul de aderare a ţării la UE?

Aceasta depinde de rapiditatea şi modul în care guvernul, Parlamentul şi preşedintele de la Chişinău vor îndeplini condiţiile de aderare la UE. Planul de acţiuni UE-Moldova este un instrument bun pe care Moldova trebuie să-l folosească. Noi susţinem parcursul ei european.


România a susţinut includerea Republicii Moldova în pachetul Balcanilor de Vest, însemnând aderarea la UE odată cu Croaţia. Cât de realistă e viziunea?

Noi evaluăm fiecare ţară-candidat separat. Nu putem băga toate statele care vor să intre în UE sau NATO în acelaşi coş. Fiecare dintre acestea trebuie să îndeplinească separat criteriile de aderare asumate. Croaţia este deja într-un stadiu avansat şi nu departe de a deveni membră a UE.

În cazul Belarusului, pentru ce variantă optaţi? Pentru democratizare, pentru sancţiuni sau pentru alte metode?

Letonia este un partener sincer al Belarusului. După alegerile prezidenţiale din această ţară (19 decembrie), am criticat utilizarea forţei împotriva demonstranţilor anti-Lukaşenko şi a liderilor opoziţiei. Am cerut Minskului eliberarea imediată a deţinuţilor politic. Am căutat însă soluţii de a continua cooperarea cu Belarus. Este un lucru foarte popular să anunţi sancţiuni împotriva unui stat, dar nu întotdeauna şi foarte eficient. Europa şi-a învăţat deja lecţia din sancţiunile precedente aplicate Belarusului şi altor state. Noi am susţinut sancţiuni politice, incluzând restricţii în acordarea vizelor de călătorie în UE pentru politicienii din Belarus care sunt implicaţi în evenimentele post-electorale. Dar nu am fost de acord cu sancţiuni ecomomice, opinie împărtăşită la final şi de Consiliul UE.

Austeritate baltică

Letonia, ţară la Marea Baltică, are o populaţie cu puţin peste 2.200.000 de locuitori. Membră a Uniunii Europene din 2004, Letonia a fost lovită din plin de criza economică ca urmare a îngheţării pieţei mondiale a creditelor şi a scăderii consumului. În 2009, ţara a înregistrat o scădere economică de circa 19% din PIB. Guvernul de la Riga a semnat un acord de împrumut cu FMI şi a aplicat măsuri drastice de austeritate, însemnând concedieri în rândul angajaţilor la stat, precum şi scăderea salariilor şi a cheltuielilor bugetare. Letonia dă acum semne de ieşire din recesiune.

Lupta anticorupţie e a fiecărui român

image

Ministrul, în dialog cu jurnalistul de la „Adevărul“ Foto: M.Păun

Letonia a fost lovită serios de criza economică, fiind nevoită să se împrumute de la FMI. Cum aţi învins criza?

Cred că decizia acordului cu FMI, care a presupus stabilizarea monedei naţionale, a fost una corectă. Dar am reuşit cu ajutorul populaţiei, care a suportat consecinţele acestei decizii. Cetăţenii au arătat că sunt dispuşi să facă aceste sacrificii votând la alegerile din toamna trecută pentru măsurile anticriză propuse de guvernul din care fac parte. Pentru că deja am obţinut rezultate, suntem optimişti asupra evoluţiei economiei. Credem că anul acesta va fi ultimul în care suntem obligaţi să consolidăm economia apelând la reduceri bugetare, însemnând concedieri în instituţiile statului. În schimb, nu se mai pune problema scăderii salariilor. Anii trecuţi am avut reduceri salariale de 30-35%.

Ce le-aţi spus oamenilor când le-aţi tăiat salariile?

Este foarte greu să spui populaţiei ceva care să sune bine. Este esenţial ca oamenii să înţeleagă care sunt măsurile necesare pentru o creştere economică de durată, care, în final, oferă perspectiva unor creşteri salariale şi a îmbunătăţirii nivelului de trai. În plus, cred că letonii au înţeles că bunăstarea lor nu depinde doar de stat, ci şi de fiecare cetăţean în parte, însemnând competitivitate, la nivel naţional, dar şi comunitar.

Deci Letonia a ieşit din criza economică?

Nu putem vorbi de sfârşitul crizei, ci doar că suntem aproape de o creştere economică. Avem motive să fim optimişti.

În urmă cu câţiva ani, letonii au semnat o petiţie în care cereau Suediei să le cucerească ţara, ca ei să devină cetăţeni suedezi? Desigur e o metaforă pentru o viaţă mai bună. De ce credeţi că au semnat cu zecile de mii petiţia?

Era o glumă de pe vremea URSS. Letonii spuneau atunci că, dacă vom declara război Norvegiei, poate că Norvegia ne va lua în serios şi va cuceri ţara. Aşa am fi avut şansa să devenim cetăţeni ai lumii civilizate. Chiar şi când am fost sub ocupaţie sovietică, noi, letonii, am păstrat sistemele de valori ale Occidentului. Gluma nu mai e valabilă astăzi. Mulţi letoni plecaţi din ţară se reîntorc acasă.

România a ratat aderarea la Schengen în martie, Germania şi Franţa legând MCV de aderare. Care e poziţia Letoniei?

Pentru noi, aderarea la Schengen şi MCV sunt două lucruri separate. În momentul în care România a îndeplinit toate criteriile din acquis-ul Schengen, trebuie primită în acest spaţiu.

Autorităţile române au efectuat operaţiuni de amploare la vămi, arestând zeci de poliţişti de frontieră şi vameşi acuzaţi de corupţie. Vă convinge că ne străduim?

Lupta anticorupţiei trebuie să rămână una dintre priorităţile autorităţilor române, dar şi a fiecărui cetăţean român în parte. Aplicarea oricăror măsuri care susţin puterea legii şi valorile europene va creşte încrederea partenerilor europeni. Dacă Guvernul de la Bucureşti demonstrează că există voinţă politică de luptă împotriva corupţiei, Germania şi Franţa vor evalua acest lucru pozitiv. 

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite