Top 101 FP România. Categoria: Politică
0
Dacă reverenţele listei FP Global Thinkers merg spre personalităţi din toată lumea, ediţia locală adaugă, pentru al doilea an, o listă cu peste 100 de nume din România care pot mişca lucruri cu puterea ideilor – sau a exemplului. Acordăm o atenţie specială minţilor şi faptelor autohtone cu deschidere internaţională. În cazul unora remarcăm întreaga activitate de până acum.
Extras din noul Top FP România, inclus în ediţia nr. 32 (ian/ feb 2013).
Raed Arafat
Medic
Pentru că a re-definit succesul, şi nu doar în administraţie şi politică – ceea ce pare să fi contat şi în declanşarea protestelor de stradă de la începutul lui 2012, cu toate urmările lor. Ca fapt divers, în februarie trecut, preşedintele, premierul şi principalii doi lideri ai opoziţiei aveau împreună o popularitate de 78,2% – puţin peste cea a, pe atunci, subsecretarului de stat la Sănătate. De unde vine unicitatea lui Raed Arafat? În România este celebrat adeseori succesul imediat. Politicieni se ridică meteoric şi cad într-un singur ciclu electoral. Averi se creează într-o singură generaţie. În această cultură a momentului, succesul lui Raed Arafat – crearea unui serviciu medical public, SMURD – a cerut decenii de muncă şi sacrificii. Şi, palestinian fiind ca origine, succesul său nu ne mai permite nouă nici scuza că am fi la porţile Orientului. – Andrei Tiut, partener ContextPolitic.net.
Gabriel Biriş, Iulian Crăciun, Sandra Pralong
Avocat / Antreprenor IT / Comunicatoare
Pentru a fi adus sânge proaspăt îm arena politică. Pentru că n-a ezitat să participe public la procesele de creare a unor formaţiuni politice noi, dându-le un plus de vizibilitate. „Gabriel Biriş este poate cel mai cunoscut consultant fiscal din România. Visează sistemul, îl ştie pe de rost, îţi poate spune în 5 minute tot ce nu e în regulă cu el. Dacă ai mai mult de 5 minute poţi citi cartea sa Despre fiscalitate – e groasă şi e despre ce ar trebui făcut cu taxele din România pentru ca a) să scadă şi b) să avem mai mulţi bani la buget”, recomanda Cristian Ghinea într-un articol pentru HotNews.ro. Ferm convins că are ceva de spus în Legislativ – după cota unică, acum susţine un plafon unic de cheltuieli sociale –, finalmente a candidat la parlamentare. Dar purtând pe frunte logo-ul unei forţe politice cel mult incipiente (Forţa Civică), deşi ar fi putut obţine un loc eligibil pe listele partidelor afirmate, paraşutat undeva în ţară. Curaj? Eroare?
Pasul în politica activă l-a făcut în decembrie şi Sandra Pralong – cu un mesaj de pace şi cooperare. Dar ea a mers pe mâna uneia dintre supravieţuirile juridice ale fostului PNŢcd. Curaj? Eroare? Rezultatul de etapă a fost similar, promisiunile de viitor sunt aceleaşi.
Despre Iulian Crăciun, însă, numai de bine: „Pentru curajul de a candida, pentru campania activă şi onestă pe care a desfăşurat-o personal şi pentru determinarea celor trei proiecte politice pe care le promovează.” (Alexandra Gătej, CEO Maldon & Wat)
(...)
Florin Georgescu, Lucian Isar
Economişti
Pentru salvarea feţei Guvernului Ponta 1. Taciturnul Florin Georgescu l-a ajutat pe vocalul Victor Ponta să pară că are cu cine guverna, chiar pe nepregătite. A dat pensii, dar a tăiat din investiţii. Cum îl descrie un alt mucalit al economiei, Moise Guran: „Florin Georgescu poate fi numit mama bugetarilor, tatăl pensionarilor, dar nici măcar unchiul vitreg al economiei private, cea care îi alimentează trezoreria. Mediul de afaceri este extrem de agasat de toată vânzoleala politică, iar tăierea investiţiilor nu are cum să ajute economia chiar dacă echilibrează bugetul. (…) Ca o stranie coincidenţă, Lucian Isar, singurul om din guvernul Ponta care făcuse un plan concret cu economia privată şi înţelesese că jobul lui este să aducă bani reali în România şi-a dat demisia, lăsând restul lumii cu mamăl şi tatăl Florin Georgescu.” (biziday.ro) Ca ministru delegat pentru mediul de afaceri, doctorul în economie Lucian Isar dăduse o faţă profesionistă guvernării: studii în finanţe şi matematică la ASE Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Chicago GSB, Oxford University, DOFIN ASE şi Harvard Business School; fost vicepreşedinte la Citi Bank şi Bancpost. Pusese pe agenda publică ideea polilor de dezvoltare, dăsuse o fugă în Coreea de Sud.
(…)
Marian Daragiu, Damian Drăghici
Sociolog / Muzician – activişti
Pentru eforturile de reprezentare adecvată a amplei minorităţi rome în Parlament – dar alegând căi total diferite.
Daragiu, care conduce o organizaţie de romi în Oradea, s-a dat peste cap să creeze o altă ‘partidă a romilor’, care să coaguleze votul etniei în timp ce partida oficială îl tot pierde. Scopul final: „Să genereze suficientă solidaritate şi coeziune socială şi să reconstruiască încrederea şi stima de sine în comunităţi, în aşa fel încât romii să voteze etnic. (…) În condiţiile în care romii ar fi mai bine reprezentaţi la nivel de Parlament, am putea să discutăm despre politici la nivel naţional în domeniul ocupării, al locuirii, educaţiei, în domeniul sănătăţii. Politici care să fie implementate şi bugetate, de data aceasta – dacă eşti acolo printr-un grup parlamentar, adică votul tău contează, poţi să balansezi, să contra-balansezi deciziile în Parlament. În momentul în care s-ar întâmpla asta, în decurs de 10-15 ani romii vor depăşi starea de criză socio-economică în care se află, ar deveni independenţi sau ar tinde către independenţă” – se încuraja, în ediţia anterioară a FP România, doctorandul în sociologie. Deocamdată – sau deja –, ca preşedinte al nou înfiinţatei Alianţe Civice Democrate a Romilor, Daragiu a raportat liste electorale în 250 de localităţi la localele de anul trecut şi „un scor destul de bun, foarte apropiat de cel al Partidei Romilor”.
Acţionând complet diferit, Drăghici a devenit primul senator rom ales ne-etnic – pe listele USL, la Bacău. După cum explica în ediţia anterioară a FP România, pe atunci din calitatea de consilier de stat pentru problemele romilor în aparatul de lucru al premierului Ponta: „Cred că emanciparea comunităţilor de romi prin educaţie, accesul nediscriminatoriu la serviciile de sănătate, accesul pe piaţa forţei de muncă bazat pe competenţe profesionale susţinute prin programe de formare continuă ce au la bază competenţa şi nu apartenenţa etnică se va putea face dacă problemele romilor sunt reprezentate de romi în toate partidele politice româneşti.”
Călin Georgescu, Mugur Isărescu
Director executiv, Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă / Guvernator BNR
Pentru organizarea la Bucureşti a conferinţei „The Power of Mind” a Clubului de la Roma – din care ambii fac parte – prin care au fost evaluaţi cei exact 40 de ani trecuţi de la publicarea raportului The Limits of Growth – şi au fost lansate noi imperative pentru următoarele decenii. „Nivelul discursurilor a fost mult peste tot ceea ce se aude de obicei în România pe aceste teme, aducând publicul cu picioarele pe pământul unei lumi tot mai secătuite de lacomia şi lipsa de viziune a speciei homo sapiens sapiens”, transmitea blogul roxanamazilu.ro.
În luările de cuvânt din marja conferinţei, Isărescu, preşedinte al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma (ARCoR) a rămas pe poziţia bancherului: criza globală nu este atât un eşec al pieţelor cât şi unul al guvernelor şi al reglementatorilor. Georgescu, secretar general al ARCoR, a respectat însă spiritul Clubului: „…capitalul, natura, funcţionează în cadrul sistemelor socio-economice, ceea ce dovedeşte, şi s-a dovedit după 40 de ani, că omenirea nu a înţeles că sunt nişte limite precise naturale ale Pământului peste care nu putem trece, iar creşterea bazată doar pe consum nu poate să ducă sub nicio formă la un efect benefic. Ştiinţa şi politica au nevoie una de cealaltă, iar decizia care înseamnă aplicabilitatea şi implementarea ei, respectiv decizia politică trebuie să ţină cont de date precise, deci de ştiinţă. Investiţia în ştiinţă şi educaţie, stă în exclusivitate în investiţia în om.” (ziuaveche.ro)
Variantă: Isărescu – Pentru leading from behind, ceea ce, dincolo de cârcotelile unor analişti financiari, a fost o forţă a binelui. Georgescu – Pentru coordonarea a două ediţii succesive ale Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României (1999, 2008) şi pentru toate pledoariile în acest sens, inclusiv din volumul Pentru un ideal comun publicat anul trecut.
Gheorghe Piperea
Avocat
Pentru caracterul politic pe care îl are câştigarea de procese colective împotriva abuzurilor băncilor. Un fel de opoziţie totală şi de unul singur – de altfel, la recenta campanie electorală a participat ca independent –, cât timp nici instituţiile publice abilitate, nici legislatorii nu obligă băncile să-şi schimbe politica faţă de clienţi măcar după ce pierd astfel de procese. De notat şi că în 2010 Piperea iniţia proiectul „100 de avocaţi pro-bono pentru România”, în ideea unei avocaturi implicate social şi civic – adică în deplin contrast cu implicarea parlamentarilor avocaţi în tot felul de afaceri oneroase. De unde atunci pledoaria sa pentru desfiinţarea DNA?
Marina Popescu
Directoare, Fundaţia Median Research Centre
Pentru că, împreună cu o echipă de cercetători la fel de tineri şi şcoliţi, îi ajută pe cetăţenii români să iasă din ceaţa opţiunilor electorale într-o manieră raţională. Platforma OpenPolitics.ro a fundaţiei – instrument de informare şi dezbateri online, în limbile română şi maghiară – include o aplicaţie interactivă (TestVot) prin care oricine poate afla rapid ce partid are poziţii cât mai apropiate de ale sale. De exemplu: Impozitul pe venit pentru cei cu salariul sub media pe economie ar trebui redus? Complet de acord etc. Teribil, platforma arhivează, din 2008, promisiunile electorale ale partidelor şi angajamentele guvernamentale pe câteva zeci de politici publice capitale.
Victoria Stoiciu
Coordonatoare editorială CriticAtac
Pentru că practică o reală stângă intelectuală – straniu de rar în discursul public românesc al vremii, când principiile de dreapta sunt concurate doar de populisme. Cu atât mai necesară această gândire cu cât în România îi lipseşte o aripă politică.
Menţiuni speciale
- Protestatarii din iarna trecută, care au declanşat turbionul schimbării politice – inclusiv, sau mai ales, cei care au manifestat singuri în urbele lor.
- Comunitatea comunităţilor oamenilor de afaceri – camerele de comerţ, CIS, RBLF –, care, vara trecută, au tot adresat guvernanţilor, mai strident sau mai discret, mesaje ca: „Opriţi-vă! Prăbuşiţi economia.”
Se încarcă comentariile...
