10 ţări care n-au înregistrat niciun caz de infectare cu noul coronavirus. Au câştigat ele lupta cu pandemia COVID-19?

10 ţări insulare din Pacific au scăpat fără niciun caz de infectare cu noul coronavirus, dar se pot considera învingătoare?

Este vorba de Palau, Micronezia, Insulele Marshall, Nauru, Kiribati, Insulele Solomon, Tuvalu, Samoa, Vanuatu şi Tonga, relatează BBC.

Palau

În 1982, Palau avea un singur hotel, dar de atunci micuţa naţiune a cunoscut o înflorire a turismului. Insula a fost vizitată de 90.000 de turişti în 2019, un număr care depăşeşte de cinci ori populaţia sa.

Dar graniţele Palau au fost închise la sfârşitul lunii martie şi pandemia a făcut ravagii în ţară în absenţa unui singur caz de infectare cu SARS-CoV-2. Hotelul Palau, primul de pe insulă, a fost închis, iar restaurantele şi magazinele de suveniruri sunt goale. Singurii oaspeţi ai hotelului sunt rezidenţii întorşi pe insulă plasaţi în carantină.

Brian Lee, proprietarul hotelului Palau e convins că oceanul e mai limpede aici decât oriunde în lume. Hotelul său de 54 de camere era ocupat în proporţie de 70-80% în această perioadă, dar acum turiştii lipsesc.

„Este o ţară mică, aşa că localnicii nu rămân aici”, spune acesta. Cei 20 de angajaţi au fost păstraţi. „Încerc să le găsesc de lucru în lucrări de renovare,mentenanţă şi aşa mai departe. Pot să mai fac asta încă jumate de an, apoi va trebui să închid”, a spus acesta care nu învinuieşte guvernul. „Cred că a făcut treabă bună”, spune el.

Preşedintele a anunţat recent că de la 1 septembrie ar putea fi reluate zborurile esenţiale. Se vehiculează că un coridor de zbor agreat cu Taiwanul va permite primele vizite turistice după luni de zile.

„Cred că trebuie să înceapă să redeschidă - poate prin bule de călătorie cu Noua Zeelandă şi alte ţări similare. Altminteri, nimeni nu va mai putea supravieţui aici”, a spus managerul primului hotel deschis în Palau.

Insulele Marshall

La 4.000 de kilometri de-a lungul Oceanului Pacific, se află Insulele Marshall, şi ele afectate de pandemie, chiar dacă nu au raportat nicio măcar o singură îmbolnăvire de COVID-19. Şi aici hotelurile sunt goale. Hotelul Robert Reimers situat pe o făşie de uscat pe principalul atol Majuro, între o lagună şi ocean, primea oaspeţi mai ales din Asia, regiunea Pacificului sau SUA - de la închiderea graniţelor în martie însă, camerele sunt ocupate doar între 3% şi 5%.

700 de locuri de muncă se vor pierde, cele mai multe din 1997 încoace. Dar pandemia nu afectează în principal turismul, ci industria pescuitului.

Insulele Marshall sunt ferite de pandemie prin faptul că vasele din ţările afectate sunt interzise în porturi. Alte nave, între care cele care transportă combustibil şi marfă, trebuie să respecte o carantină de 14 zile înainte să aibă acces în port. Nu se mai vând licenţe de pescuit şi transporturile aeriene au fost reduse.

Impactul este clar. Exporturile de peşti de acvariu, specialitatea ţării, au scăzut la jumătate, la fel şi cele de ton. Alte ramuri ale industriei pescuitului vor cunoaşte şi ele căderi de 30% în cursul anului, potrivit estimărilor.

Vanuatu

Ţările libere de îmbolnăviri de COVID-19 sunt mai sărace, dar preţul merită plătit. O spune directorul sănătăţii publice din Vanuatu, cu o populaţie de 300.000 de locuitori. El lucrează în capitală, dar provine din Ambae, o insulă de 10.000 de oameni aflată la peste 270 de kilometri distanţă. Aici majoritatea populaţiei susţine păstrarea graniţelor închise cât mai mult posibil, altfel „suntem condamnaţi”, spun ei. 

Circa 80% din populaţia Vanuatu trăieşte în afara oraşelor şi economiei formale, explică expertul. De aceea ei nu resimt atât de acut efectele pandemiei. „Sunt fermieri care îşi cresc propria hrană - ei depind de economia tradiţională locală”.

Totuşi ţara va resimţi impactul pandemiei. Banca pentru Dezvoltare asiatică preconizează o scădere cu 10% a produsului intern brut - cea mai importantă de la obţinerea independenţei,.în 1980. În plus jumătate din populaţie a fost afectată de ciclonul tropical Harold.

Vanuatu anunţase în iulie planuri de redeschidere a graniţelor pentru ţări sigure. Între timp însă Australia şi Noua Zeelandă au cunoscut creşteri ale numărului de contaminări, astfel că acestea au fost amânate - nu se ştie până când.

Guvernul a permis însă recent unui număr de 172 de muncitori să meargă în Australia pentru şase luni la cules de mango. Totuşi 35% din produsul intern brut al ţării provine din turism, astfel că asemenea venituri nu vor fi suficiente.

Tarivonda a spus că ţara nu se va grăbi să redeschidă dând exemplul Papua Noua Guinee - care a avut puţinei infectări până în iulie, când au crescut brusc.

„Dacă virusul apare, va fi ca un incendiu de vegetaţie - ce vedem în Papua Noua Guinee reflectă îngrijorările noastre. Având în vedere limitările sistemului nostru de sănătate, contextul din Pacific, cel mai bun pariu e să ţinem virusul departe cât mai mult posibil”.

Soluţia? Bule de călătorie. 

Rommel Rabanal de la Banca asiatică pentru dezvoltare spune însă că acestea sunt mai complicate decât par.

„Aceste aranjamente au precondiţii. Standarde de testare şi urmărire a contacţilor comune, facilităţi de carantină, în cazul unor focare. Ele sunt discutate, dar până acum progresele au fost mici - sau probabil marcate de multă precauţie”.

Jonathan Pryke, directorul programului pentru Insulele din Pacific la Institutul Lowy, a explicat că disperarea creşte în aceste insule cu graniţele închise, dar acestea nu aveau altă opţiune.

„Chiar dacă şi-ar fi menţinut deschise graniţele, pieţele lor majore de turism din Australia şi Noua Zeelandă ar fi fost închise pentru ele, pentru că şi-au închis la rândul lor frontierele. 

Apoi ar fi cunoscut cele mai rele efecte din ambele lumi - o criză sanitară şi una economică laolaltă. Vom vedea efectele deciziilor noasrte peste ani - dacă au fost corecte sau nu. Însă privind înapoi, nimeni nu se îndoieşte că a fost mişcarea corectă pentru aceste naţiuni din Pacific”.