Top 100 FP România/ 2013. Categoria Idei & Proiecte - oameni care mişcă în bine ţara, prin iniţiative

Top 100 FP România/ 2013. Categoria Idei & Proiecte - oameni care mişcă în bine ţara, prin iniţiative

În cadrul Galei FP România/ "100 de nume şi idei care mişcă ţara", din 25 februarie, revista FP România a onorat varii idei şi proiecte - în stânga, Marius Stoian, iniţiatorul proiectului Club România, care invită lunar figuri din politică sau economie să-şi împărtăşească informaţiile sau opiniile asupra unor subiecte majore. (Foto: Dorin Constanda/ Adevărul Holding)

Am vânat idei şi proiecte de dezvoltare. Unele idei au fost reduse la tăcere, unele proiecte vor avea de înfruntat obstacole insurmontabile – am aflat, însă, încă o dată, că nu de idei şi proiecte ducem lipsă.


Cezar Mereuţă 
 
Inginer şi economist 
 
Pentru cercetări capitale asupra capitalului autohton. 
 
Prof. Dr. Cezar Mereuţă a pus anul trecut pe piaţa ideilor din România un studiu capital (ca să rămânem la termenii economici): „Capitalul majoritar străin în companiile noduri de pe principalele pieţe din România”. Într-un interviu pentru Piaţa Financiară, autorul explică astfel premisele cercetării: „Lucrarea şi-a propus să stabilească foarte clar care sunt sectoarele în care încă avem pondere majoritară a capitalului român, pe cale de consecinţă, suntem competitivi în calitate de set de companii româneşti, în opoziţie cu capitalul majoritar străin.” Şi concluziile: „Recomandările sunt clare. În primul rând este nevoie de elaborarea unui model de creare a companiilor exportatoare cu capital majoritar românesc, mijlocii, mari şi foarte mari. A doua recomandare este atragerea filialelor companiilor multinaţionale de tehnologie avansată. A treia este stabilirea ca prioritate zero pentru România a agriculturii cu procesarea materiilor prime în industria alimentară şi o supraveghere extraordinară a calităţii produselor, pentru că trebuie să fim conştienţi că vom fi atacaţi pe piaţa externă. Sigur, mai avem încă o prioritate, dar nici nu ştiu dacă să o mai spun, pentru că o spun de pomană de 16 ani – votarea Legii holdingului. Acesta are altă putere de negociere pe piaţa străină. Aşa se realizează întreprinderea mare românească. Din motive care mie îmi scapă, această lege nu se votează.” 
Domnul Cezar Mereuţă este Membru de onoare al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române. Formaţia iniţială, de inginer energetician, i-a marcat şi cercetările asupra concentrărilor în economie. Folosind conceptul de analiză nodală a sistemelor energetice, profesorul Mereuţă a ierarhizat companiile în ordinea descrescătoare a cifrei de afaceri, demonstrând că: 1) cifra de afaceri constituie caracteristica de putere multicriterială a unei companii (poziţia pe piaţă, capacitatea de negociere cu furnizorii şi clienţii, tipuri de strategii, capacitatea de inovare etc.); 2) companiile care acoperă cumulat 80% din cifra de afaceri a unei pieţe definesc performanţa economică a acesteia. În 2012, Asociaţia Generală a Inginerilor din România i-a premiat lucrarea „Clasele concentrării economice şi factorul 80%”, „ca un simbol al legăturii inginerie-economie”. 
 
de notat
  • Neauzită în hărmălaia din jurul privatizării CFR Marfă, Asociaţia Oamenilor de Afaceri (AOAR) s-a declarat anul trecut împotriva angajamentelor de privatizare asumate de Guvern, prin vânzarea de pachete de acţiuni ale unor companii deţinătoare de monopoluri naturale. AOAR solicita atunci privatizarea respectivelor companii prin creşterea capitalului, adică prin emiterea de acţiuni noi, sprijinindu-le astfel strategia investiţională. Mai mult, AOAR a precizat că „din discuţiile informale avute cu delegaţia FMI” a rezultat că Fondul nu a impus metoda de privatizare. În context, AOAR amintea: Comisia Europeană a aprobat, la 30 ianuarie 2013, un ‘compromis’ care permite unor ţări ca Germania şi Franţa să menţină holdingurile feroviare chiar şi după anul 2019... Cine subminează mai tare companiile strategice naţionale?


Dragoş Damian
 
CEO Terapia Ranbaxy 
 
Pentru promovarea unui patriotism economic care ar crea valoare adăugată ţării. 
 
În ajunul lui 1 decembrie 2013, presa online flutura imaginea unui drapel românesc pe care scria: „De 1 decembrie, Ziua Naţională a ţării tale, cumpără Fabricat în România. E o altfel de declaraţie de dragoste faţă de ţara ta. Gestul tău simplu pune în mişcare o reacţie în lanţ care va face ca România copiilor tăi să fie mai puternică.” Articolul adăuga: „Vei contribui la evoluţia companiilor româneşti sau a celor internaţionale care au decis să investească în România. Vei menţine locurile de muncă existente şi vei crea altele noi, ajutând sute de mii de români să se întoarcă înapoi. Vei atrage investiţii care vor pune în mişcare exporturi, crescând competitivitatea economică şi prestigiul României. Vei strânge mai mulţi bani pentru progres în educaţie, sănătate, cultură, sport. Vei face ceea ce în cele din urmă este normal să faci, vei asigura viitorul copiilor tăi în România, unde le este locul.” Articolul, marcat cu (P), era semnat „Dragoş Damian”. Cel mai probabil este vorba despre conducătorul companiei farmaceutice Terapia Ranbaxy, care mai că şi-a făcut un brand personal din a vorbi în presă despre un „Buy Romanian”, de felul celui american sau nipon. Cităm doar finalul unui astfdel de editorial (ZF, 28.02.11), care ar putea fi afişat în staţiile de transport în comun: „Stimate Consumator, alături de alţi specialişti sunt de părere că tu eşti speranţa relansării economice din România, te rog să ai asta în vedere şi îţi mulţumesc anticipat. Cu deosebit respect, Dragoş Damian.”
 
de notat 
  • Criticul de artă Pavel Şuşară făcea, într-un interviu pentru modernism.ro, sugestia: în momentul în care patrimoniului muzeal va fi reevaluat, România şi-ar putea dubla preţul de ţară. 


Lucian Isar 
 
Analist economic 
 
Pentru politici de dezvoltare inovative. 
 
Cu toată sărăcia aparentă există ceva averi (a.k.a. „resurse financiare”) în România – alte averi româneşti zac în conturi din străinătate. De ce nu se constituie acestea în capital autohton, investit în industrii strategice, cu mare valoare adăugată? Mister. S-a vorbit de amnistie fiscală (alta decât tradiţionala „nu întreba cum am făcut primul milion”), acum se lucrează la un sistem de impozitare progresivă. Niciun Guvern al României, cinstit sau corupt, format din tehnocraţi sau din habarnişti, n-a inovat în materie de politici industriale – jucând exclusiv după cum au cântat câţiva parteneri externi. Înainte de a fi numit ministru pentru mediul de afaceri în primul guvern Ponta, Lucian Isar, fost olimpic la matematici şi fost bancher, lansa, în săptămânalul Capital, următoarea schiţă de politică fiscală: „În Parlament se află, în diferite stadii de aprobare, o lege privind impozitarea averilor. (...) Alternativa de faţă nu doar încearcă să îmbunătăţească semnificativ rezultatul economic al actualei legi, ci şi să ofere suficiente argumente electorale pentru diferitele tabere. În loc de taxarea averilor, partea din avere ce se doreşte virată la buget va fi direcţionată de către deţinătorii averii în investiţii directe în economia românească şi profitul va fi reinvestit pentru o perioadă de cel puţin 15 ani. Investiţiile vor fi făcute de către deţinătorii averilor doar în următoarele două direcţii: zece poli de creştere în cele zece regiuni istorice, respectiv fonduri de private equity cu focus investiţional restricţionat la România. (...) Valenţele polilor de creştere sunt multiple, de la o capacitate sporită de rentabilizare a investiţiei la efecte de multiplicare şi antrenare a economiei, la revărsări pozitive asupra societăţii. A doua direcţie de investiţii este reprezentată de fonduri de private equity cu focus exclusiv pe România şi cu o reţinere a fondurilor de 15 ani. Beneficiile sunt numeroase pentru multiplele părţi implicate. Cei cu averi susceptibile a fi impozitate suplimentar au posibilitatea să nu piardă banii prin impozitare şi să îi multiplice. Pentru stat şi cetăţeni, banii intră în economia reală pe termen lung, în forme de investiţii eficiente şi cu efect de multiplicare care generează venituri suplimentare, locuri de muncă şi bunăstare socială. (...) Deţinătorii fondurilor se implică direct în bunul mers al economiei reale, au posibilitatea să-şi fructifice fondurile, îşi perfecţionează ori dovedesc abilităţile de investitori direcţi chiar dacă, până acum, au evitat implicarea din multiple motive.” Lucian Isar a părăsit guvernarea foarte repede. Acum susţine mai departe polii de dezvoltare, dar exclusiv din mediul de afaceri privat. 


Sandra Pralong 
 
Comunicatoare
 
Pentru spiritul mereu pozitiv – şi repetatele treziri ale conştiinţelor. 
 
Vara trecută, Sandra Pralong, a publicat volumul „Mai români decât românii?”. O colecţie de 45 de momente autobiografice, prin care foşti străini explică de ce au rămas la noi. Iată cum îşi promova doamna Pralong cartea, pe contributors.ro: „Nici unul dintre autorii acestor texte nu se oboseşte, aşa cum ne obosim noi cu toţii, să caute firea metafizică, fibra profundă a românului. Ei descriu doar o lume – dar şi o stare, starea românilor după 1990 – şi o găsesc, din punctul lor de vedere, atât de interesantă şi de plină de oportunităţi încât au ales-o să fie lumea lor. (...) Probabil, cel mai mare merit al acestei cărţi este acela că poate reprezenta o bază pentru o strategie de PR pentru România. Aşa ne văd ei, cei ce ne cunosc de zeci de ani, sunt observatorii noştri cei mai buni, aşa vorbesc despre noi şi în afara României. Pornind de la aceste texte se poate structura un discurs autentic, destins, convingător de public relation despre cât de bună este totuşi România – dacă trecem peste unele lucruri.”  
În 2010, Sandra Pralong – cu o lungă şi densă carieră publică în România post-decembristă – a publicat volumul „De ce m-am întors în România”, în care, similar, 40 de personalităţi care au revenit din străinătate povestesc ce i-a motivat să facă asta. Seria s-ar putea închide cu „De ce am rămas în România”.  


Marian Duşan
 
Antreprenor 
 
Pentru promisiunea făcută tinerilor cu potenţial de antreprenor. 
 
Marian Duşan, vechi antreprenor de succes şi iniţiator al unui Romanian Business Accelerator, a lansat vara trecută, public, programul „Start-up România”, „un proiect pentru 50.000 de tineri antreprenori şi pentru viitorul unei generaţii”. De ce? Pentru abordarea unei probleme majore printre tineri: şomajul şi perspectivele reduse. Cum: Tinerii antreprenori vor intra într-un program intensiv de jumătate de an, care presupune participarea la sesiuni de mentoring cu oameni de afaceri autohtoni şi străini, evenimente în plan local (târguri de start-up-uri, prezentări în cadrul unor universităţi), întâlniri de dezvoltare şi testare a proiectelor lor (hackaton). La finalul acestor 6 luni vor avea un proiect de start-up funcţional, o reţea de cunoştinţe atât printre tineri ca ei, cât şi printre oameni de afaceri cu experienţă şi vor avea posibili investitori pentru proiectele lor. OK, cu ce începem: Cu un program pilot pentru 1.000 de tineri antreprenori români – şi cu participarea unor oameni de afaceri şi experţi care au pus pe picioare proiectele similare din Chile, Argentina sau Brazilia. Adiacent, o mare direcţie de acţiune: „Avem fonduri europene de 7,4 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală pentru perioada 2014-2020, cu care putem finanţa o mare parte din afacerile viitorilor antreprenori. Altfel, în lipsa acestui program sau a altuia similar, aceste fonduri se vor pierde în marea majoritate ca şi până acum.” Mai departe? Chiar o agenţie guvernamentală dedicată start-up-urilor şi spin-off-urilor inovative – proiect înaintat premierului Victor Ponta. Mult succes! 
 
de notat 
  • În prima ediţie a listei 100 FP România, din 2012, salutam constituirea Fundaţiei Romanian Business Leaders. Comunitatea RBL adună azi peste 300 de lideri de afaceri, iar forumul anual RBL Summit a generat peste 20 de proiecte de îmbunăţire a economiei şi societăţii –majoritatea referindu-se la Educaţie Antreprenorială. De pildă, RBL anunţa anul trecut că va mentora 100 de antreprenori debutanţi, dintre cei cofinantaţi de stat cu 10.000 euro, prin programul SRL-D.
  • Compania Aversa, unul din cei mai importanţi producători de pompe din CEE, a organizat la sfârşitul anului 2013, cu sprijinul AmCham România şi Mediafax, prima ediţie a „Conferinţei Anuale de Reindustrializare şi Infrastructură”. Obiectivele declarate ale demersului au fost „conştientizarea asupra oportunităţii reindustrializării şi dezvoltării infrastructurii în România, promovarea şi dezvoltarea producţiei prin conectarea Guvernului, producătorilor, băncilor şi universităţilor şi crearea unui cadru pentru implementarea planului de reindustrializare într-un mod transparent şi în concordanţă cu strategia care urmează să fie implementată până în anul 2020”. 


Dan Lăzărescu, Irina Schrotter şi Ivan Patzaichin
 
Antreprenori
 
Pentru proiectele de revigorare a industriei locale a cânepei. 
 
Până în 1989, România ocupa locul 1 în Europa la cultura inului şi a cânepei şi locul 4 în lume. Dacă atunci se cultivau circa 75.000 ha de in şi 49.000 ha de cânepă – ceea ce azi ar aduce miliarde –, cele două plante tehnice mai au acum doar câteva sute de hectare la dispoziţie. Pe diferite căi, diferiţi antreprenori – inclusiv antreprenori sociali –, redescoperă potenţialul acestei vechi culturi. Unul este Dan Lăzărescu, fost acţionar al companiei Medicover, care a deschis o fabrică de ulei de cânepă la Salonta, în judeţul Bihor, regiune unde există o tradiţie a acestei culturi. Ideea businessului – a aflat Adevărul – a pornit de la o carte, „Totul despre cânepă”, din care domnul Lăzărescu a aflat despre multiplele posibilităţi de valorificare a acestei plante-minune – creme de corp, ulei, făină, lapte, medicamente şi altele. În Canada şi SUA, produsele pe bază de ulei, lapte şi făină de cânepă se vând foarte de bine. De altfel, la început s-a ţintit doar exportul, însă naturismul are acum şi o tot mai bună piaţă autohtonă. Una peste alta, cu o investiţie de 1,4 milioane de euro, din care SAPARD a rambursat jumătate, Dan Lăzărescu a construit un nou brand local – Canah International. Pe de altă parte, Irina Schrotter, antreprenoarea din domeniul modei, şi Ivan Patzaichin, marele sportiv devenit antreprenor social, pregatesc, împreună cu încă zece oameni de afaceri români, un cluster în industria cânepii: vor să relanseze culturile şi să refacă lanţul de procesare, de la topitorii şi filaturi până la fabrici de ţesături şi confecţii sau de cosmetice şi alimente bio – informa anul trecut Business24. 
 
de urmărit 
  • Lucian Stanciu, un tânăr antreprenor, intenţionează să înfiinţeze, la Telega, în judeţul Prahova, o fabrică în care să transforme lâna de oaie în izolaţie termică - foarte căutată în ţările occidentale, întrucât este biodegradabilă şi nu provoacă alergii. Ideea a fost premiată în cadrul unui concurs de implicare socială, obţinând astfel o finanţare de 32.000 de euro – relata anul trecut agrointel.ro. 


Paul-Andre Baran
 
Director al Biblionet 
 
Pentru punerea computerului la îndemâna oricui.
 
Paul-Andre Baran a fost numit de către Comisia Europeană drept „Campion digital al României”, adică omul potrivit pentru promovarea digitalizării României şi implementării Agendei Digitale a Uniunii Europene. Titlul este adecvat, deoarece tânărul venit şi rămas în România poate raporta finalizarea cu mare succes a impresionant de simplului program de aducere a unui computer la îndemâna cât mai multora. „Biblionet a pornit ca un program de 5 ani, cu o finanţare totală pentru România de 26,9 milioane de dolari (din partea Fundaţiei Bill & Melinda Gates – n. red). (...) Proiectul şi-a propus echiparea cu tehnologie a 1.600 de biblioteci publice din România şi instruirea a circa 2.500 de bibliotecari care să poată servi publicul cu noile tehnologii. (...) În acest moment, am ajuns la aproape 2.300 de biblioteci dotate, peste 3.000 de bibliotecari instruiţi şi am intrat într-o fază în care nu mai dotăm noi direct bibliotecile, ci participăm în programe de co-finanţare, alături de consiliile judeţene şi asigurăm în continuare instruirea. (...) Evoluăm de la un serviciu menit să aducă românii online, la un sistem care să rezolve problemele acute ale unei anumite zone. De exemplu, căutarea de locuri de muncă online. Un alt exemplu este colaborarea din ultimii 3 ani cu APIA, astfel că fermierii pot accesa subvenţiile prin intermediul bibliotecilor publice - anul acesta (2013 – n.red.) am ajutat în jur de 43.000 de fermieri”, se lăuda anul trecut acest real campion digital, într-un interviu pentru agora.ro. 
În toamnă, domnul Baran a avut de gestionat şi Future Communities//Open Innovation Fair - „primul târg de inovaţie prin tehnologie pentru dezvoltarea comunităţilor din România”, onorat şi de prezenţa lui Neelie Kroes, Vicepreşedintă a Comisiei Europene şi Comisară pentru Agenda Digitală. Bravos! 


Andreea Diana, Varvara Buzilă
 
Cineastă; filoloagă 
 
Pentru declararea Zilei Universale a Iei – de Sânziene. 
 
Este atât de simplu şi de potrivit ca ia tradiţională şi broderiile care o decorează să fie elemente ale multcăutatului brand de ţară. Tot mai mult, asta se şi întâmplă. O serie de proiecte mai mult culturale decât de afaceri le îndeamnă pe doamne să îmbrace elegantele ii. Designerul Adrian Oianu este considerat unul dintre cei care au contribuit major la împingerea iei româneşti pe podiumurile internaţionale. Iar un magazin online, iiana.ro, „cea mai mare colecţie de ii vintage unicat”, îşi face reclamă astfel: „Vrem să ducem mai departe tradiţia românească şi portul popular românesc. Ne dorim ca orice româncă din lume să poată purta o ie românească lucrată manual în România. O ie este mai mult decât un obiect vestimentar. Împreună putem să facem cunoscută ia românească în lume.” 
Asta a fost şi ideea echipei „La Bluse Roumaine” – adică Andreea Diana şi Varvara Buzilă – care au propus la începutul anului trecut ca de Sânziene (24 iunie) să fie Ziua Universală a Iei. Simplu, echipa a cerut femeilor ca pe 23 iunie să îmbrace o ie (albă) şi să afişeze poza pe pagina de facebook a evenimentului – echipa a raportat că „evenimentul s-a bucurat de un succes imens, fiind sărbătorit în peste 50 de ţări din lume” şi a anunţat că urmează să înfiinţeze un ONG ce va avea ca obiectiv protejarea, valorizarea şi transmiterea iei româneşti. „Ia este piesa de vestimentaţie pe care poporul nostru a dat-o lumii. Este opera de vârf creată prin contribuţia nenumăratelor generaţii de femei. Ea comportă, încifrate în ornamente, aspiraţiile de bine, de fericire şi de frumuseţe ale poporului nostru. O îmbrăcăm pentru a ne confunda cu toţi acei care au contribuit la afirmarea noastră istorică. Este marca noastră identitară, care ne etalează cu toată demnitatea în rândul popoarelor lumii” – picura extaze dr. Varvara Buzilă, conferenţiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova. 


Sebastian Burduja, Dan Nechita 
 
Preşedinte LSRS; secretar general LSR 
 
Pentru proiectul SMART Diaspora. 
 
România a avut şi are instituţii care cheltuie bani publici pentru a se îngriji de relaţia ţării cu românii din străinătate. În afara unor festivisme, grija acestora e mai mult cu cine să nu voteze diaspora. De un sfert de secol, din ţară au plecat mai ales cei mai capabili să fi produs schimbare în bine şi acasă – au plecat educatori (ca să devină agricultori), pleacă medici, iar cei mai mulţi dintre absolvenţii români din străinătate se străduiesc să rămână acolo. Această diasporă calificată a devenit încă o resursă strategică nefolosită – într-un sistem decent mulţi s-ar întoarce, alţii pot fi de mare folos şi de la distanţă. Ce e de făcut? La începutul anului trecut, Liga Studenţilor Români în Străinătate (LSRS) a pus pe masa responsabililor români broşura intitulată Strategia Multidimensională de Atragere în România a Tinerilor din Diaspora (SMART Diaspora). Documentul vizează, în principal, cinci lucruri: accesul diasporei la concursurile din administraţia publică românească; reduceri fiscale la revenirea în ţară pentru o perioadă determinată; diaspora ca punte pentru investiţiile străine; transfer de cunoştiinţe şi bune practici prin intermediul unui corp de experţi din diaspora şi programe de fellowship şi internship în instituţiile de stat. Strategia a fost realizată ca la carte, prin consultarea a peste 200 de membri ai LSRS, apoi a unor experţi externi – plus analiza strategiilor similare urmate de ţări conduse responsabil. Documentul – a cărui elaborare a fost supervizată de Sebastian Burduja, co-fondator şi preşedinte al LSRS, licenţiat la Standford şi cu o dublă diplomă masterală la Harvard, în administrarea afacerilor şi politici publice, şi de Dan Nechita, cu diplome de la universităţile Columbia şi George Washington – poate fi descărcat de la adresa sugestiv numită http://haiacasa.lsrs.ro/files/SMART_Diaspora.pdf. 
 
de urmărit 
  • Patru tineri „professionals” români, aflaţi la Londra, Bruxelles şi Paris, au lansat anul trecut platforma online ELIS (www.elisro.org), cu intenţia de a crea o puternică reţea globală de profesionişti români de succes, care să-i inspire şi să-i capaciteze şi pe alţii pentru a se dezvolta şi a produce schimbare în jur. 


Club România 
 
Pentru demersurile de racordare a unei elite româneşti la circuitul global de idei. 
 
În ediţia-pilot a listei 100 FP România, din 2012, semnalam agregarea formatului Club România, care invită lunar varii figuri din politică, economie, media sau cultură să-şi împărtăşească informaţiile sau opiniile asupra unor subiecte majore. Anul trecut, Clubul a mai făcut un pas înainte, prin participarea la cea de-a şasea ediţie a forumului internaţional World Policy Conference, derulat, în decembrie, la Monaco. Din grupul românesc au făcut parte Daniel Dăianu, prim vice-preşedinte ASF, Mircea Geoană, preşedinte Aspen România, Traian Halalai, preşedinte EximBank, Daniela Lulache, directoare generală Nuclearelectrica, Marian Năstase, director general Alro Slatina, Gruia Stoica, preşedinte Grampet, Marius Stoian, jurnalist – şi dirijorul Clubului –, Cătălin Predoiu, prim vice-preşedinte PDL, acad. Eugen Simion, preşedinte al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, toţi membri şi ai Clubului România – plus ministrul de Externe, Titus Corlăţean. 
Peste 300 de oficiali de nivel înalt au discutat pe faleza monegască despre guvernanţă economică europeană şi globală, despre siguranţa alimentară, riscuri majore – precum ameninţările din spaţiul cibernetic –, dar şi, mai rar, despre relaţia dintre politică şi religii. Asupra acestui subiect s-a pronunţat şi domnul Mircea Geoană, într-o secţiune prezidată de patriarhul Bartholomeu al Constantinopolului: „După căderea comunismului, în România, Polonia, Cehia, a avut loc un fenomen interesant, de o intensitate şi asimetrie considerabile. În mod firesc, populaţia şi tinerii s-au întors spre religie. Aceasta este o dimensiune importantă. România a construit în ultimii douăzeci şi cinci de ani mai mult de 12.000 de biserici. Nu am reuşit să facem spitale şi şcoli la o rată comparabilă. Acest efort, această sete de valori, de religie, este acolo. În acelaşi timp, putem observa că o dată cu revenirea religiei, cu prezenţa ei în lumea post-comunistă, busola morală este în descompunere în ţările noastre. Prin urmare, trebui să ne pregătim ca valorile religiei să umple golul lăsat de căderea comunismului şi de lipsurile capitalismului rapace pe care l-am construit.” Doamne ajută sau Doamne fereşte? 
 
de urmărit 
  • Pe lângă furnizarea de analize pe teme de politică europeană, Centrul Român pentru Politici Europene derulează inclusiv un program de imersie în afacerile europene a unor tineri politicieni români, „care demonstrează potenţial de leadership”. Academia Europeană a CRPE urmăreşte familiarizarea tinerilor politicieni cu privire la mecanismele de luare a deciziilor la nivel european, la priorităţile României în Uniunea Europeană, cu dosarele importante pentru România, precum şi cu elementele esenţiale ale unor mari politici europene – ca energia. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: