Papa de la Rio. Ce-ar face un Papă brazilian?

Lupta pentru ocuparea Sfântului Scaun nu se mai dă între cardinalii europeni. Suntem într-o eră a globalizării. Va afecta ea oare şi ceea ce se întâmplă în cadrul Bisericii Catolice?

Update: La conclavul de alegere a viitorului papă şi-au anunţat prezenţa 4 posibili suverani pontifi brazilieni. Pentru mai multe detalii intraţi pe următorul link.

Ca şi în cazul ultimelor căutări de şefi pentru FMI sau BM, lupta pentru ocuparea Sfântului Scaun nu se mai dă între cardinalii europeni/ occidentali. Candidaţii cu şanse provin, desigur, şi din Europa, dar şi din SUA, Africa, Asia şi America Latină.

După cum declara cardinanul portughez Jose Saraiva Martins, orice este posibil – inclusiv un Papă latino-american, precum brazilianul Geraldo Majella Agnelo.

Cardinalul Majella Agnelo are destule realizări importante care i-ar susţine pretenţia la „tron”. A studiat încă din şcoala primară în instituţii eclziastice, la Institutul Santos Anjos, condus de Surorile Carmelite, apoi a urmat seminarul diocezan şi s-a specializat în filosofie şi în teologie. De-a lungul timpului a rămas mereu aproape de tineri şi de mediul academic, fiind profesor de seminar încă de la 25 de ani, ajungând ca între 1960 şi 1963 să fie director al seminarului filosofic din Sao Paulo. Din 1967 şi-a continuat studiile la Roma, unde, pe lângă activitatea academică, a participat şi la programul radioului Vatican dedicat brazilienilor.

La reîntoarcerea în ţară a redevenit profesor şi şi-a continuat traseul ascendent în ierarhia catolică – episcop, arhiepiscop şi cardinal. În tot acest timp, nu a stat departe de instituţiile importante: Congregaţia pentru Cultul Divin şi Disciplina Sacramentelor, Comisia Pontificală Latino-Americană şi Conferinţa Episcopală Latino-Americană.

Şi nu s-a oprit la proiecte academice şi teologice. Susţinător al dialogului interconfesional, în 2004 a avut un real succes când s-a semnat Declaraţia Comună cu Luteranii Brazilieni. Ziua semnării a fost considerată memorabilă, cea în care catolicii şi luteranii au fost în sfârşit capabili să declare că există un consens cel puţin în ceea ce priveşte adevărurile de bază ale doctrinei creştine.

Nu a evitat nici mediul politic. Când, în 2003, politicienii au propus măsuri de creştere a taxelor şi de scădere a pensiilor, cardinalul Agnelo nu a ezitat să răspundă. Susţine obligaţia celor înstăriţi de a se ocupa de îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi scutirea de taxe a celor care banii le ajung doar pentru a se întreţine. Un an mai târziu l-a criticat pe preşedintele brazilian Luiz Ignacio Lula da Silva: a afirmat că nu şi-a îndeplinit promisiunile electorale, reforma agrară nedând rezultate, iar structura socială rămânând în continaure neechilibrată.

Revenind în prezent, care este reacţia brazilienilor la candidatura cardinalului şi ce direcţie ar urma el? Deşi se apropie de 80 de ani, limita până la care orice catolic poate candida la poziţia de Papă, reacţiile de până acum îl fac un bun pretendent. Într-o declaraţie făcută recent, ambasadorul Braziliei la Vatican spune că „a avea un Papă brazilian ar fi o mândrie pentru popor”, dar este greu să se estimeze impactul pentru că niciodată nu a existat un astfel de Papă. Cu toate acestea, relaţiile ar rămâne armonioase, mai ales că oamenii sunt în majoritate catolici. În ceea ce priveşte efectele, ambasadorul Almir Franco presupune că nimeni nu va deveni catolic fiindcă liderul este de aceeaşi naţionalitate, dar curiozitatea de a fi de aceeşi naţiune i-ar face pe cei care nu sunt practicanţi să se întoarcă spre Biserică.

Spre ce s-ar îndrepta cardinalul Majella Agnelo? După cum declara pentru agenţia italiană ANSA, noul Papă nu trebuie ales în funcţie de vârstă şi origine, ci după abilitatea de a se ocupa de noile provocări ale Bisericii Catolice, pedofilia şi muşamalizarea ei. Pe lângă cele două direcţii, susţinerea tineretului şi comunicarea dintre adepţii diverselor religii sunt şi ele puncte importante în agenda unui viitor suveran pontif. Şi susţinerea abstinenţei, ca modalitate de a lupta împotriva virusului HIV a fost inclusă de-a lungul timpului în acţiunile sale în instituţiile catolice. În ceea ce priveşte avortul, unul dintre principalele motive de controversă dintre ecleziastici şi laici, reprezentantul brazilian susţine interzicerea lui. De-a lungul timpului a fost un aprig susţinător al dreptului la viaţă, declarând că inclusiv cei cu boli congenitale au aceleaşi şanse ca şi cei normali.

Astăzi, 4 martie, au început şi pregătirile pentru conclav, pentru ca până la sfârşitul lunii să aflăm numele noului suveran pontif. Spre ce se va îndrepta  lumea catolică? Va rămâne axată pe cei din bătrânul continent sau votul de încredere va fi dat celor din restul lumii?

 Ioana Petrescu urmează masterul de Consultanţă în Management şi Dezvoltarea Afacerii, în cadrul ASE. Din decembrie 2012 efectuează un internship în redacţia FP România.