Top 100 FP România/ 2013. Categoria Relaţii Internaţionale/ Armată – versiune extinsă

Top 100 FP România/ 2013. Categoria Relaţii Internaţionale/ Armată – versiune extinsă

Gala FP România, privire din sală. În mijloc, Excelenţa Sa, domnul Jiři Šitler, simpaticul ambasador al Republicii Cehia la Bucureşti, prezent în lista 100 FPR/ 2013 - flancat de doamna Daniela Lulache, directoare a Nuclearelectrica, şi de domnul Andrei Muraru, deja ex-directorul IICCMER, alte două prezenţe din listă. (Foto: Dorin Constanda/ Adevărul Holding)

Putem spune că 2013 a fost anul românesc al Moldovei – dar şi al Chinei ori al Marii Britanii. A mai fost anul promovării internaţionale a unor diplomaţi români, ca şi al intrării unor cetăţeni români în politica oficială a altor ţări. (Versiune extinsă a listei faţă de cea din revistă.)

Ştiri pe aceeaşi temă

 
1 - Traian Băsescu
 
Preşedintele României
 
Pentru impunerea pe agende a subiectului re-unirii României cu Republica Moldova. 
 
Este, într-adevăr, un proiect politic major, istoric. Şi un proiect de ţări. Discutându-l, la nivel oficial şi de experţi, putem înţelege mai bine ce e posibil şi ce nu în relaţia României cu Republica Moldova – ba, din aceeaşi discuţie aflăm şi ce mai au de făcut ambele state pe plan intern. 
Mult timp, preşedintele Traian Băsescu a fost doar una dintre vocile care vesteau regăsirea românilor de pe ambele maluri ale Prutului în Uniunea Europeană şi sublinia ce face Bucureştiul pentru Chişinău în acest sens. Din toamna trecută Preşedintele repetă, însă, că sângele apă nu se face şi că reunificarea trebuie să fie următorul proiect de ţară al României, după UE şi NATO. (Ar putea fi şi al Republicii Moldova?) Mai toată lumea, români, moldoveni şi europeni, arată acum cât rău fac aceste afirmaţii „drumului european al Republicii Moldova”, amintesc de Transnistria, şi chiar de Transilvania – moderaţii amintesc doar că astfel de subiecte se discută discret, între cancelarii, nu la televizor. (Iată însă şi un alt tip de analiză: „Traian Băsescu a scos de sub lacăt o temă tabu şi a pus-o în circulaţie. De acum încolo, unirea celor două state româneşti este pe plan internaţional un subiect la fel de politic corect ca şi unirea celor două state coreene.” – Petru Bogatu, ziarulnational.md.) Se mai sesizează şi că am putea avea proiecte de ţară mai urgente: de la creşterea calităţii educaţiei la creşterea salariului minim. Şi, da, poate că Preşedintele foloseşte tema unirii, indiferent de pagubele colaterale, doar pentru a pune nişte voturi în coşul electoral al urmaşilor politici desemnaţi. Oricum, discuţia merită purtată. 
 
de urmărit
  • Unul dintre cei mai indicaţi să atace chestiunea re-unirii la nivel tehnic este Dan Dungaciu, cel mai „moldovean” dintre experţii români în afaceri internaţionale – cu volume ca Moldova ante portas (2005) sau Basarabia e România? Dileme identitare şi (geo)politice în R. Moldova (2011). Teoria sa, pe care o repetă în ocazii ivite sau create, este că RM ar putea fi primită în UE abia peste nu ştim câte decenii şi că cetăţenii moldavi pot renunţa între timp la spiritul europenist – de aceea o integrare europeană via România ar fi un obiectiv potenţial mai apropiat (şi mai controlabil, de la Bucureşti). Ce susţine profesorul Dungaciu – împreună cu o serie de amici de idei – este stabilirea unui „consens de la Snagov” pe acest subiect şi urmarea foii de parcurs adecvate. 
 
de notat 
  • Una dintre cele mai relevante analize ale efectelor unirii economiilor românească şi moldovenească a făcut-o, anul trecut, Petrişor Peiu, pentru Fundaţia Universitară a Mării Negre. Potrivit calculelor sale, modelate după exemplul reunificării germane, România ar avea de cheltuit circa 90 de miliarde de dolari în 20 de ani pentru integrarea RM, dar şi-ar dubla PIB-ul în opt ani – ambele părţi beneficiind de pe urma creşterii pieţei interne.     
  • De văzut excelentul documentar „Adevărul despre Unirea cu Moldova”, realizat de jurnaliştii Elena Dumitru, Cristian Delcea şi Alex Varnischi, de la Adevărul. Este aproape un sondaj reprezentativ pentru opinia moldovenilor de peste Prut pe acest subiect, cu citate plastic-concludente din figuri politice de la Chişinău şi educatori de limbă română din Transnistria, antreprenori şi negustori, trecători sau rockeri – şi cu tatăl îndurerat al unui tânăr ucis în aprilie 2009.
 
 
2 - Mihnea Constantinescu
 
Diplomat
 
Pentru excelenţa sa. 
 
Există în fruntea Ministerului Afacerilor Externe nume care rămân acolo şi după succesiunea – uneori neaşteptată, alteori îndelung aşteptată – a miniştrilor numiţi politic. Unul este Mihnea Constantinescu. Solicitat de FP România, diplomatul Filon Morar, în prezent Head of Field Office în cadrul Misiunii ONU din Libia, motivează prezenţa domnului Mihnea Constantinescu într-un top al diplomaţiei româneşti a vremii: „Pentru constanta promovare a unor idei decente şi reforme necesare, pentru lipsa de stridenţă sau ostentaţie, pentru încrederea în oameni şi încurajarea cu răbdare a generaţiilor de tineri, pentru curiozitate şi deschiderea de a asculta, pentru zile şi nopţi lungi de lucru, pentru că nu încetează să creadă şi să lucreze pentru binele comun. Pe scurt, pentru că întrupează imaginea unui <<civil servant>> autentic în România.” 
În dosarul său de diplomat scrie aşa: Mihnea Constantinescu este ambasador cu însărcinări speciale, reprezentant special al Guvernului României pe probleme de securitate energetică. A deţinut în diverse guverne poziţiile de director al Cancelariei Prim-ministrului României, consilier de stat sau consilier diplomatic al Prim-ministrului, secretar de stat şi director general pentru afaceri politice în cadrul Ministerului român al Afacerilor Externe. În 2001 a fost reprezentantul personal al Preşedinţiei-în-exerciţiu a OSCE pentru Europa de Sud-Est în timpul preşedinţiei române, iar în 2003 a fost reprezentantul Guvernului român pe lângă Autoritatea Provizorie din Bagdad şi consilier al MAE irakian. Înainte de a intra în serviciul diplomatic a fost cadru didactic al Universităţii Politehnice din Bucureşti, domeniul inginerie nucleară, specializare în care a obţinut doctoratul.  
 
 
3 - Sorin Ducaru, Cornel Feruţă, Mihai Stuparu 
 
Diplomaţi
 
Pentru trecerea la un nivel superior. 
 
Vara trecută număram diplomaţii români care părăseau MAE pentru a servi în structuri internaţionale. În luna mai era anunţată desemnarea ambasadorului Sorin Ducaru în funcţia de Asistent al Secretarului General NATO pentru riscuri de securitate emergente. Sorin Ducaru a activat 20 de ani în cadrul MAE: a fost consilier al ministrului şi purtător de cuvânt al ministerului, director al Direcţiei NATO, a fost ambasador al României la ONU şi în SUA, precum şi Reprezentant permanent al României la NATO – unde a fost şi Decan al Consiliului Nord-Atlantic.
 
În iunie aflam de numirea lui Cornel Feruţă, pe atunci director general pentru afaceri politice în MAE, în funcţia de coordonator-şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică – unde asigură acum coordonarea activităţilor interne şi externe ale AIEA. În cei 15 ani petrecuţi în cadrul MAE, Cornel Feruţă a avut funcţii de execuţie şi conducere în cadrul direcţiilor OSCE şi Balcanii de Vest. A mai deţinut funcţiile de Reprezentant Permanent al României la Organizaţiile Internaţionale de la Viena (2007-2012), vice-preşedinte al Consiliului Guvernatorilor AIEA (2008-2010), preşedinte al celei de-a 55-a Conferinţe Generale a AIEA (2011) şi preşedinte al celui de-al doilea Comitet Pregătitor al Conferinţei de Revizuire a Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare (2013).
 
Tot în iunie, MAE se felicita pentru decizia baronesei Ashton de a-l numi pe Mihai Stuparu în poziţia de şef al Delegaţiei UE la Abu Dhabi. Mihai Stuparu este membru al Corpului Diplomatic şi Consular al României din anul 1990, a fost ambasador în Qatar (1999-2003), în Irak (2004-2009), în Australia (2010-2012) şi a condus, în perioada, Direcţia Orientul Mijlociu din Centrala MAE.
 
de notat
  • GlobalFocus Center, partener editorial al FP România, o descoperea, vara trecută, la Sarajevo, pe diplomată română Mihaela Osorio, care deţine în prezent funcţiile de consilier politic principal al Comandantului misiunii militare europene în Bosnia şi Herţegovina şi consilier politico-militar în cadrul Biroului Reprezentantului Special al UE în BiH. Şi care ne preciza, în ediţia din decembrie: „Ce poate fi de mare relevanţă pentru BiH este experienţa practică pe care noi am dobândit-o trecând prin capitolele dificile ale negocierilor, precum reforma justiţiei sau combaterea corupţiei şi crimei organizate. Dacă BiH ar analiza modul în care am implementat noi aceste reforme complexe ar putea beneficia de un exemplu neutru şi obiectiv, fără încărcătura moştenirii ex-iugoslave.”
 
de urmărit
  • Codruţ Pascu, Managing Partner la Roland Berger Strategy Consultants România, invitat anul trecut de World Economic Forum în comunitatea Young Global Leaders, care adună peste 700 de profesionişti remarcabili din toată lumea. Membrii activi au sub 40 de ani când sunt admişi şi vin cu experienţe profesionale variate, pe care le pun apoi în slujba unor proiecte sociale. „Apreciez enorm şi împărtăşesc pe deplin obiectivele reţelei, precum întărirea responsabilităţii sociale şi a drepturilor omului. Aş vrea să îmi intensific eforturile de sprijinire a acestor obiective în numeroase ţări", a promis atunci Codruţ Pascu. 
  • Grigore Scărlătoiu, director executiv al Comitetului pentru Drepturile Omului în Coreea de Nord, cu sediul în Washington.
 
 
4 - Doru Costea, Ion Jinga 
 
Diplomaţi 
 
Pentru buna reprezentare a ţării în străinătate. 
 
O amplă delegaţie chineză con¬dusă de însuşi premierul Li Keqiang a descins la Bucureşti în noiembrie trecut pentru a discuta despre investiţii, în infra¬struc¬tură, energie, agricultură sau IT – cuantumul invocat: 5-8 miliarde de euro. (Premierul Victor Ponta s-a felicitat şi singur pentru această dovadă de „deschidere către China” – ba chiar este suspectat deja pentru „o turnură strategică către China” –, dar trebuie să ne amintim că derularea în România a ediţiei din 2013 a Forumului China-CEE fusese anunţată cu un an înainte de către pe atunci premierul Mihai Răzvan Ungureanu, participant la ediţia de la Varşovia a forumului.) Ambasada României de la Beijing, condusă din 2011 de către diplomatul Doru-Romulus Costea, a avut mult de lucru la pregătirea marelui eveniment – şi va avea şi mai departe, pentru satisfacerea setei restartate acasă pentru banii chinezeşti. „Pentru concretizarea unor asemenea proiecte este necesară îndeplinirea simultană a unor criterii pe care le-am numit <<Cei 4 C>>: coerenţă; constanţă; continuitate; concreteţe, în prezentarea şi, mai ales, în desfăşurarea acţiunilor ulterioare convenirii proiectelor respective. Tradiţia cooperării româno-chineze asigură un fundament solid, pe care putem să construim proiecte noi de cooperare; ca orice fundament, existenţa sa este o condiţie necesară, nu şi suficientă”, transmitea anul trecut acasă E.S. Doru Costea. 
 
Un an dificil a avut, din nou, şi diplomatul Ion Jinga, ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord – şi, de doi ani, decan al ambasadorilor europeni la Londra. Mesajul pe care ES Dr Ion Jinga l-a plasat cu insistenţă în presa locală non-tabloidă a fost că imigranţii români stabiliţi în Regat sunt buni contribuabili la economia locală şi că foarte mulţi dintre ei se remarcă prin profesionalism, în companii sau în universităţi. Societatea Studenţilor Români de la Universitatea din York ne-a asigurat: „ În contextul campaniei negative la adresa românilor, desfăşurată pe tot parcursul anului 2013 de presa tabloidă şi de unii politicieni din UK, ambasadorul Ion Jinga s-a remarcat prin activitatea constantă de apărare a imaginii României în Regatul Unit şi a intereselor românilor din această ţară. O simplă căutare pe Google şi pe site-urile unora dintre cele mai importante ziare, posturi de radio şi televiziune britanice (The Daily Telegraph, Huffington Post UK, The Times, The Guardian, The Independent, The Economist, Financial Times, The Observer, Evening Standard, Daily Mail, BBC Radio 4, BBC Radio 5, BBC World, BBC News, ITV, Sky News etc.) arată că ambasadorul Jinga a publicat în ultimul an circa 100 de articole şi interviuri pe tema prezenţei românilor în Marea Britanie, a participat la dezbateri organizate de parlamentul britanic, s-a întâlnit cu oficiali guvernamentali şi reprezentanţi ai unor ONG-uri de profil, cu comunităţile româneşti şi asociaţiile studenţeşti din UK şi a fost citat de presa britanică în alte câteva sute de articole.” 
 
de urmărit 
  • Ambasada României din Azerbaidjan, condusă de diplomatul Daniel Cristian Ciobanu. O delegaţie de oameni de afaceri şi manageri români au mers anul trecut la Baku pentru deschiderea camerei de comerţ bilaterale. Relaţia Bucureşti-Baku are un mare potenţial economic, iar ambasada română din Baku are un mare atu politic: din 2009, România deţine mandatul de Ambasadă Punct de Contact NATO în Azerbaidjan, reînoit în 2010 şi 2012. 
 
 
5 - Tove Bruvik Wetberg
 
Ambasadoare a Norvegiei la Bucureşti 
 
Pentru bună reprezentare a ţării în România. 
 
Se poate spune că de câţiva ani, Norvegia a restartat societatea civilă din România. Norvegia, Islanda şi Lichtenstein au pus la dispoziţia ONG-urilor româneşti mai multe sute de milioane de euro pentru, prin mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi fondurile norvegiene (97% din total). Mai mult, fondurile merg în direcţii consubstanţiale civilizaţiei nordice, dar rar abordate în România, precum munca decentă sau economia sustenabilă. În perioada 2004-2009, granturile astfel acordate României s-au ridicat la aproximativ 100 milioane de euro, pentru proiecte de protecţia mediului, producţie sustenabilă, sănătate şi îngrijire a copilului, conservare a patrimoniului cultural şi dezvoltare a societăţii civile. În perioada 2009-2014, alocarea este de aproximativ 306 milioane de euro, având ca scopuri reducerea disparităţilor sociale şi economice şi întărirea relaţiilor cu statele donatoare – mai concret, acum sunt vizate protecţia mediului, societatea civilă şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale pentru populaţia roma, justiţia şi afacerile interne, sănătatea, cercetarea, cultura şi patrimoniul cultural. (Detalii, pe www.eeagrants.ro.) Prezentă anul trecut la un seminar destinat stabilirii de contacte între ONG-uri româneşti şi din statele donatoare, Excelenţa Sa doamna Tove Bruvik Wetberg, ambasadoarea a Norvegiei la Bucureşti, a explicat că dezvoltarea societăţii norvegiene se datorează în mare parte şi organizaţiilor neguvernamentale locale: iar acestea funcţionează mai curând cu bugete firave, bazate pe acţiunea voluntară sau cu sprijinul donaţiilor şi cotizaţiilor membrilor. 
 
de notat 
  • Atât prin investiţiile în străinătate (în România este al 13-lea investitor străin), cât şi prin anvergura ambi’iilor de diplomaţie publică (şi-a făcut brand de ţară din sprijinirea democraţiei în lume, din Cuba în Burma), Republica Cehia are o imagine internaţională deloc garantată de dimensiunea ţării. La Bucureşti, de tot acest remarcabil soft power se ocupă simpaticul ambasador Jiři Šitler, foarte activ pe facebook şi amuzat să pozeze pentru presă pe bicicletă. „Este uşor să-ţi faci o companie aici şi, până la urmă, când începi lucrul realitatea din teren este mai bună decât imaginea de ansam¬blu“, este mesajul Excelenţei Sale – care nu uită să adauge că „CEZ are de recuperat milioane de la Poşta Română”.
 
de urmărit 
  • Ambasada Iranului la Bucureşti, condusă de finul diplomat Bahador Aminian, s-a remarcat în ultimul timp prin câteva acţiuni de diplomaţie publică, de la tururi pentru jurnalişti români pe tărâmuri persane la evidenţierea oportunităţilor economiei iraniene. Uşurarea sancţiunilor internaţionale impuse Iranului permite reluarea ex¬por¬turilor de colecţii CKD de la uzina Dacia din România către fabrica Renault de la Teheran (unde compania franceză produce modelele din gama Logan sub numele de Renault Tondar 90). Altceva? 
  • Ambasadorii Qatarului, Emiratelor Arabe Unite, Kazahstanului şi Albaniei în România s-au întâlnit, anul trecut, la Camera de Comerţ şi Industrie Suceava, cu oamenii de afaceri locali şi au prezentat o serie de afaceri ce ar putea fi consolidate între România şi ţările lor. Ambasadorul kazah, de pildă, a prezentat atunci oportunitatea de investiţii în infrastructura adiacentă unei autostrăzi care va traversa ţara sa, iar cel emiratez a sugerat ca România să fie poarta spre Europa de Est. 
 
 
6 - Dacian Cioloş, Monica Macovei
 
Comisar european pentru Agricultură; europarlamentară
 
Pentru acţiunea relevantă la nivel european. 
 
La două zile după ce reforma Politicii Agricole Comune, unul dintre cele mai complexe şi dificile dosare economice unionale, a fost aprobată, iniţiatorul ei, comisarul pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a venit în România să o explice – anunţa în iunie trecut RFI România. Noua PAC a alocat României, în perioada 2014-2020, circa 19 miliarde de euro. Din aceştia, 11,7 miliarde de euro ar urma să fie plăţi directe către fermieri, iar 8,1 miliarde de euro ar fi pentru dezvoltare rurală. Câteva dintre noutăţi: cresc sumele alocate fermierilor din statele Noii Europe faţă de mai vechile state membre, dar şi în cadrul aceleiaşi ţări; tinerii fermieri primesc un bonus de 25% din subvenţii pe primii cinci ani; se va consolida rolul organizaţiilor de producători; cei care vor să renunţe la terenuri, pentru că nu le mai pot lucra, ar obţine o compensare din programul de dezvoltare rurală, cu condiţia să cedeze terenul prin vânzare sau arendare. 
 
Justiţiara Monica Macovei va avea de-acum inamici şi în restul Europei. Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE) a adoptat, în decembrie, noile reguli prin care autorităţile naţionale vor putea urmări, pune sub sechestru, gestiona şi confisca mai uşor bunurile infractorilor pe întreg teritoriul UE. Conform noii Directive, pentru care eurodeputata română a fost raportoare, confiscarea extinsă se va aplica în cazul mai multor infracţiuni decât înainte: (i) corupţia activă şi pasivă în sectorul public şi privat, precum şi corupţia oficialilor din UE şi din statele membre, (ii) participarea la o reţea de crimă organizată, (iii) pornografia infantilă, (iv) criminalitatea informatică şi (v) orice infracţiune pentru care legea prevede închisoarea de minimum patru ani. În plus, confiscarea de la terţi este posibilă atunci când bunurile sunt transferate gratuit sau sub preţul de piaţă sau când cel care dobândeşte bunul ştia sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului sau achiziţiei a fost de a evita confiscarea. Şi închis, şi cu banii luaţi, frauda şi mita ar putea să nu mai merite nici în România.
 
de urmărit
  • Anul acesta au loc alegeri pentru un nou Parlament European – dar mai ales au loc alegeri în cadrul partidelor pentru plasarea candidaţilor pe locurile eligibile ale listelor. Dan Luca este una dintre cele mai potrivite numiri de pe pre-listele PSD. Până aici, şi-a construit cu asiduitate un CV cu adevărat demn de un eurodeputat. Este doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, iar în 2003 a fondat Clubul România-UE din Bruxelles. A scris două cărţi despre afacerile europene şi una despre dilemele comunicării, predă la universităţi din Bruxelles, Gorizia, Bucureşti şi Cluj şi plasează analize europeniste de foarte bună calitate în mai toată presa din România – reuşind performanţa de a discuta serios despre „globalizare şi guvernul mondial” în ziarul Prahova, de pildă. Pentru FP România a scris despre necesitatea lobby-ului energetic la Bruxelles şi despre posibilitatea obţinerii portofoliului de comisar al Energiei.
 
de notat 
  • O delegaţie de cineaşti europeni, din care au făcut parte şi regizorii Cristian Mungiu şi Radu Mihăileanu, s-au întâlnit anul trecut cu preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi cu grupurile din Parlamentul European pentru a pleda în favoarea excepţiei culturale europene – adică pentru excluderea culturii din proiectul de acord de liber schimb dintre SUA şi Europa. 
 
 
7 - Ioana Avădani, Valeriu Nicolae, Elena Nistor
 
Directoare a Centrului pentru Jurnalism Independent; Preşedinte şi fondator al Centrului de Politici pentru Romi şi Minorităţi; promotoare a drepturilor culturale ale ceangăilor
 
Pentru actele de cetăţenie europeană. 
 
Cancelaria Premiului Cetăţeanului European a decis, în octombrie, ca toate cele trei nominalizări primite anul trecut din România să fie declarate câştigătoare, acordând această distincţie lui Ioana Avădani, Valeriu Nicolae şi Elena Nistor. Parlamentul European acordă acest premiu anual, cetăţenilor sau organizaţiilor europene care au demonstrat „calităţi sau activităţi excepţionale puse în slujba interesului comun european”. 
Ioana Avădani a fost propusă de eurodeputata Renate Weber (ALDE), pentru eforturile de profesionalizare şi protecţie a jurnaliştilor din România şi de promovare a independenţei presei. Elena Nistor a fost propusă de eurodeputatul Laszlo Tokes (PPE), pentru merite deosebite în promovarea dreptului la educaţie şi a diversităţii culturale europene.
 
Valeriu Nicolae a fost propus de eurodeputatul Ioan Enciu (S&D) şi de preşedintele grupului parlamentar social-democrat, Hannes Swoboda, pentru merite excepţionale în promovarea principiilor de nondiscriminare şi de acordare de şanse egale pentru cetăţenii europeni de etnie romă. Valeriu Nicolae este un cetăţean european care critică vehement derivele proiectului european. Iată câteva idei pregătite pentru ceremonia de primire a premiului: „Instituţiile Uniunii Europene sunt din ce în ce mai disfuncţionale şi ineficente. Felul în care sunt gândite proiectele finanţate din banii europeni distrug societatea civilă şi stimulează corupţia, nepotismul şi minciuna. Cheltuim  marea majoritate a banilor publici alocaţi combaterii sărăciei pe conferinţe inutile în hoteluri de 4 sau 5 stele şi pe rapoarte pe care în cel mai bun caz le citesc cei care deja ştiu despre ce e vorba şi care nu au putere de decizie. (...) Felul în care funcţionează Comisia Europeană şi o bună parte a agenţiilor europene, incluzând Agenţia pentru Drepturile Fundamentale, în acest moment, este împotriva proiectului european. Parlamentul Europei este probabil cea mai bună dovadă a bunei funcţionări a nepotismului, mai ales în ceea ce priveşte Europa de Est. (…) Cred că suntem responsabili să nu îngropăm Proiectul European. Şi sper că ceea ce scriu şi fac, deşi adesea nu prea confortabil sau politicos, va ajuta la însănătoşirea sistemului european. Şi premiul ăsta îl consider o încurajare de a continua.”
 
de urmărit
  • Primăvara trecută, tinerii români bruxellezi constituiţi în asociaţia Europuls au organizat la Bucureşti primul „euro-sfat”, un format de discuţii pe teme europene între cetăţeni, experţi şi oficiali – adică de jos în sus. Raportul asupra primei ediţii (disponibil pe www.eurosfat.eu) rezumă recomandările participanţilor la cele opt ateliere tematice ale Eurosfat 2103 – şi se vrea „o viziune a societăţii civile asupra unor teme de interes strategic pentru România în cadrul Uniunii Europene”. 
 
 
8 - Bernd Fabritius
 
Deputat germano-român
 
Pentru potenţiala reprezentare a unor interese româneşti în Bundestag. 
 
La alegerile federale din septembrie trecut, Bernd Fabritius devenea primul parlamentar german care deţine şi cetăţenia română. Doctor în drept şi cu studii de politologie, Herr Fabritius (48 de ani), preşedinte al Asociaţiei saşilor transilvaneni din Germania, a candidat pe listele Uniunii Creştin-Sociale, aliaţii din landul Bavaria ai cancelarei Angela Merkel. Spune că vine des în România, şi chiar a predat la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. „Eu sunt acasă în Europa. Am sentimentul de <<acasă>> şi la Agnita, acolo unde m-am născut. La vârsta de doi ani am plecat la Sibiu. Acolo am fost la grădiniţă, la şcoala generală nr. 18 şi după aceea la Liceul Brukenthal. Cea mai mare parte din viaţa mea, eu am plecat în 1984, am petrecut-o în Germania. Cele trei facultăţi pe care le-am urmat aici le-am urmat. Şi la Munchen sunt <<acasă>>”, se explică deputatul german, care cunoaşte bine atât problemele saşilor plecaţi din România – precum piedicile din calea recuperării proprietăţilor lăsate aici –, cât şi necesităţile locale ale celorlalţi români ajunşi în Germania. „În activitatea mea de deputat, încerc să dau glas tuturor temelor care sunt legate de etnicii germani, dar şi de românii care în momentul actual trăiesc în Germania şi alcătuiesc aşa-numita diasporă română. (...) În al doilea rând, îmi dau tot aportul pentru a încuraja factorii economici de a face investiţii în România, de a vedea toate avantajele pe care această ţară le oferă. Minoritatea română care s-a stabilit în Germania, originarii germani din România, joacă un rol de punte, foarte important, între fosta ţară natală şi ţara unde s-au stabilit şi unde sunt recunoscuţi şi acceptaţi de către societate. Această punte încerc să o stabilizez şi să o promovez cât pot”, a promis anul trecut politicianul germano-român într-un interviu pentru Adevărul. 
 
de urmărit 
  • Cătălin Mustăţea, singurul român ales consilier la alegerile locale de anul trecut din Italia – în Villafranca di Verona, al doilea oraş ca mărime din provincia Veneto, oraş cu 32.000 de locuitori, dintre care în jur de 2.000 sunt români. 
  • Gabriela Mara, prima româncă ce devine consilier local în Belgia: participantă la alegerile locale belgiene din 2012, pe lista Partidului Socialist, Gabriela Mara a ocupat postul de consilier local din comuna Saint-Josse din Bruxelles anul trecut, după decesul unei consiliere socialiste.
 
9 - Larisa Tudor
 
Militară 
 
Pentru aducerea de noi competenţe în Armata Română. 
 
Deşi ar fi putut rămâne liniştită peste ocean, singura femeie din România care a absolvit West Point, cea mai reputată academie militară din lume, s-a întors acasă – se uimea anul trecut Adevărul. Care i-a consemnat, cu acea ocazie, biografia de 23 de ani: „Am aflat de liceul militar când eram în clasa a VIII-a, a venit un domn de la liceu şi ne-a prezentat liceul, ne-a spus <<Avem instrucţie, dar avem şi profesori foarte buni>>. Tata a fost subofiţer în armată, am avut un fel de contact cu armata şi ştiam cam care e stilul de viaţă, şi când am auzit am spus că asta vreau să fac, pentru că ştiam că în liceul militar o să pot să fac şi sport, şi învăţătură, şi mi-a plăcut.” A făcut Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, între 2004 şi 2008. Următorul pas, firesc, a fost Academia Forţelor Terestre de la Sibiu. „În timpul anului I de la Sibiu, în pregătirea militară de bază, cea din primavară, am aflat de la domnul căpitan că există posibilitatea să încercăm să intrăm la West Point. Aveam emoţii, nu ştiam dacă să încerc sau nu, ne-au scos în faţă, 30 de studenţi, primii 30, şi ne-au spus <<Voi 30, sunteţi primii şi noi considerăm că aveţi şanse să încercaţi pentru West Point, ziceţi da sau nu>>, şi (...) toată lumea în faţa mea a zis da, şi eu nu ştiam ce să fac, da-nu, da-nu, şi am zis că dacă toată lumea zice da ar trebui să zic şi eu da şi am spus <<Da, voi încerca>>.” A stat acolo patru ani, timp în care a studiat, a făcut instrucţie, judo şi proiecte ştiinţifice. Larisa Tudor este al nouălea absolvent din România al West Point, dar prima femeie. Pe diploma sa de absolvire scrie „Computer science with honors”. Ridicată în grad de sublocotenent la întoarcere, Larisa va lucra în cadrul Centrului de Comunicaţii şi Informatică al Armatei Române, de la Bucureşti. Iar celor de vârsta ei care sunt decişi să plece, convinşi fiind că România nu le oferă nimic, le spune că ea şi cei ca ea au responsabilitatea enormă de a rămâne şi de a încerca să facă ceva...
 
de notat
  • Zeci de românce au ajuns în ultimii ani în Afganistan cu misiunea de a le convinge pe mamele afgane să-şi trimită copiii, în special pe fete, la şcoală. Ziarul Adevărul discuta anul trecut cu două dintre ele: Emilia Biolan şi Ana Maria Tamaş.
  • Militarul Florinel Enache (39 de ani), grav rănit în Afganistan, în mai 2012, a revenit primăvara trecută acasă, într-un scaun cu rotile, la bordul unui avion al forţelor americane. Internat într-un spital din America pentru aproape un an, militarul român a fost vizitat de preşedintele Barack Obama de două ori. 
 
de jucat 
  • Anul trecut a avut loc, la Bucureşti, primul „Summit al Stabilităţii Mondiale”, organizat cu ocazia aniversării de cinci ani a jocului www.erepublik.com. La întrunire au venit 200 dintre cei mai pasionaţi şi experimentaţi jucători: oficialităţi de rang înalt, foşti şi actuali Preşedinţi, Miniştri, Zei ai Războiului... Temele în discuţie: reforma unităţilor militare din eRepublik şi optimizarea mecanismelor de comunicare la nivel politic şi militar – dezvoltatorii au promis că vor face actualizările solicitate de participanţii la summit. 
 
 
10 - Alina Inayeh, Liviu Mureşan
 
Directoare a biroului George Marshall Fund la Bucureşti; Preşedinte al Fundaţiei Eurisc 
 
Pentru organizarea de inedite întâlniri internaţionale la Bucureşti 
 
FP România a întrebat adesea experţi români şi străini pe când un Consiliu China-NATO sau chiar un forum NATO-SCO; niciun răspuns clar. În septembrie anul trecut, Fundaţia Eurisc şi filiala din Bucureşti a German Marshall Fund au dat un anumit răspuns, prin organizarea la Bucureşti a primei întâlnir a unor think tank-uri din ţări membre ale NATO, UE şi Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (SCO). Organizatorii au subliniat că „alegerea Bucureştiului drept gazdă a acestei premiere internaţionale reflectă poziţia strategică a României, ca punte între Vest şi Est, amplificată de noile realităţi geopolitice şi geostrategice ale Mării Negre ca zonă de frontieră între NATO, UE şi SCO”. Conferinţa reflectă şi meritele organizatorilor, ca înţelegere a tendinţelor globale majore şi capacitate de relaţionare internaţională delicată. 
 
de citit
  • Studiul „The importance of Space Security” – pe ideea că noi descoperiri şi evenimente recente cer ca domeniului să îi fie acordată mai multă atenţie şi alocate mai multe fonduri – publicat în martie trecut de dr. Liviu Mureşan şi Alexandru Georgescu.
 
de urmărit
  • Centrul de Studii Israeliene din cadrul SNSPA, condus de prof. univ. dr. Liviu Rotman – un potenţial nucleu de expertiză şi relaţionare necesar tot mai avansatului parteneriat dintre România şi Israel. 
 
citeste totul despre: