Top 100 FP România/ 2014 - Cercetare-Inovare; versiune extinsă

Top 100 FP România/ 2014 - Cercetare-Inovare; versiune extinsă

În cadrul Galei FP România 2015, domnul Daniel David (dreapta), psiholog şi cercetător, a primit Premiul FPR 2015 pentru Cercetare - pentru cercetările pe care le realizează, dar şi pentru analizele şi recomandările de politică a ştiinţei. (Foto: Sorin Stana)

Numărăm anii până la primele experimente ale super-laserului de la Măgurele. Am numărat şi 17 români premiaţi, dintr-un foc, pentru excelenţă în cercetare. Plus alţi câţiva. Avem un cercetător cu stofă de ministru al Cercetării. Avem studenţi care uşurează probleme apăsătoare – şi o academie de vară insulară.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fragment din lista Top 100 FP România/ 2014, publicată în ediţia FPR nr 44 (feb/ mar 2015) - versiune extinsă faţă de print.

Vedeţi şi Premiile FP România 2015 - înmânate în cadrul Galei FP România 2015.


1 – Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”

Pentru viitoare premii Nobel – via ELI-NP.

Construirea celui mai puternic laser din lume este oarecum în grafic. În septembrie trecut, cu 11 luni întârziere, au început forajele pentru cele peste 1.000 de pompe geotermale necesare asigurării energiei centrului de cercetare care se va ridica pe platforma Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), de la Măgurele. Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP), care va include un laser de 10 petawaţi (zece milioane de miliarde de waţi), face parte dintr-un mega-proiect ştiinţific pan-european, împreună cu alte două lasere, unul în Ungaria şi unul în Cehia. La consorţiul ELI contribuie 13 ţări: România, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Cehia, Spania şi Ungaria. Proiectul costă 356 milioane de euro, iar România participă cu circa o cincime. Construcţia complexului de lângă Bucureşti a fost planificată pentru perioada 2011-2015, apoi vor fi veni cercetătorii şi echipamentele – iar din 2018 ar trebui să aibă loc primele experimente.
„Sunt foarte mari şanse ca un cercetător de la ELI-NP să câştige Nobelul în Fizică“, spunea anul trecut Nicolae Zamfir, directorul IFIN-HH şi al ELI-NP, într-o discuţie cu Weekend Adevărul. Domnul Zamfir se aşteaptă ca ELI-NP să aducă schimbări mari în ştiinţa fizicii: „Ce face inedit centrul de la Bucureşti în acest tablou este faptul că va combina două domenii care sunt total diferite: fizica laserului şi fizica nucleară, care s-au dezvoltat enorm în ultimii 70 de ani. Aşadar, acest laser de mare putere serveşte ca instrument să unească două mari domenii ale ştiinţei. Deja se vorbeşte de noi noţiuni – Laser Nuclear Physics, adică Fizică Nucleară cu Laseri, sau Nuclear Photonics, adică Fotonică Nucleară.“
Cercetător senior la ELI-NP, Edmond Turcu, un laserist român care a lucrat 30 de ani în acest domeniu în Marea Britanie, anticipează şi ce aplicaţii minunate va face posibile ELI-NP – dar rezultatele vor apărea abia în 10-20 de ani. În primul rând, laserul de la Măgurele ar putea contribui la perfecţionarea folosirii fluxurilor de protoni în tratarea cancerului, ceea ce ar elimina efectele adiacente ale chimioterapiei. O altă aplicaţie ar fi o sursă de radiaţii gamma, cu aplicare, iarăşi, în distrugerea tumorilor canceroase, dar şi în reducerea drastică a vieţii deşeurilor radioactive. Finalmente, ar fi vorba de experimente care ţin de formarea elementelor Universului…

de urmărit
•    Guvernul a aprobat anul trecut includerea proiectului ALFRED (reactor nuclear experimental, în colaborare cu parteneri italieni) pe lista de proiecte prioritare finanţate din fonduri europene. Beneficiul pentru România ar fi crearea a cel puţin 300 de locuri de muncă pentru specialişti de înaltă calificare, cât şi „oportunităţi semnificative" pentru furnizorii de servicii şi echipamente, în perioada de operare a instalaţiei (15-20 de ani).


2 – Laureaţii Premiilor Ad Astra – ediţia 2014

Pentru excelenţă în cercetare – inclusiv în România.

În primul rând, este de remarcat însăşi Asociaţia Ad Astra. Înfiinţată în 2000, asociaţia reuneşte cercetători români de pretutindeni şi promovează excelenţa în cercetare – inclusiv prin popularizarea rezultatelor excepţionale ale cercetătorilor români din ţară şi din afara ei. În acest sens, Asociaţia a anunţat la 1 septembrie 2014 câştigătorii primei ediţii a Premiilor Ad Astra pentru excelenţă în cercetare. Au fost acordate 17 premii, din numărul maxim de 24. Dintre premianţi, opt au afiliere în România, pentru aceştia premiul având şi o componentă finaciară: 500 de euro. Premiile Ad Astra se vor acorda la doi ani şi au două mari categorii: Excelenţă în Cercetare (EC) şi Excelenţă în Cercetare Doctorală (ECD). Pentru fiecare domeniu ştiinţific vizat, în cadrul fiecărei categorii, Ad Astra acordă două premii: unul pentru cercetători care au afilierea la o instituţie din România şi altul pentru cercetători care deţin/au deţinut cetăţenia română şi au afilierea la o instituţie din străinătate. Premiile iau în calcul doar rezultatele ştiinţifice remarcabile obţinute de candidaţi în ultimii 5 ani – rezultatele care trebuie să fie recunoscute pe plan internaţional şi documentate prin lucrări publicate în reviste sau edituri de prestigiu. Juriile Ad Astra (câte unul pentru fiecare din cele şase domenii ştiinţifice) au fost compuse din personalităţi care provin din mediul academic şi/sau de cercetare din România sau din afara ei.
Iar acum, câştigătorii Premiilor Ad Astra – ediţia 2014:
Ştiinţe Fizice şi Chimice
•    EC – afiliere în România: Niculina Daniela Hădade (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca), pentru contribuţiile în domeniul chimiei peptidelor, chimiei de bioconjugare, analizei conformaţionale şi microarray.
•    EC – afiliere în străinătate: Daniela Wilson (Universitatea din Nijmegen, Olanda), pentru cercetările sale de pionierat în domeniul nanomotoarelor moleculare cu aplicaţii în medicină.
•    ECD (R): Gabriela Raluca Mocanu (Universitatea Babeş-Bolyai), pentru cercetările sale în domeniul dinamicii câmpurilor magnetice astrofizice.
Ştiinţele Vieţii
•    EC (s): Victor Velculescu (Universitatea Johns Hopkins – Centrul Kimmel de Cancer), iniţiatorul unei metode revoluţionare de studiu a expresiei genice – SAGE (Serial Analysis of Gene Expression) şi autorul unor tehnologii de mare eficienţă în caracterizarea genomului celulei tumorale cum ar fi cariotiparea digitală sau secvenţierea pe scară largă a genomului tumoral.
•    ECD (R): Alina Scridon (Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş), pentru cercetările sale asupra tulburărilor de ritm cardiac.
•    ECD (s): Irina Armean (European Molecular Biology Laboratory – Institutul European de Bioinformatică, Marea Britanie), pentru elaborarea de metode bioinformatice originale, de mare utilitate în numeroase domenii ale cercetării biologice, inclusiv pentru o mai bună înţelegere a stărilor patologice ale omului.
Ştiinţele Pământului şi Ştiinţele Spaţiale (SPSS)
•    EC (R): Alida Timar-Gabor (Universitatea Babeş-Bolyai), pentru contribuţiile sale în domeniul datării prin luminiscenţă.
•    EC (s): Mihai Ducea (University of Arizona) pentru contribuţiile sale în domeniile tectonicii, petrologiei şi geochimiei.
Ştiinţe Inginereşti
•    EC (s): Cătălin Picu (Rensselaer Polytechnic Institute), pentru identificarea şi caracterizarea mecanismelor asociate degradării accelerate a aliajelor metalice (în principal pe bază de aluminiu şi cupru) ce sunt supuse deformărilor mecanice, precum şi cercetările sale asupra materialelor nanocompozite pe bază de polimeri.
Matematică şi Informatică (MI)
•    EC (R): Sergiu Moroianu (Institutul de Matematică al Academiei Române), pentru rezultate inovative în probleme dificile din domeniul Analizei Globale – dintre acestea, în mod special pe cele privind funcţiile zeta și eta.
•    EC (s): Gavril Farkas (Universitatea Humboldt, Germania), pentru contribuţiile sale asupra unor probleme extrem de complexe privind topologia şi geometria spațiilor de moduli în geometrie algebrică.
•    ECD (R): Radu T. Ionescu (Universitatea din București), pentru rezultatele obţinute în domeniul informaticii, publicate în reviste şi conferinţe ştiinţifice de top.
•    ECD (s): Andrei Neguţ (Columbia University & Institutul de Matematică al Academiei Române), pentru contribuţiile sale în probleme legate de spaţiile Laumon, teoria nodurilor şi teoria sistemelor dinamice.
Ştiinţe Sociale şi Discipline Umaniste (SSDU)
•    EC (R): Andrei Timotin (Institutul de Studii Sud-Est Europene, Academia Română), pentru studii asupra istoriei gândirii religioase în antichitatea târzie şi istoria religiei şi culturii în Bizanţ şi sud-estul Europei.
•    EC (s): Mihai Manea (Massachusetts Institute of Technology, Department of Economics), specialist în teorie economică.
•    ECD (R): Ilinca Păun Constantinescu (Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu), pentru studii ce privesc recuperarea spaţiului postindustrial şi a mai multor proiecte de recuperare urbană.
•    ECD (s): Andrei Gândilă (University of Alabama in Huntsville, History Department), specializat în istoria Imperiului Roman, cu un prim interes asupra antichităţii târzii şi evului mediu timpuriu.
În altă ordine de idei, în decembrie, Asociaţia Ad Astra atrăgea atenţia că bugetul propus pentru cercetare este în contradicţie flagrantă cu Strategia Naţională a Cercetării 2014-2020, tocmai adoptată de Guvern. Mai precis, suma alocată în buget pentru 2015 este 1,78 miliarde de lei, pe jumătate faţă de cea din strategie, de 3,87 miliarde de lei.

notabil
•    Să notăm că unul dintre cei trei laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie pe 2014, germanul Stefan W. Hell, s-a născut în România, la Arad, în 1962. Din 2012 este membru de onoare al Academiei Române.

de urmărit
•    De urmărit think tank-ul G3A, constituit la sfârşitul anului trecut după masa rotundă „Universităţile şi Cercetarea din România Încotro?“, organizată de Revista de Politica Ştiinţei şi Scientometrie. Grupul este format din profesionişti din mediul academic românesc (Academie, universităţi, institute de cercetare etc.), care îşi propun să aibă o atitudine constructivă pentru modernizarea acestuia. G3A s-a angajat să prezinte anual câte un raport asupra mediului academic românesc. Raportul pe 2014 (autori: Alexandru Corlan, Daniel David, Petre Frangopol, Livius Trache) disecă impostura din sistem şi recomandă următoarea terapie: educaţia şi cercetarea – priorităţi naţionale; asimilarea standardelor din universităţile world-class; creşterea obligatorie a finanţării cercetării locale; cercetarea românească are nevoie de parteneri în economia românească pentru ca transferul de cunoaştere şi transferul tehnologic să se producă în folosul dezvoltării generale.


3 – Daniel David

Psiholog

Pentru punerea pe canapea a românilor – şi a cercetării din România.

Daniel David este directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca – din 2013, este şi director de cercetare la Institutul Albert Ellis din New York, locul de origine al psihoterapiei cognitiv-comportamentale. Anul trecut, profesorul Daniel David şi lectorul universitar Mădălina Sucală de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul UBB au lucrat, împreună cu o echipă de cercetători din SUA, la un studiu ştiinţific asupra beneficiilor aduse de hipnoză şi de terapiile cognitiv-comportamentale în tratamentul unor paciente cu cancer. Acasă, cercetătorul a lucrat, timp de doi ani, împreună cu un grup de colegi români, la refacerea celebrei lucrări „Psihologia poporului român" a filosofului Constantin Rădulescu-Motru – ale cărei aserţiuni au fost, în timp, pe cât de citate, pe atât de contestate sub aspectul validităţii ştiinţifice. Folosind teste psihologice internaţionale adaptate populaţiei din ţara noastră, grupul coordonat de Daniel David a pus acum întrebări precum: Cât de fericiţi sunt românii, cât de stresaţi, cât de depresivi, cât de raţionali, cât de creativi, cât de inteligenţi, cât de optimişti? Rezultatul va fi publicat în această primăvară. O avanpremieră publicată în decembrie de revista Sinteza arată că trecem uşor dintr-o stare emoţională în alta, avem o autonomie redusă, suntem ambiţioşi, dar şi indisciplinaţi; iar spiritul gregar, sesizat şi de Motru, dăinuie.
Dincolo de practicarea ştiinţei, domnul David este un neobosit analist al cercetării naţionale. În afara Raportului G3A citat anterior, tot anul trecut, Daniel David arăta că strategia guvernamentală pentru finanţarea cercetării în perioada 2014-2020, orientată spre cercetarea aplicativă în detrimentul celei teoretice, este taman opusul a ceea ce are nevoie o ţară ca România. Soluţia sa: „Pentru contextul românesc, caracterizat prin bani puţini şi o economie slab competitivă, soluţia este ca banii publici pentru cercetare să fie dominant investiţi în cercetarea fundamentală (şi aici dominant spre cea orientată strategic) şi în cercetarea aplicativă de tip translaţional; cercetarea aplicativă tradiţională trebuie să fie susţinută dominant din mediul socio-economic, fondurile publice având aici doar un rol de stimulent minimal.” De ce? „România a mai avut ambiţia să îşi folosească banii pentru a genera tehnologii avansate fără să aibă un stoc de cunoaştere avansată din cercetarea fundamentală. A rezultat, spre exemplu, automobilul numit Lăstun, care nu a fost competitiv nici măcar în România!” Aşadar, mesajul pentru miniştrii de resort: „Ca un om implicat în politica ştiinţei, îmi permit să le sugerez să le ceară celor care le propun tot felul de strategii să-şi fundamenteze propunerile într-o paradigmă de tip evidence-based, nu interest/lobby-based.” Iată un bun ministru de resort.


4 – Viviana Grădinaru

Cercetătoare

Pentru transparentizarea organelor…

O tânără cercetătoare de origine română stabilită în Statele Unite a ajuns la o descoperire care revoluţionează diagnosticul unor boli: şoareci transparenţi – relata anul trecut România Liberă. Descoperirea îi ajută pe medici să înţeleagă mai bine procesele biologice, de exemplu modul în care se răspândeşte cancerul în organism. După liceul la Vaslui, Viviana Grădinaru a făcut doi ani de Fizică la Măgurele, apoi s-a transferat la Universitatea Caltech, din California, pentru a face cercetare medicală. Acum are acolo un laborator de biologie, dedicat studierii sănătaţii creierului. În discuţia cu România liberă a descris, succint, cum face ţesuturile să devină invizibile: „Se elimină lipidele cu un detergent şi se înlocuiesc cu un gel transparent (necesar pentru menţinerea formei). (…) Poate avea aplicaţii diverse: de exemplu, pentru a înţelege distribuţia reţelelor neuronale din creier şi din corp. Sau pentru a vizualiza celule canceroase. Sau infecţii virale.” Posibil şi în România? „Sigur că da: sunt foarte mulţi români talentaţi, în domeniul medical sau ştiintific, care pot folosi metoda dacă doresc. Mi-ar plăcea să-i învăţăm pe cercetătorii locali cum să facă organe transparente.” Aviz celor interesaţi.

notabil
•    Departamentul de Oncogenetică din Iaşi, singurul de acest tip din România, a efectuat anul trecut, în premieră naţională, un test de determinare a predispoziţiei la cancer.

de urmărit
•    Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca a demarat anul trecut un proiect de peste 8 milioane de euro, cu fonduri europene, pentru crearea şi dezvoltarea unui centru de cercetare în domeniul medicinei avansate. „Proiectul MedFuture propune crearea şi dezvoltarea unui centru de cercetare în domeniul medicinei avansate, a unor noi concepte la nivel molecular pentru înţelegerea mecanismelor ce duc la apariţia unor boli, precum şi la identificarea unor tratamente personalizate adaptate genotipului pacientului, utilizând tehnologii state of the art şi metode minim invazive”, au explicat reprezentanţii universităţii.
•    La Timişoara a fost inaugurat vara trecută un centru de cercetare dotat la nivelul Europei de Vest. „Ne propunem să descoperim un mic element în plus care să ajute la tratamentul afecţiunilor maligne. Facem tratamentul să fie mai bun, pentru fiecare pacient în parte”, a explicat Florina Bojin, medic cercetător, citată de digi24.ro.


5 – Mihai Netea

Imunolog

Pentru folosirea istoriei în tratarea bolilor prezentului.

Un consorţiu de cercetători din Olanda, România şi Spania, coordonat de imunologul român Mihai Netea, a ajuns la concluzia că ciuma din Evul Mediu a lăsat urme asupra genomului uman. Metoda este inedită. „Am vrut să aflăm care sunt factorii importanţi care au modificat sistemul imunitar şi au fost importanţi în apărarea noastră contra infecţiilor. Ce nu puteam afla până acum era când a fost modificată o genă – acum 1.000 de ani, acum 10.000 de ani? Prin compararea a două populaţii care au fost genetic diferite pentru 10.000 de ani, iar apoi au început să trăiască în aceeaşi zonă geografică în ultimul mileniu, putem descoperi care au fost regiunile genomului uman care au fost modificate identic în cele două populaţii. (…) Din cele 22.500 gene din genomul uman, aproximativ 19-20 de gene au fost modificate în aceeaşi direcţie la români şi romi, posibil de către ciuma”, a explicat Mihai Netea, pentru Adevărul.
Mai departe, descoperirea poate explica de ce europenii răspund diferit la unele boli faţă de alţi oameni din lume – şi ar putea fi una dintre explicaţiile frecvenţei crescute a bolilor autoimune în Europa. „Putem şi să găsim una dintre explicaţiile de ce populaţiile europene au mult mai multe boli autoimune. O explicaţie posibilă este faptul că, din cauza presiunii evoluţioniste date de infecţii a trebuit să dezvoltăm un sistem imunitar puternic. Acest avantaj contra infecţiilor îl plătim însă cu mai multe boli imune. Pe de altă parte, asta ne ajută să găsim noi modalităţi terapeutice atât în infecţii, cât şi în bolile autoimune.”
Doctorul Netea a terminat Facultatea de Medicină la Cluj, în 1993. Graţie unei burse pentru un curs de imunologie în Olanda, a ajuns să-şi facă doctoratul în imunologie şi boli infecţioase la Nijmegen (1994-1998). În 2000 şi-a început specializarea, iar în 2005 a făcut cercetare în Statele Unite. După ultimele luni de specializare, în 2006 a primit un contract definitiv din Olanda. Acum lucrează 30% din timp cu pacienţi, iar în rest face cercetare.

notabil
•    Andrei Mihalca, conferenţiar în Parazitologie la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj, gestionează un proiect European, în valoare de 800.000 de euro, pentru realizarea unei reţele prin care 100 de cercetători de top din 32 de ţări să facă în comun studii din domeniul medical. Proiectul pe care l-a câştigat atacă inclusiv o problemă a cercetării europene: în competiţia cu SUA şi China, unde cercetarea se face unitar, în Europa există un mozaic de cercetări. „Ceea ce ne dorim prin acest proiect este de a realiza o reţea europeană funcţională de cercetare în domeniul bolilor vectoriale – adică acele boli care sunt transmise la om prin vectori biologici precum ţânţari, căpuşe, acarieni, animale –, ceea ce înseamnă să unificăm gândirea, conceptele, să avem aceleaşi strategii, aceleaşi metodologii, să existe formată o reţea de cercetători care să poată colabora eficient” – şi-a explicat cercetătorul clujean munca pentru Adevărul. „Punctul de plecare al proiectului a fost faptul că a dispărut finanţarea naţională şi a trebuit să ne orientăm serios spre finanţarea europeană. Se poate face cercetare în România, dar trebuie să ştii să atragi banii. Cei mai mulţi dintre colegii tineri care pleacă fac asta din motive financiare. Noi cei care suntem pe cercetare reuşim să obţinem, prin diferite proiecte, salarii bune, altfel nu am sta de dimineaţă şi până noaptea la Universitate.”


6 – Mirel Bănică

Sociolog

Pentru explicarea misterelor pelerinajelor.

După participarea la 24 de pelerinaje la mănăstiri ortodoxe din România şi cinci ani de discuţii cu preoţi, jandarmi, comercianţi de obiecte religioase şi pelerini, Mirel Bănică, cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române, a publicat, anul trecut, volumul „Nevoie de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană“ – prima lucrare ştiinţifică din România referitoare la pelerinajele ortodoxe. Cartea a fost lansată, bineînţeles, la jumătatea lui octombrie, la Iaşi, în toiul pelerinajulului la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Una dintre concluziile cărţii este că, în timp ce pelerinajul catolic înseamnă drumul, la cel ortodox, „comprimat spaţial şi temporal”, ceea ce contează este aşteptarea. „Uneori, oamenii stau o oră la rând, se bucură că au scăpat repede, dar simt că le lipseşte ceva, că ritualul n-a fost performat complet. Din acest motiv, foarte mulţi se întorc din nou la rând“, a explicat autorul, la lansare, citat de Adevărul.
Motivaţiile diferă. „Am întâlnit oameni care lucrează în corporaţii, care mi-au spus «Eu am un coach fizic şi unul spiritual, care mi-a spus că trebuie să mă duc la pelerinaj ca să mă construiesc interior». Este un bricolaj excepţional între cel mai avansat limbaj al dezvoltării personale şi limbajul spiritual al aşteptării. Pelerinajul presupune un efort de asceză, şi fizică şi psihică“, mai spune Bănică. „Pentru pelerinul care pleacă din sat este excursia anuală. Ei nu se duc în Grecia, Bulgaria, Spania la plajă. Asta este modalitatea lor de-a face turism. De multe ori mi-au spus pelerinele-femei că mai scapă şi ele de bărbat. Pelerinajele dau dependenţă.“ Sau: „Sunt oameni care vor miracol într-o lume în care nimic nu-i mai uimeşte, nimic nu-i mai motivează. Sunt oameni care au probleme foarte grave cauzate de migraţie. Am văzut scene în pelerinaj, când omul ajuns la raclă a spus «Mamă, am ajuns, se gândeşte mama la tine!»“. Finalmente: „Biserica este clar că are reţete financiare importante din pelerinaj. Aşa a fost dintotdeauna. Este unul dintre motivele pentru care pelerinajele au subzistat. Ce se întâmplă cu aceşti bani, câţi sunt, este o mare necunoscută. Care este destinaţia lor, la fel, s-a întrebat presa. Pe mine nu m-a interesat foarte mult. Ce-am putut vedea e că oamenii care dau bani, fie că e vorba de domnul procuror, fie de Aneta Todiraşcu din Văscăuţii din Deal, nu simt că dau banii bisericii. Ei fac un schimb informal cu divinitatea pe care n-o pot vedea. Ei răsplătesc serviciile Divinităţii.“ Oficialii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei estimau că anul trecut urmau să ajungă la Iaşi în jur de 300.000 de pelerini. „Pentru pelerinii rurali, Sfânta Parascheva e un punct bine fixat în viaţa lor, care le spune că am trecut şi prin asta, putem intra în iarnă liniştiţi. Omul modern nu mai trăieşte în ritmul acesta.“

notabil
•    Julian Savulescu, profesor la Universitatea din Oxford, a primit anul trecut titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii din Bucureşti. Cu tatăl plecat din România, Savulescu s-a născut în Australia, unde a studiat medicina şi este doctor în bio-etică. În 2003, a fondat Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics. A publicat 10 cărţi şi peste 220 de articole în reviste ştiinţifice de prestigiu din domeniul eticii aplicate. Recent, profesorul Săvulescu a început o serie de proiecte de cercetare cu Centrul de Cercetare în Etică Aplicată din cadrul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti.


7 – Rada Mihalcea

Cercetătoare

Pentru premiile din cariera ştiinţifică.

Anul trecut, Rada Mihalcea a devenit cetăţeană de onoare a oraşului Cluj-Napoca – şi spune că asta îi este cea mai dragă onoare. În 2010, Rada Mihalcea a fost inclusă în Top 100 cercetători în domeniul inteligenţei artificiale din Statele Unite – distincţia a primit-o la Casa Albă, în prezenţa unui preşedinte Obama „foarte înalt şi foarte prietenos”. „Domeniul calculatoarelor e un loc unde poţi schimba lumea în bine, cu ajutorul unor aplicaţii, şi asta e ceva la care femeile sunt foarte bune: să schimbe lumea“, a spus, anul trecut, pentru Adevărul, profesoara care în prezent predă cursuri de „Regăsirea Informaţiilor“ şi „Procesarea Limbajului Natural“ la Universitatea Michigan. În gimnaziu a mers la olimpiadele de matematică. A făcut Liceul de Informatică din oraş, apoi a urmat facultatea la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. În anul V a primit, din întâmplare, un mail adresat masteranzilor, pentru burse de doctorat în SUA. „A fost o hotărâre de la o zi la alta. Voiam să fac un master undeva în Europa, dar nu eram decisă unde. Mailul a venit în iunie, iar în august eram deja în Texas. Cei de la universitate mi-au zis că notele sunt bune şi m-au primit.“ Primul doctorat l-a finalizat în 2001, în specializarea Calculatoare, în Texas, iar al doilea, în 2010, la Oxford, în Lingvistică. A lucrat pentru Google sau Microsoft. În 2005 a primit un grant Google, pentru îmbunătăţirea procesării limbajului natural; în 2008 era deja recompensată cu un „Career Award“ din partea Fundaţiei Naţionale de Ştiinţă din SUA – iar în 2010 a primit Premiul Academiei Române pentru merite în Ştiinţă şi Tehnologie
„Ce fac eu sunt Calculatoare, dar are aspecte umanistice în multe direcţii. Am colaboratori şi lucrăm pe probleme de sociologie, psihologie, istorie.“ De pildă, una dintre aplicaţiile de care s-a ocupat ajută companiile să verifice dacă noile produse lansate pe piaţă sunt sau nu pe placul oamenilor, prin analiza comentariilor. Anul trecut a lucrat cu Samsung la îmbunătăţirea e-mailului: în loc să vezi tot e-mailul, ţi se arată doar un sumar.
Întrebarea Weekend Adevărul: În CV ai multe premii şi distincţii. Ce înseamnă pentru tine titlul de cetăţean de onoare al Clujului? Rada Mihalcea: „Sunt foarte ataşată de Cluj. Este un loc foarte special pentru că am petrecut mult timp aici. Nu spun asta altora doar aşa ca să fie, ci chiar aşa simt. Dacă oraşul acesta unde mă simt aşa de bine a considerat că însemn ceva pentru el, atunci e ceva extraordinar. Titlul înseamnă foarte mult pentru mine, mai mult decât alte premii. Aş vrea să spun că şi Clujul e oraşul meu de onoare. Ocupă un loc special în inima mea. Pentru mine, Clujul nu este doar oraşul cel mai frumos din Transilvania. Este şi oraşul în care m-am născut, la spitalul Stanca, ca o clujeancă get-beget. Este şi oraşul în care mi-am petrecut copilăria cu cheia la gât şi mâncând prăjituri «Broscuţa» de la cofetăria Carpaţi. Este locul unde am descoperit plăcerea de a învăţa şi de unde am pornit cu gândul să văd toată lumea. Este oraşul ce devine tot mai frumos pe măsură ce trece timpul. Prinde o energie molipsitoare. E oraşul unde simt nevoia să mă întorc. Şi este un loc pe care, deşi au trecut 17 ani de când am plecat, continui să-l numesc acasă.”

notabil
•    Coinventatorul limbajului de programare D şi cercetător ştiinţific la Facebook, Andrei Alexandrescu, a venit anul trecut în România pentru a susţine un curs de iniţiere în limbajul pe care l-a conceput. Andrei Alexandrescu este un nume recunoscut mondial şi datorită contribuţiei sale la domeniul programării C++. A absolvit Politehnica din Bucureşti în 1994, iar după patru ani a emigrat în SUA, unde a lucrat în domeniile IT şi bancar – şi a urmat un doctorat la Universitatea Washington din Seattle.


8 – Dan Vodnar

Cercetător

Pentru invenţii utile tuturor.

La 31 de ani, Dan Vodnar, asistent universitar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca şi cercetător la Institutul pentru Ştiinţele Vieţii din cadrul acestei universităţi, are deja câteva invenţii interesante în portofoliu. Ca urmare, anul trecut, a primit, la Viena, „Danubius Young Scientist Award“ – premiu oferit de statul austriac tinerilor cercetări cu rezultate remarcabile din zona danubiană. Una dintre invenţiile cu potenţial imens realizate de o echipă condusă de cercetătorul clujean este un ambalaj antimicrobian pentru alimente (un biofilm care poate foarte aderat unui ambalaj de plastic) – care ar putea face inutile E-urile… Ambalajul este realizat din substanţe naturale, majoritare extrase din alge şi cochilii de melci marini. Perechea acestei invenţii este o eticheta antimicrobiană, care poate curăţa fructe sau legume – a aflat Adevărul. „Eticheta se dezintegrează când dai drumul la jetul de apă. Nu intră în măr, îţi curăţă toată suprafaţa mărului. Polimerul din etichetă e ca un fel de detergent împotriva bacteriilor. Provine din natură şi se întoarce în natură. Şi chiar dacă ar trebui să ingerezi această etichetă nu ai păţi nimic“, explică Dan Vodnar. Ambalajul şi eticheta sunt în curs de brevetare.
Pe lista proiectelor lui Dan Vodnar se mai află „progeli“ – jeleuri din sucuri de fructe, precum cătina sau afinele, în care se află microcapsule cu bacterii probiotice. „Aceste microcapsule probiotice sunt nişte bacterii care aduc un plus de valoare organismului nostru. Studiile au arătat că ele se reduc drastic în sucul gastric. Probioticele au fost microîncapsulate şi introduse în acest jeleu. Jeleul nu a fost tratat termic, adică a fost produs pe cale naturală şi nu a fost folosită gelatină. Folosim fructoză, de aceea poate fi consumat şi de oamenii care au diabet şi de copiii care adoră dulciurile. Jeleul e un fel de aliment-medicament“, explică cercetătorul. Un alt proiect util urmăreşte folosirea resturilor de la obţinerea biodieselului şi transformarea lor în materiale plastice din care să se poată confecţiona diverse ambalaje.
Cercetătorul clujean a câştigat recent fondurile necesare unui alt proiect inovativ: „Vom utiliza coji pe care noi, de regulă, le aruncăm şi vom face din ele o băutură. În partea superioară a ambalajului, adică în capac, vor exista bacterii probiotice încapsulate şi granulate care, prin rotirea capacului, vor fie eliberate în suc. Agiţi şi bei. Va fi o băutură răcoritoare, non-gazoasă, fără alcool. Va fi un aliment-medicament.“

notabil
•    Corneliu Birtok Băneasă a revenit anul trecut de la Salonul Internaţional de Inventică de la Geneva cu o medalie de aur pentru dispozitivul dinamic de transfer al aerului, menit să scadă consumul de carburant la camioane şi autobuze, cu până la 7%.


9 – Rareş Urdea, Bogdan Andrei Pop şi Bogdan Mursa

Studenţi

Pentru preocupări.

Rareş Urdea, Bogdan Andrei Pop şi Bogdan Mursa, studenţi la Facultatea de Matematică-Informatică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj au creat, sub îndrumarea profesorului Dan Mircea Suciu, un program de recuperare cu ajutorul computerului pentru cei care nu mai pot vorbi din cauza unor accidente vasculare cerebrale, traumatisme craniene puternice ori din cauza unei paralizii grave. Ideea sMilestone a venit din partea unui logoped şi specialist în psihoterapie cognitiv-comportamentală, Ştefania Budacu, care a lucrat ani de zile cu astfel de pacienţi.
Programul dezvoltat de cei trei tineri utilizează tehnologia Kinect pentru a detecta mişcările limbii şi ale feţei, date pe care le utilizează apoi în exerciţii de recuperare. „Conceptul propus de noi este recuperarea prin intermediul jocurilor. Acest lucru distrage pacienţii de la starea depresivă în care se află şi îi ajută să se concentreze pe recuperare", a explicat, pentru gîndul, Rareş Urdea, unul dintre membrii echipei. Practic, cei care utilizează sMilestone sunt încurajaţi, prin intermediul jocurilor, să facă mişcări pe care în mod normal le-ar face la comanda logopedului. De exemplu, cum se poate juca un pacient Snake cu ajutorul sMilestone? Dacă zâmbeşte, şarpele merge către dreapta, iar dacă deschide gura obiectul merge spre stânga – pacientul va exersa mişcări necesare procesului de recuperare în timp ce încearcă să obţină un scor cât mai mare în joc.
După zece luni de muncă, cei trei au participat cu programul sMilestone la concursul Imagine Cup, organizat de Microsoft – una dintre cele mai importante competiţii internaţionale pentru studenţi, developeri şi tineri antreprenori. „Impactul unui astfel de proiect poate fi imens şi sunt convins că echipa sMilestone, ţinând cont de feedback-ul pozitiv primit în cadrul competiţiei Imagine Cup şi împreună cu suportul pe care specialiştii Microsoft îl vor acorda în continuare dezvoltării proiectului, va putea scoate în curând în lumea medicală largă acest proiect", a spus, pentru gândul, Cătălin Diţ, director de platforme pentru dezvoltatori al Microsoft România.

notabil
•    În aprilie, cu ochelarii cu senzori, care îi pot ajuta pe nevăzători să se orienteze, Cristian Dragomir şi Cornel Amariei au obţinut premiul I la faza naţională a concursului Imagine Cup, organizat de Microsoft. Inovaţia lor a fost premiată în cadrul secţiunii „World Citizenship”, care caută cele mai bune softuri destinate rezolvării problemelor sociale.

de urmărit
•    În curtea unei case din cartierul ieşean Bucium, un grup de patru studenţi de la Facultate de Mecanică din cadrul Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi Iaşi lucrează la realizarea unui model nou al fostului vehicul de teren românesc ARO.


10 – Academia Atlantykron

Pentru educaţie ştiinţifică – şi fantastică.   

De 25 de ani, pe o insulă dunăreană pustie timp de 355 de zile pe an se desfăşoară un eveniment unic în lume: Academia Atlantykron – scria anul trecut Traian Bădulescu, jurnalist de turism, pe blogul de pe adevarul.ro, de unde cităm şi următoarele. Este vorba despre o insulă de pe Dunăre, la 18 km nord de Cernavodă, lângă satul şi ruinele cetăţii antice Capidava – localnicii îi spun Inelul de Piatră. Iniţial a fost o tabără de creaţie SF (literatură şi arte plastice), dar treptat s-a transformat într-o „academie de vară”, cu secţiuni de ştiinţe, cultură, artă. Anual vin acolo părinţi şi copii, dascăli şi elevi, actori, oameni de ştiinţă şi de cultură. În cele zece zile, tinerii discută şi învaţă împreună, alături de oameni de ştiinţă, artişti, scriitori şi alţi profesionişti. Anul trecut erau aşteptaţi 500 de participanţi, majoritatea studenţi şi elevi. În echipa de organizare s-au aflat instructori din România, SUA, India, Italia, Republica Moldova şamd. Unul dintre musafiri: astronautul Dumitru Prunariu, venit pentru a treia oară. Printre invitaţii străini: Guy Djoken, Preşedintele Comisiei UNESCO a SUA, Peter Moon, scriitor american, autor de bestseller-uri traduse şi în limba română, preocupat de misterele siturilor dacice.  
„Atlantykron este un exemplu de şcoală în afara şcolii, pe care ni l-am dori copiat în zeci, chiar sute de exemplare, care demonstrează că învăţarea este atractivă pentru tineri, cu singura condiţie să nu fie o activitate plictisitoare, ca o muncă în uzină, la bandă rulantă. Pe insula aceasta micuţă, care prinde viaţă 10 zile pe an, am deschis ferestrele, larg, către viitor”, arată Alexandru Mironov, jurnalist de ştiinţă şi scriitor, preşedintele fondator al Academiei Atlantykron.
„Proiectul Atlantykron, pe care îl coordonez din 1990, reprezintă o parte importantă din viaţa mea. Realizez că noi, organizatorii acestui eveniment, purtăm o mare responsabilitate, deoarece contribuim la formarea tinerilor şi încercăm să îi ajutăm să devină mai creativi, să aleagă un drum în viaţă. O spun cu mândrie: Atlantykron a influenţat destinele multor oameni”, a subliniat Sorin Repanovici, coordonatorul general al Academiei Atlantykron.

de urmărit
•    Agenţiile spaţiale ale Europei şi României au anunţat anul trecut lansarea Biroului European de Resurse pentru Educaţie Spaţială – altfel spus, o mai mare apropiere a experţilor români în domeniul spaţial de cercetarea şi dezvoltarea globale.

citeste totul despre: