Ambasada Londrei la Bucureşti: Institutul britanic de Cercetare Economică şi Socială a publicat astăzi, 5 aprilie, un raport cu privire la impactul potenţial al imigranţilor români şi bulgari în Marea Britanie.

„Acest raport susţine Guvernul britanic în demersul său de a construi un sistem de migraţie care să reprezinte interesul naţional – sprijinirea economiei Regatului Unit prin atragerea celor mai valoroşi şi talentaţi din întreaga lume, oferind în acelaşi timp o protecţie faţă de posibile abuzuri asupra serviciilor publice. Noile măsuri de reformă aduc deja rezultate, cifrele nete de migraţie scăzând cu aproape o treime comparativ cu anul 2010” - a declarat ministrul britanic pentru Afaceri Europene, David Lidington.

Întrebări de lucru:

  • Cât de morală e secătuirea de creiere a unui stat mai slab dezvoltat de către un stat mai dezvoltat? Poate fi invocată morala la acest nivel?
  • Poate fi calificat drept 'agresiune inter-statală' faptul că, în loc să-şi amplifice eforturile de a-şi forma local forţa de muncă necesară - mai ales că au şi resursele necesare (bani de cheltuit pe educaţie, şcoli destule etc.) -, statele dezvoltate nu pregetă să mizeze pe ademenirea resurselor umane de mare calitate din state mai slab dezvoltate. Asta deşi statele mai slab dezvoltate formează cu mare dificultate competenţe, iar pierderea lor le condamnă o dată în plus la perpetuarea sub-dezvoltării.
  • Ar fi necesar un tratat internaţional pentru interzicerea politicilor de imigraţie selectivă? Ar fi şi posibil?
  • Sau ar fi necesară legiferarea unui "offset" în privinţa imigraţiei: statele de destinaţie să compenseze, de pildă prin investiţii (chiar în educaţie, sănătate), statele de origine a forţei de muncă înalt calificată de care beneficiază?
  • În locul atragerii (extragerii) de creiere, ar trebui ca firmele din statele dezvoltate interesate de lucrători străini calificaţi să-şi delocalizeze unităţile care au nevoie de această forţă de muncă în ţara de origine a respectivilor lucrători calificaţi? Un IT-ist ar putea fi plătit la fel şi la Berlin şi la Bucureşti pentru aceeaşi muncă?
  • Cât de anti-democratică este ideea - vehiculată într-o anumită formă şi în Ungaria lui Orban - ca beneficiarii educaţiei publice gratuite să înapoieze cumva statului (societăţii), după absolvire, cheltuiala făcută cu ei?

*

  • În altă ordine de idei, cum pot statele dezvoltate din UE să justifice discriminarea diferitelor categorii de migranţi, toţi fiind cetăţeni egal de liberi să se aşeze oriunde în spaţiul european comun?
  • Tot în cazul specific al Europei Unite, contravin astfel de politici cu spiritul de solidaritate europeană, chiar cu obiectivul coeziunii între societăţile membre, cu obiectivul reducerii disparităţilor de dezvoltare dintre economiile membre?
  • Finalmente, ce efecte produce acasă scurgerea sistematică a creierelor? Mai general, care sunt ravagiile lăsate în urmă de emigraţia masivă? Cât din aceste ravagii sociale pot repara trimiterile de bani acasă?

Notă: Desigur, nu e vina statelor dezvoltate că sunt mai atractive (experienţa lor trebuie preluată), la fel cum nu poate fi dorită legarea profesioniştilor de glia străbună. Dar, pentru o lume mai bună - pe care o dorim toţi, nu-i aşa - se poate privi mai departe, şi în urmă şi în faţă. Mai multă decenţă şi creativitate sunt posibile.