Top 100 FP România/ 2014 - categoria Cariere.

Top 100 FP România/ 2014 - categoria Cariere.

În cadrul Galei FP România 2015, care a avut loc la începutul lunii martie, domnul academician Mircea Maliţa a primit Premiul FPR 2015 al categoriei Cariere - pentru tot ce mai are de scris despre anii Războiului Rece. (Foto: Sorin Stana)

Avem academicieni de onorat. Avem veterani ai vieţii spirituale care rămân activi civic – şi profesoare de civism, care au impus discipline. Avem autori multi-premiaţi – şi editori care au semnat colecţii. Încheiem lista semnalând cariere în domenii poate neaşteptate aici, dar la fel de potrivite.

Fragment din lista Top 100 FP România/ 2014, publicată în ediţia FPR nr 44 (feb/ mar 2015) - versiune extinsă faţă de print.

Vedeţi şi Premiile FP România 2015 - înmânate în cadrul Galei FP România 2015.

 
1 – Gheorghe Păun
 
Savant 
 
Pentru încununările academice. 
 
Academicianul Gheorghe Păun a susţinut, în octombrie trecut, în Aula Academiei Române, un discurs de recepţie cu titlul „Căutând calculatoare în celula biologică – După 20 de ani” – de fapt, după 40 de ani în care a amprentat domeniile de care s-a ocupat. Gheorghe Păun este matematician şi informatician – dar şi membru al Uniunii Scriitorilor. De-a lungul carierei ştiinţifice, savantul roman a activat, multidisciplinar, în domeniile matematicii, informaticii teoretice, bioinformaticii şi lingvisticii. Cercetările sale ţin de teoria limbajelor formale şi teoria automatelor, sisteme de gramatici, calculabilitate pe bază de ADN, limbaje şi gramatici pattern, combinatorică pe cuvinte, cercetări operaţionale (decizii multicriteriale, agregarea indicatorilor), semiotică, inteligenţă artificială, lingvistică computaţională – în 1998 a iniţiat calculul membranar, ale cărui modelele îi poartă iniţiala (P Systems). Opera academicianului Păun are peste 12.000 de citări ISI, care îl plasează în categoria „highly cited researcher”. 
Tradiţionalul răspuns la discursul de recepţie al academicianului Păun a fost dat de academicianul Solomon Marcus. Cităm un fragment: „Momentul culminant al aventurii Dvs bio-informatice îl constituie anii de început ai mileniului al treilea, cu articolul-manifest de lansare a calculului membranar, publicat în Journal of Computer and System Sciences şi acumulând 1702 citări, iar doi ani mai târziu, în 2002, cu cartea de la Springer, dedicată aceluiaşi calcul membranar şi acumulând 1643 de citări menţionate pe google scholar; tradusă în limba chineză. Aceste două lucrări programatice îl au ca unic autor pe Gheorghe Păun, iar la aspectul numeric impresionant al citărilor trebuie adăugat aspectul calitativ; aceste citări, după cum se poate uşor vedea, vin în mare parte de la autori care, la rândul lor, au multe citări, iar natura esenţială a citărilor este probată de faptul că ele se referă la noţiuni şi idei introduse chiar de Gheorghe Păun. Ar mai fi de adăugat la ele lucrarea colectivă din 2010 The Oxford Handbook of Membrane Computing, cu 359 de citări menţionate la 22 octombrie 2014 pe google scholar. Apariţia unui astfel de Handbook este fără îndoială semnul recunoaşterii domeniului creat de Gheorghe Păun drept unul ajuns la maturitate şi la celebritate. Este acum, fără îndoială, un moment de bilanţ. Este clar ca aţi dus la capăt un proiect grandios, maratonic, extins pe parcursul a patru decenii. Aţi reuşit acest lucru într-o ţară în care, în urmă cu câteva secole, Dimitrie Cantemir observa cu amărăciune că  pe aceste meleaguri oamenii cu greu se apucă de ceva şi când se-apucă repede se lasă. Desigur, nu sunteţi primul contraexemplu la reflecţia marelui Domnitor al Moldovei. Dar, trebuie să recunoaştem, suntem încă deficitari la realizarea atâtor proiecte pe termen lung, în cercetare, în educaţie, în economie, în civilizaţia vieţii cotidiene”.
Note biografice: Gheorghe Păun s-a născut în 1950, la Cicăneşti, judeţul Argeş. Şi-a susţinut teza de doctorat în 1977, cu o lucrare intitulată „Simularea unor procese economice cu ajutorul teoriei limbajelor formale” şi avându-l ca îndrumător pe profesorul Solomon Marcus. A fost cercetător la Universitatea din Bucureşti, iar din 1990 lucrează, ca cercetător grad I, la Institutul de Matematică al Academiei Române. A conferenţiat la peste 100 de universităţi din lume şi a publicat sute de articole ştiinţifice şi peste 90 de cărţi – de la lucrări de matematică/ informatică la texte de popularizare a ştiinţei şi SF sau chiar poezie, multe traduse, în japoneză, chineză, rusă, engleză, maghiară, italiană. În prezent, este şi redactorul-şef al revistei lunare de cultură Curtea de la Argeş. 
 
 
2 – Mircea Maliţa
 
Diplomat 
 
Pentru anii plini de cărţi. 
 
În ultimii ani – ca şi în alte perioade ale vieţii, de altfel – academicianul Mircea Maliţa a scris carte după carte: Cuminţenia pământului – Strategii de supravieţuire în istoria poporului român (Corint, 2010), Zid de pace, turnuri de frăţie (Compania, 2011 – în co-autorat cu Dinu C. Giurăscu), Homo Fraudens (RAO, 2012). Anul trecut, diplomatul-istoric sale a lansat volumul Cold War Diplomacy, apărut deocamdată doar în Statele Unite – unde nu sunt auzite multe voci est-europene care să se pronunţe asupra istoriei recente oficiale. Cu atât mai mult cu cât în această carte autorul nostru susţine o teorie inedită: Războiul Rece nu a fost, de fapt, un război – SUA şi URSS aveau un acord tacit de a nu se lovi reciproc. La lansarea lucrării la Bucureşti, Dan Dungaciu, unul dintre interlocutorii recenţi ai academicianului, a detaliat unul dintre aspectele teoriei: „Care era teoria primei lovituri? Dacă vreodată ajunge la putere vreun lider pe care nu putem să-l controlăm prin mecanismele instituite, prin acele proto-agrementuri la care erau părtaşe înseşi serviciile secrete, şi vrea să înceapă un război cu cealaltă parte, să vă asiguraţi fiecare, Washingtonul şi Moscova, că prima lovitură nu va fi dată pe teritoriul nostru. Dacă ne loviţi voi, sovieticii, pe noi, nu loviţi America, loviţi alt stat din Europa – căci noi nu vă vom lovi pe voi, ci un stat aliat al vostru, din blocul vostru. Ca după aceste lovituri, după ce nervii se calmează, să ne aşezăm la negocieri şi să facem pace. Asta era teoria primei lovituri.” La sfârşitul anului trecut, Mircea Maliţa şi Dan Dungaciu lansau şi o carte de dialoguri: Istoria prin ochii diplomatului. Aprecierile lui Mugur Isărescu de pe coperta IV: „Lucrarea are două merite deosebite. Primul: furnizează informaţii de la sursă, din zona culiselor diplomatice, despre evenimente pe care le-am uitat, dar pe care le-am înţeles în limitele contextului de atunci. Al doilea merit este că această carte face într-un fel dreptate unei perioade în care diplomaţia românească a fost extrem de activă – anii ’60 şi începutul anilor ’70. A fost o perioadă fastă, cu diplomaţi de foarte bună calitate. Acei ani ne arată că, pentru orice ţară, diplomaţia este prima divizie care poate să salveze sau, dacă greşeşte, să o prăbuşească. Maniera în care s-a comportat diplomaţia românească în această perioadă arată cât de important este să ai o diplomaţie activă şi de calitate”. 
Note biografice: Mircea Maliţa s-a născut în 1927, la Oradea. Este licenţiat în matematică şi filosofie. În anii ‘50-‘60 a fost consilier al Misiunii Permanente a României la ONU, apoi director şi adjunct la Externe. În anii ‘70 a fost Ministru al Învăţământului, apoi profesor universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din Bucureşti. În anii ‘80 a fost ambasador în Elveţia şi la ONU, apoi în SUA. Este primul român membru al Clubului de la Roma, apoi membru al Academiei Române (din 1994) şi al World Academy of Art and Science. 
 
 
3 – Mihai Şora
 
Filosof 
 
Pentru spiritul alert – şi pentru BPT. 
 
În ajunul prezidenţialelor de anul trecut, Mihai Şora trimitea naţiei o radicală scrisoare deschisă, poate exagerată, dar plecând de la observarea implicată a unor fapte reale: „Dragii mei prieteni, (…) Cu un Victor Ponta Preşedinte al României ne îndreptăm spre o Românie a furtului generalizat, o Românie a imposturii guralive şi dezordonate, o Românie a incompetenţei şi a neruşinării, în care oameni fără nicio calificare, oameni care şi-au cumpărat sau au furat diplome universitare – ajungând, astfel, în poziţiile-cheie ale magistraturii, ale mediului academic, economic sau politic –, aceşti oameni corupţi, lipsiţi de scrupule, lipsiţi de caracter, se vor afla la cârma ţării noastre, mai exact: LA TOATE CÂRMELE ROMÂNIEI. Ieri am împlinit 98 de ani. Şi ştiu, pentru că am traversat secolul trecut – cu tot ce a avut el bun şi rău, miraculos sau distrugător –, ştiu ce înseamnă atât fascismul, cât şi comunismul. Pe amândouă le-am trăit pe pielea mea. (…) Ştiu, aşadar, ce ar putea însemna un Victor Ponta la cârma acestei ţări. (…)”. (Tot ca semn de vitalitate a spiritului, Mihai Şora s-a căsătorit anul trecut, cu poeta şi traducătoarea Luiza Palanciuc – Andrei Pleşu a fost unul dintre martori. Domnul Şora a mai fost căsătorit, timp de 72 de ani, cu scriitoarea Mariana Şora, care a murit în 2011, la vârsta de 94 de ani.)
Note biografice: Mihai Şora s-a născut în 1916, la Ianova, în judeţul Timişoara. A studiat filosofia la Universitatea din Bucureşti (1934-1938), inclusiv cu Nae Ionescu. Apoi a plecat la Paris, ca bursier al Guvernului Franţei. A obţinut acolo titlul de doctor în filosofie, devenind pentru o vreme cercetător stagiar la Centre National de la Recherche Scientifique. A revenit în ţară în toamna anului 1948. A lucrat ca referent la Ministerul de Externe (1948-1951), apoi ca şef de secţie la Editura pentru limbi străine (1951-1954) şi redactor-şef la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (1954-1969) – unde a refondat Biblioteca pentru toţi (BPT), în care aveau să apară cele mai importante cărţi ale culturii universale. În 1990 a fost membru fondator al Grupului pentru Dialog Social – iar din 2012 este membru de onoare al Academiei Române. Dintre opere: Du dialogue interieur (Gallimard, 1947; Despre dialogul interior, Humanitas, 1995; 2006); Sarea pământului (1978; Humanitas, 2006); A fi, a face, a avea (1985; Humanitas, 2006); eu&tu&el&ea sau dialogul generalizat (1990; Humanitas, 2007).
 
notabil – aniversări 
Universitatea Bucureşti a ajuns la 150 de ani: mulţumim pentru Eliade şi pentru ceilalţi – după cum spune campania de comunicare a momentului aniversar. 
Conservatorul – apoi Academia de Muzică, iar azi Universitatea Naţională de Muzică – a împlinit anul trecut tot 150 de ani de la înfiinţare. 
 
 
4 – George Banu
 
Teatrolog
 
Pentru rolul critic internaţional. 
 
Teatrologul româno-francez a lansat anul trecut volumul „Parisul personal, autobiografie urbană”, mărturii subiective şi descrieri obiective ale celor 40 de ani de viaţă petrecuţi în capitala franceză – după cei 30 trăiţi în Bucureşti. 
Tot anul trecut, George Banu a devenit primul laureat de origine română al Marelui Premiu al Francofoniei – distincţie, acordată anual de Academia Franceză, cu scopul de a omagia „opera unei persoane francofone care, în ţara sa sau la nivel internaţional, a contribuit în mod excepţional la menţinerea şi îmbogăţirea limbii franceze". Domnul Banu este, totodată, Ofiţer al Ordinului Artelor şi Literelor şi Cavaler al Ordinului Naţional al Meritului, alte distincţii primite din partea Republicii Franceze. Scriitorul a primit de trei ori Prix de la Critique pentru cea mai bună carte de teatru în Franţa. Este profesor la câteva universităţi, este preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru şi preşedinte al premiului „Europa” pentru teatru. Redactor-şef al revistei Alternatives théâtrales şi director de colecţie la editura Actes Sud, George Banu a publicat un mare număr de volume consacrate teatrului modern şi principalilor săi protagonişti. Universitatea Sorbona i-a dedicate volumul omagial „Călătoriile sau orizontul teatrului", tradus la Nemira, unde au semnat numa ca Peter Brook, Andrei Şerban, Eugenio Barba, Radu Penciulescu şi Niky Wolcz. Recent, a fost ales şi membru de onoare al Academiei Române.
 
 
5 – Denisa Comănescu 
 
Editoare 
 
Pentru cărţile de pe Raftul Denisei. 
 
De numele Denisei Comănescu (60 de ani – la mulţi ani!) se leagă unele dintre cele mai importante apariţii editoriale din România din ultimii 30 de ani – scria anul trecut Weekend Adevărul, care i-a făcut o vizită în biroul de la Humanitas. Aflam astfel că „Denisa Comănescu stă singură, lângă geam, la singurul birou îngropat în cărţi, şi citeşte, oră după oră, zi după zi.” 
Absolventă de Filologie, dar bună vorbitoare de franceză şi engleză încă dinaintea facultăţii, după universitate a avut norocul unui concurs pentru un post de redactor la Editura Univers – pe care l-a dat cu Antoaneta Ralian. Din acea epocă îşi aminteşte, printre altele, cenzura şi din tipografie… „Însă, pe de altă parte, am reuşit să public lucruri importante în acea perioadă. Romanele Daniel Martin şi Magicianul de John Fowles, spre exemplu, desigur, cu părţi cenzurate; în 1984, Ulise al lui James Joyce, în magistrala traducere a lui Mircea Ivănescu, acompaniată de prefaţa profesorului Ştefan Stoenescu. Marile nume ale literaturii străine erau publicate, exista o mare acurateţe a textului tradus, profesorii de la facultăţilde limbi străine erau îngrijitori de ediţii. Împreună cu profesorul Leon D. Leviţchi – eu fiind redactorul, domnia sa, ingrijitorul de ediţie – am publicat între 1981 şi 1990 operele complete ale lui William Shakespeare în traduceri de marcă.” 
După privatizarea cu probleme a Editurii Univers, Silviu Lupescu a invitat-o să devină directoare editorială pentru literatură străină la Polirom – unde, între 2001 şi 2006, a construit colecţia Biblioteca Polirom, adică primele 400 de titluri. „În 2006, când Gabriel Liiceanu mi-a propus să vin la Editura Humanitas şi să croiesc o nouă colecţie, atunci a fost marele meu pariu. Deja se publica multă literatură străină în România şi trebuia să-mi construiesc un culoar al meu care să devină vizibil cât mai repede. Aşa a apărut colecţia <<Raftul Denisei>>. În 2007 s-a creat Editura Humanitas Fiction, care e dedicată literaturii străine şi, pe lângă colecţia <<Raftul Denisei>>, am început seriile de autor dedicate lui Isabel Allende, Eric-Emmanuel Schmitt, Amos Oz, Fernando Pessoa, Ernesto Sabato, T.S. Eliot…” Acum cenzura este doar economică. „Spre exemplu, lumea din zonele satelit ale marilor oraşe, lumea imigranţilor şi adaptarea sau neadaptarea lor la societatea în care încearcă să se integreze. Toate acestea în România se vând prost. Şi după ce publici trei romane care nu se vând, ce faci? Te opreşti. Pentru că trebuie să vinzi cărţile ca să poţi să publici altele noi. Dar, totuşi, există şi cărţi fundamentale printre aceste romane care nu se vând.”
 
 
6 – Cristian Popa
 
Economist 
 
Pentru cariera la Banca Naţională. 
 
Parlamentul a votat vara trecută, cu 377 la 9, un (parţial) nou Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale. Mugur Isărescu – de anul trecut şi Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti – a ajuns la al cincilea mandat de guvernator. Conducerea executivă a BNR înseamnă acum Florin Georgescu, prim-viceguvernator (al treilea mandat), Bogdan Olteanu, viceguvernator (al doilea) şi Liviu Voinea, viceguvernator (primul mandat) – care i-a luat locul lui Cristian Popa. La primenirea gărzii, domnul Isărescu i-a mulţumit public domnului Popa pentru activitatea de 16 ani în calitate de viceguvernator al BNR. Cristian Popa, devenit viceguvernator al BNR la mai puţin de 40 de ani, a fost responsabil cu implementarea regimului de ţintire a inflaţiei, obiectivul central al Băncii Naţionale în ultimul deceniu – în timpul mandatelor sale inflaţia a scăzut de la 40-50%, la începutul anilor 2000, la sub 2% pe an, în prezent. Domnul Popa este economist, iar în guvernul Văcăroiu a făcut parte din echipa ministrului de atunci al Reformei, Mişu Negriţoiu, actualul preşedinte al ASF – aminteşte ZF.
 
de urmărit 
Liviu Voinea, pe atunci ministru al Bugetului, a anunţat oficial, anul trecut, că „pe baza progreselor realizate în privinţa convergenţei reale şi nominale, a evoluţiei reformelor structurale şi a perspectivelor solide de creştere economică”, Bucureştiul a stabilit data de 1 ianuarie 2019 pentru aderarea României la zona euro. 
Tot anul trecut, viceguvernatorul Bogdan Olteanu a anunţat că experţii BNR vor lucra împreună cu cei europeni pentru a stabili calea pe care o va urma România către Uniunea Bancară, având în vedere că nu există nicio experienţă în acest sens.
 
 
7 – Ioana Popescu, Irina Anghel
 
Profesoară; Consultantă 
 
Pentru cariere încă (de) tinere. 
 
Doar două nume româneşti s-au aflat pe lista invitaţilor oficiali la ediţia din 2014 a World Economic Forum de la Davos. Unul este al Ioanei Popescu, profesoară la INSEAD, una dintre cele mai reputate şcoli de business din lume – celălalt, al premierului Victor Ponta. Ioana Popescu a absolvit, cu Summa cum Laude, Colegiul Wellesley din Statele Unite, unde a studiat matematica şi ştiinţa computerelor. Deţine două titluri de doctor, în Cercetare Operaţională şi în Matematică Aplicată, de la MIT. În prezent predă Ştiinţa Deciziilor şi Managementul Strategic al Veniturilor la INSEAD – unde primeşte anual titlul de cel mai bun profesor pentru cursuri masterale şi premiul pentru excelenţă în predare. Doamna Popescu se află în atenţia WEF din 2009, când a fost invitată să se alăture comunităţii Young Global Leaders – format al WEF care reuneşte personalităţi sub 40 de ani cu realizări profesionale majore şi cu un prezumat angajament faţă de societate.
Forumul de la Davos a anunţat anul trecut şi includerea Irinei Anghel–Enescu în acest grup de tineri lideri socotiţi a avea o anvergură globală. Cu o experienţă de peste 15 ani în industria investiţiilor private, Irina Anghel-Enescu este managing director al South Eastern European Private Equity and Venture Capital Association (SEEPEA) – mai este preşedinta Clubului Harvard România-Moldova şi fondatoarea Asociaţiei Triple Helix, care derulează proiecte pentru accelerarea dezvoltării României, prin antreprenoriat, educaţie şi leadership. „Sunt onorată să mă alătur comunităţii selecte a celor care primesc această recunoaştere din partea Forumului Economic Mondial de la Davos. Intenţionez să folosesc cei şase ani în care voi face parte din Comunitatea Young Global Leaders, pentru a colabora cu oameni excepţionali, în cadrul unor proiecte comune, care sper că vor deschide noi perspective şi vor contribui la transformarea în bine a lumii în care trăim, în general, şi a României, în particular", a declarat Irina Anghel-Enescu cu ocazia anunţului de anul trecut. (Din nou, în 2012, şi Victor Ponta a fost selectat, alături de alte 192 de persoane din întreaga lume, să facă parte din acest format al WEF.)
 
 
8 – Mihaela Miroiu 
 
Profesoară 
 
Pentru analize, feministe sau nu. 
 
Într-o discuţie din toamna trecută, la Adevărul Live, profesoara Mihaela Miroiu aprecia că prezenţa a două femei pe buletinele de vot pentru Preşedinţie este un semn că democraţia românească a ieşit din copilărie – şi a argumentat convingător, ca de la catedră, de ce Monica Macovei este, de departe, cea mai potrivită dintre toţi candidaţii pentru această funcţie. 
În vară, Adevărul publica un amplu interviu-portret cu doamna Miroiu – care predă politică şi etică la SNSPA, care a scris primul manual de cultură civică şi primul dicţionar de democraţie, care a ţinut primul curs de etică în politică şi primul curs de feminism şamd. Un citat memorabil: „Eu cred că dorinţa de libertate e un instinct. Altfel, nu s-ar zbate păsările în cuşcă.” Şi un fragment motivaţional: „Facem parte dintr-o formulă politică, economică, socială şi culturală, în care valorile noastre sunt cele mai progresive din istoria umanităţii! E vorba de ceea ce numim valori europene şi care descind, de fapt, din umanismul european. Când am mai fost noi în istorie în situaţia asta? Niciodată! (…) Există un progres. Foarte mare, vă rog să mă credeţi! Eu nu fac parte dintre pesimişti. Am trăit aproape 60 de ani de istorie, dintre care 34 în comunism, ceilalţi într-o tranziţie în mijlocul a nimic, după care o perioadă în care începeam să ne ajustăm către Uniunea Europeană şi, după aceea, ca membri ai UE. În raportul cu locul de unde am plecat, progresul nostru e foarte mare. (…) Eu fac parte dintr-o reţea de oameni care nu are cetăţeni pasivi, dimpotrivă. Şi mă întreb: de ce nu sunt oamenii aceştia vizibili? De ce partea aceasta, jumătatea plină a paharului, nu e public promovată? Pentru că niciodată căuzaşii aceştia nu au fost majoritari. Dar sunt cei care, pe lângă interese, mai au şi idealuri. Da, ne-ar trebui o democraţie la firul ierbii, cum se spune. Încă nu este aşa. Dar eu sunt în situaţia de a vă spune că suntem în cel mai bun moment din istoria României.”
 
 
9 – Alexandru Andrieş 
 
Muzician 
 
Pentru toate cântecele. 
 
Toamna trecută, Alexandru Andrieş a avut o dublă aniversare – petrecută pe scena Sălii Radio. A împlinit 60 de ani (la mulţi ani) şi 30 de ani de la lansarea primului său album: Interioare. 
Albumul aniversar cu acelaşi titlul include nouă cântece de pe varianta din 1984, dar prezentate într-o variantă nouă – la care au contribuit şi Maria Ioana Mîntulescu, Berti Barbera şi Sorin Romanescu, în calitate de invitaţi ai artistului. În paralel cu cariera de profesor la Institutul de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti, în aceşti 30 de ani, cântăreţul socoteşte că a cântat în peste 3000 de concerte, alături de 45 de proiecte muzicale. 
 
notabil 
Pianistul şi profesorul de jazz Mircea Tiberian a aniversat anul trecut 40 de ani de carieră muzicală – pe scena Festivalului ICon Arts, iniţiat la Sibiu.
 
de urmărit 
O recomandare FPR: Surorile Ligia şi Maria Hojda, care au câştigat ediţia de anul trecut a concursului Vocea României, de la ProTV, chiar dacă nu l-au câştigat ;) 
 
 
10 – Alex Găvan 
 
Alpinist de altitudine - şi atitudine 
 
Pentru că ne îndeamnă să nu alegem drumul uşor – chiar şi în situaţii dintre cele mai dificile. 
 
2014 a fost anul Simonei Halep – de care ştie toată lumea. Dar au existat şi alte performanţe sportive, şi umane, care au avut ca protagonişti români. Pe 24 iulie, alpinistul Alex Găvan posta pe facebook: „Sunt cel mai fericit om din lume: chiar acum am escaladat Broad Peak (8.047 de metri), în Karakorum, fără oxigen suplimentar, alături de nişte oameni grozavi". De ce fără?! Alex Găvan este un promotor al urcării celor mai înalte vârfuri din lume „prin mijloace corecte" – în acelaşi spirit, este şi ambasador al World Wildlife Fund în România.
Alpinistul român a atins până acum şase vârfuri de peste 8.000 de metri din Himalaya fără să utilizeze oxigen suplimentar şi fără să apeleze la ajutorul porterilor de altitudine. Trei dintre cele  sase ascensiuni au fost premiere pentru România: Shisha Pagma (8.027 m) – în 2013, Makalu (8.463 m) – în 2008, Gasherbrum 1 (8.068 m) – în 2007. Iar în 2006, la 24 de ani, devenea cel mai tânăr român care a ajuns pe un „optmiar", Cho Oyu.
 
notabil - din sport 
Echipa feminină de spadă a României a învins anul trecut echipa Chinei, cu 19-18, în finala Cupei Mondiale de la Doha şi a câştigat medalia de aur. Ana Maria Brânză a fost, din nou, cea mai bună spadasină din lotul nostru.
România Under 18 a câştigat anul trecut Campionatul Mondial de Handbal – primul loc întâi pentru România la un sport de echipă după 15 ani. 
 
Pentru următoarea ediţie a listei Top 100 FP România (2015), la care lucrăm tot anul, aşteptăm şi sugestiile publicului prin intermediul canalului facebook Top 100# FP România

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: