Top 100 FP România/ 2014 – Relaţii internaţionale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ministru de Externe de anul trecut, domnul Bogdan Aurescu este un mai vechi interlocutor al Washingtonului la Bucureşti - aici, în ianuarie, cu doamna Victoria Nuland, Secretara de Stat a SUA pentru Europa şi Eurasia (Foto: AP)
Ministru de Externe de anul trecut, domnul Bogdan Aurescu este un mai vechi interlocutor al Washingtonului la Bucureşti - aici, în ianuarie, cu doamna Victoria Nuland, Secretara de Stat a SUA pentru Europa şi Eurasia (Foto: AP)

Avem un ministru de Externe ca şi technocrat – şi un şef de Stat Major General cu experienţa conflictelor deschise. Am aflat cum se pot insera politici pe agenda UE – şi ce politici ne recomandă aliatul american. Prima ambasadoare a României şi cel mai longeviv consilier prezidenţial pentru securitate naţională povestesc din culisele funcţiilor. Plus diplomaţie culturală – şi chiar masonică!

Fragment din lista Top 100 FP România/ 2014, publicată în ediţia FPR nr 44 (feb/ mar 2015).

1 – Bogdan Aurescu

Ministru de Externe

Pentru un nou vârf în carieră.

În alegerile prezidenţiale din noiembrie Ministerul de Externe a jucat un rol de nedorit. Problemele votului la ambasade au discreditat nu doar doi miniştri, dar au adus protestatari în faţa sediului Centralei. Pe acest nefericit fundal, după mandatul de numai 8 zile al predecesorului imediat, în fruntea diplomaţiei române a fost numit „eroul de la Haga”. În sfârşit. Cu o carieră de 19 ani în cadrul MAE, diplomatul Bogdan Lucian Aurescu a urcat cu sagacitate pe scara ierarhică: de la referent relaţii în cadrul Direcţiei Juridice şi Tratate la director al direcţiei, de la consilier în cadrul Cabinetului Ministrului la Secretar de Stat (pentru Afaceri Europene, pentru Afaceri Globale sau pentru Afaceri Strategice). În paralel, domnul Aurescu a devenit un profesor de drept internaţional foarte apreciat de studenţii de la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti – a devenit şi membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga, şi membru supleant în Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia). Este autor sau co-autor a numeroase volume, studii şi articole de specialitate – şi a dat tot mai multe interviuri.

Actualul ministru a avut un moment de glorie publică în 2009, când, în urma procesului intentat Ucrainei la Curtea Internaţională de Justiţie cu privire la delimitarea maritimă în Marea Neagră, echipa română, pe care a coordonat-o, a obţinut recunoaşterea drepturilor suverane ale României asupra a 79,34% din zona disputată (9.700 kmp) – prima extindere a teritoriului ţării din istoria recentă, cum s-a mai spus. În perioada 2010-2011, Bogdan Aurescu a fost negociator-şef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă şi al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA – de unde şi bunele relaţii cu partenerul american.

Obiectivele de politică externă asumate de ministrul Aurescu sunt de felul sprijinirii procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, accederii României la Programul Visa Waiver şi susţinerii reformelor din Ucraina. Toate de bun simţ – ca şi întreg profilul profesional al diplomatului Aurescu. Întrebarea e dacă la vremuri atât de interesante diplomaţia română are nevoie şi de creativitate, la 360 de grade, nu doar de predictibilitate, în relaţia cu partenerii strategici.

de urmărit
•    România, Bulgaria şi Serbia au convenit, anul trecut, la Ruse, să înfiinţeze un grup de colaborare comun, „în genul celui de la Vişegrad“ – a cărui prima întâlnire va avea loc anul acesta, la Craiova. Cu acea ocazie, premierii celor trei ţări au menţionat finalizarea interconectorului de gaz între România şi Bulgaria, Ruse-Giurgiu, şi a interconectorului de gaz între Bulgaria şi Serbia, Sofia-Nis, ca elemente ale infrastructurii de securitate energetică din Europa.


2 – Simona Miculescu

Ambasadoarea României la ONU  

Pentru buna reprezentare a României în cadrul Naţiunilor Unite.

Departe de provincialismul scenei politice de la Bucureşti, România (atenţie, urmează un comunicat de presă!), prin Reprezentantul Permanent la ONU, E.S. Amb. Simona Miculescu, a fost aleasă, la 14 iunie 2013, în cadrul unei reuniuni plenare a Adunării Generale a Naţiunilor Unite din New York, în postul de vice-preşedinte al Adunării Generale pentru cea de-a 68-a sesiune. (Tehnic, vicepreşedinţii AG a ONU sunt desemnaţi conform unei scheme prestabilite, pe baza distribuţiei regionale, potrivit căreia Grupului est-european îi revine o poziţie.) Ţara noastră a deţinut această funcţie până în septembrie 2014. Doamna Miculescu explica momentul: „Din această poziţie, România va avea şansa de a contribui în mod direct la temele principale ale agendei sesiunii 68 a Adunării Generale, inclusiv în ceea ce priveşte următoarele etape esenţiale pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului şi, mai ales, la eforturile de definire a Agendei de dezvoltare post-2015”.

Simona-Mirela Miculescu este prima femeie din istoria diplomaţiei române căreia i s-a conferit rangul diplomatic de ambasadoare. Este reprezentanta României la ONU din 2008. Într-un interviu pentru FPR, doamna Miculescu explica dimensiunea umană a mandatului: „Am avut parte de multe experienţe diplomatice de excepţie, dar momentul – solemn şi emoţionant, de fiecare dată, pentru mine – în care ridic plăcuţa cu numele României, cerând cuvântul pentru a exprima poziţia ţării şi poporului meu pe o temă de mare interes, nu se compară cu nimic din ceea ce am trăit până acum!”.

notabil
•    În prima parte a anului trecut, Filon Morar, diplomat de carieră, monitoriza implementarea democraţiei în Libia – în vară, angajatorul (ONU) l-a trimis să participe la re-numărarea voturilor exprimate în cadrul prezidenţialelor din Afganistan. În prezent, lucrează tot în sistemul ONU, dar la New York. Anterior acestei etape de carieră, a fost director al Direcţiei Orientul Mijlociu şi Africa din MAE. Apoi a participat la misiuni de stabilizare, reconstrucţie şi asistenţă cu ONU şi UE în Irak, Sudan, Republica Moldova şi Afganistan – a condus o misiune UE în Georgia şi o misiune ONU în Libia. Gata oricând să-şi repatrieze experienţele internaţionale, domnul Morar a publicat în ediţia anterioară a revistei FPR, de exemplu, o schiţă pentru strategia de asistenţă internaţională pentru România.

de urmărit
•    Delegaţii de Tineret la Naţiunile Unite. Perechea anului onusian 2013-2014, Eliza Chirilă şi Cosmin Chiriţă, s-a făcut cunoscută. Pentru mandatul 2014-2015 echipa este formată din Bianca Dragomir şi Luca Ciubotaru.

(…)

5 – Iulian Fota

Expert în chestiuni de securitate internaţională

Pentru cel mai lung mandat de consilier prezidenţial pentru securitate naţională.

La finalul unui mandat lung (2009-2014) nu doar calendaristic, FPR i-a solicitat fostului consilier prezidenţial pentru securitate naţională la Cotroceni un scurt bilanţ, personal. „Timp de şase ani am văzut din interior cum funcţionează ţara, cu bunele şi relele ei – de fapt, răi sunt unii dintre concetăţenii noştri. În egală măsură, am pătruns o parte din tainele zonelor gri sau chiar negre ale relaţiilor internaţionale. Aici este răsplata mea, în cunoaşterea acumulată. Plus patru decoraţii naţionale, din partea României, Poloniei, Belgiei şi a Ordinului Suveran de Malta. Plec cu conştiinţa împăcată şi cu onoarea nepătată. Servesc Patria.”

Absolvent de Construcţii civile, domnul Fota şi-a început cariera publică în calitate de membru al PNŢcd şi expert parlamentar, în anii 1990-96. În 1998 a urmat Colegiul pentru studii internaţionale şi de securitate din Garmisch, Germania. Din 2002, a lucrat în cadrul Departamentului pentru integrare euro-atlantică şi politică de apărare din Ministerul Apărării Naţionale. În 2004 a absolvit Colegiul superior de siguranţă naţională, la Academia Naţională de Informaţii din Bucureşti, iar anul următor a absolvit Colegiul de apărare NATO din Roma. În perioada 2005-2009, a fost director al Colegiului Naţional de Apărare.


6 – Gen. Nicolae Ciucă

Şef al Statului Major General

Pentru aducerea experienţei teatrelor de operaţiuni în fruntea Armatei române.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat la sfârşitul lunii decembrie decretul privind numirea general-locotenentului, cu trei stele, Nicolae-Ionel Ciucă în funcţia de şef al Statului Major General. Noul şef al Armatei face parte din ceea ce este numit „grupul generalilor deşertului” – printre multe altele, a fost comandantul primului batalion românesc dislocat în Afganistan, în vara lui 2002.

Biografie cazonă: Viitorul şef al Armatei a absolvit Liceul Militar Tudor Vladimirescu din Craiova, în 1985, şi Şcoala Militară de Ofiţeri Activi Nicolae Bălcescu de la Sibiu, în 1988. După care a fost repartizat comandant de pluton lansare la Regimentul 26 Mecanizat, apoi comandant pluton cercetare şi instrucţie la Batalionul 121 Cercetare. În 1990 a urmat Cursul de perfecţionare pentru comandanţi de companii – cercetare. În perioada 1992-1993 a fost ofiţer de stat major în biroul Operaţii al respectivului batalion. În perioada 1993-1995 a urmat cursurile Academiei de Înalte Studii Militare, specialitatea Arme Întrunite. După absolvire a fost numit ofiţer de stat major la biroul Operaţii şi Pregătire pentru Luptă al Brigăzii 2 Mecanizată. În perioada 1996-1997 a participat la misiunea UNAVEM III, din Angola, ca ofiţer de stat major. În 1997 a urmat Cursul de stat major tip brigadă. Între 1998-2001 a fost şef de stat major la Batalionul 26 Infanterie – şi a absolvit, în Turcia, un curs de instructori pentru menţinerea păcii, un curs operaţii în sprijinul păcii şi un curs de operaţii multinaţionale. În anul 2000 a participat la exerciţiul multinaţional Blue Danube 2000, cu funcţia de comandant al Componentei Terestre, şi la exerciţiul Dinamyc Response în Kosovo, cu funcţia de şef de stat major al Batalionului 26 Infanterie – rezerva strategică SACEUR. A devenit apoi comandantul Batalionului 26 Infanterie, cu care a participat la Misiunea Enduring Freedom I, în Afganistan (2002-2003), şi Antica Babilonia, în Irak (2004). În 2001 a participat la exerciţiul multinaţional Dinamyc Response în Bosnia şi Herţegovina, cu funcţia de comandant al Batalionului 26 Infanterie – rezerva strategică SACEUR, iar în 2003 a fost conducătorul exerciţiului ISAF. În 2003 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare, iar în 2004 a urmat Cursul de relaţii civili-militari în Europa de Est şi Asia Centrală, Hulburt Field, SUA. În perioada 2004-2006 a fost şeful operaţiilor la Brigada 2 Infanterie, iar în perioada 2006-2007 a fost împuternicit şef de stat major al aceleiaşi brigăzi. În 2006 a urmat Masterul de Studii Strategice din cadrul Colegiului de Război, Trupe de uscat, din SUA. În perioada 2007-2009 a îndeplinit funcţia de locţiitor al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată, iar în perioada 2009-2011 a fost comandant al brigăzii. În 2010 a participat la exerciţiul Eurasian Star (NRDC-Turcia), în calitate de comandant de brigadă. În octombrie 2010 a fost înaintat la gradul de general de brigadă, iar din ianuarie 2011 a fost numit comandantul Diviziei 2 Infanterie. (Potrivit unor declaraţii recente, nici nu visa mai mult.) În anul 2012 a absolvit cursul postuniversitar Securitate şi bună guvernare, la Colegiul Naţional de Apărare, din Bucureşti. În mai 2013 a fost înaintat la gradul de general-maior. În octombrie 2014, a fost înlocuit la comanda Statului Major al Forţelor Terestre, de către generalul-maior Dumitru Scarlat, el preluând funcţia de locţiitor al şefului Statului Major General.
De-acem rămâne de văzut cum va folosi noul şef al SMG experienţa teatrelor de operaţiuni din străinătate pentru îmbunătăţirea condiţiei armatei naţionale.

de urmărit
•    În cadrul Summit-ului NATO din Ţara Galilor, din septembrie 2014, România şi-a declarat disponibilitatea de a îndeplini rolul de naţiune-lider a Fondului de Sprijin pentru apărarea cibernetică a Ucrainei.

(…)

8 – Gen. Constantin Degeratu, Simona Soare

Dacă ar fi să alegem doar doi dintre autorii care au asigurat anul trecut consistenţa analizelor adăugate local la conţinutul FP, aceştia ar putea fi Simona Soare şi Constantin Degeratu.

Într-un excelent eseu din ediţia de mai/ iunie 2014, Simona Soare, conferenţiară la SNSPA şi cercetătoare la ISPAIM, avertiza că „dacă îşi menţine actuala strategie de reacţie, Occidentul va trebui să accepte Rusiei concesiuni strategice semnificative, dincolo de Ucraina”. S-a schimbat ceva? În altă ordine de idei, cu ochi mereu la America – şi cu unul la China –, Simona Soare a publicat recent volumul Sub povara a 90.000 de tone de diplomaţie. Statele Unite ale Americii, strategia hegemonică şi declinul relativ de putere (Ed. Militară).

La rândul său, generalul Constantin Degeratu, fost şef al Statului Major General al Armatei Române (1997-2000) şi consilier pe probleme de securitate al Preşedintelui Traian Băsescu în perioada 2005-2010, avertiza, în aceeaşi „ediţie de război”: „România se află în prima linie a conflictului iniţiat de Moscova împotriva comunităţii euro-atlantice. În ce ne priveşte, ne putem aştepta şi să revedem forţe ruseşti la Gurile Dunării. Ce este de făcut? În primul rând, să conştientizăm pericolul militar real. Apoi să ne asigurăm capacitatea unei riposte; inclusiv prin cultivarea parteneriatelor bilaterale şi a aliaţilor din vest şi sud. (...) Să înţelegem că aici NATO înseamnă, în primul rând, chiar România. Deci, prima măsură trebuie să fie aceea de a face tot ce trebuie pentru a ne asigura capacitatea maximă necesară şi posibilă pentru prima ripostă.” Am început să facem ceva? De urmărit fiecare intervenţie publică a gen. Degeratu pe acest subiect – este bine informat, lucid şi nu tocmai diplomat.

de urmărit
•    Anul trecut, Valentin Naumescu, conf. univ. dr. la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, unul dintre puţinii analişti români de politică internaţională afirmaţi naţional fără a lucra în Bucureşti, anunţa înfiinţarea Grupului de Reflecţie şi Analiză Internaţională CITADEL – iniţiativă a unor tineri specialişti în ştiinţe politice şi relaţii internaţionale, studii europene, studii americane, studii culturale şi economie internaţională din cadrul facultăţii clujene. În scurt timp, Grupul Citadel a organizat o serie de conferinţe şi dezbateri publice pe teme precum criza financiară, parteneriatul SUA-România, Parteneriatul Estic al UE şi Republic Moldova, Orientul Mijlociu după primăvara arabă, relaţia SUA-Europa sau România şi proiectul european.

(…)

Cinci din cele 10 poziţii ale categoriei, cu versiuni extinse faţă de cele din revista tipărită - în curând şi restul.

Integrala listei Top 100 FP România/ 2014 este publicată în ediţia FPR nr 44 (feb/ mar 2015).

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite