Noi dezbateri în Senatul american privind dreptul cetăţenilor la intimitate

Un nou proiect legislativ a fost înaintat de către administraţia Obama în Senat de săptămâna trecută, prin intermediul senatorului republican Patrick Leahy. Scopul acestuia este acela de a adăuga noi limitări sistemului de supraveghere dezvăluit în urma scandalului din vara anului trecut.

Un nou proiect legislativ a fost înaintat de către administraţia Obama în Senat în data de 29 iulie, prin intermediul senatorului Patrick Leahy. Proiectul este susţinut şi de alţi 13 republicani printre care Ted Cruz, Dean Heller şi Mike Lee, aceştia considerând această lege ca fiind absolut necesară în stabilirea unui raport echitabil între stat şi cetăţeni. Elementul său de noutate este acela că introduce o separaţie clară a termenilor în care pot fi colectate datele personale. Un alt element distinctiv este acela că introduce obligaţia directorului Agenţiei să indice numărul de astfel de căutări efectuate asupra comunicaţiilor electronice sau prin cablu ale cetăţenilor americani.

Proiectul a avut o primire călduroasă din partea reprezentantului secţiuniii dedicate protecţiei intimităţii din cadrul companiei Firefox, Alex Fowler, însă acesta a adăugat că sunt necesare mai multe reforme pentru a repara prejudiciul material şi moral suferit de economia web şi utilizatorii de internet. Amie Stepanovich este avocat al grupului Access, grup care militează pentru drepturile omului din mediul virtual. Aceasta a salutat iniţiativa, însă a accentuat totodată necesitatea de a limita prevederile Secţiunii 702 din Legea privind activitatea de supraveghere şi colectare de date în plan extern (Foreign Intelligence Surveillance Act sau FISA) şi a Ordinului executivului nr. 12333 pentru a asigura protecţia drepturilor cetăţenilor americani.

Scurtă incursiune

Senatul american a votat în luna mai un alt proiect de lege (End Bulk Collection Act) menit să limiteze colectarea de date din comunicaţiile telefonice ale cetăţenilor americani de către Agenţia Naţională de Securitate. Aşa cum subliniază The Guardian într-un articol din luna mai, propunerea executivului ar impune drept criteriu pentru colectarea informaţiilor existenţa unei suspiciuni rezonabile şi întemeiate. Informaţiile pot viza datele unei persoane ce poate fi considerată ca fiind agent al unui stat străin, asociat cu acesta sau aflat în legătură cu acesta.Noua procedură presupune obţinerea unui mandat din partea instanţei pentru a solicita companiilor de telecomunicaţii să ofere astfel de date.

O altă propunere, din partea Comitetului de intelligence din cadrul Casei Albe (House intelligence committee), nu necesita obţinerea unui mandat anterior. Ca şi cealaltă propunere, aceasta presupunea păstrarea datelor pe o perioadă de maximum 18 luni, spre deosebire de reglementarea anterioară care prevedea o perioadă de 5 ani.

Sub numele de Legea libertăţii (U.S.A. Freedom Act),un alt proiect provenea din partea unor susţinători ai dreptului la intimitate din Senat şi din Comitetele judiciare ale Casei Albe. Conform acestei propuneri, Agenţia Naţională de Securitate nu putea să caute date de identificare a cetăţenilor americani în comunicaţiile cetăţenilor non-americani.

Modelul de acţiune al lui John Napier Tye?

Asemenea lui Snowden, însă pe căi diferite, John Napier Tye, fostul membru al Departamentului de Stat, este un susţinător al respectării dreptului la intimitate a cetăţenilor americani de către serviciile de informaţii.

Asemenea lui Snowden, însă pe căi diferite, John Napier Tye, fostul membru în Departamentul de Stat, consideră că dezbaterea din Congres din acest moment ar trebui să vizeze controlul activităţii Agenţiei naţionale. După acesta, discuţiile aprinse referitoare la procedura de colectare de informaţii pe parcursul unor investigaţii în cazuri de terorism sau în scopuri de intelligence de către FBI, aşa cum este reglementată aceasta în secţiunea 215 din Patriot Act, ar trebui să fie precedate de dezbaterea asupra Ordinului executivului 12333, declară Tye  pentru The Guardian săptamană trecută. Singurele restricţii din acest ordin, emis în timpul mandatului preşedintelui Ronald Reagan, sunt acelea ca datele să fie obţinute pe parcursul unor activităţi de intelligence, de contra-informaţie sau de investigaţii privind terorismul internaţional sau traficul de droguri la nivel supra-naţional.

Într-un articol publicat in Washington Post pe data de 18 iulie, fostul oficial a declarat că nu consideră că poate exista vreo interpretare a celui de-al patrulea Amendament care să permită guvernului să colectecteze şi să depoziteze toate datele utilizate de către cetăţenii americani fără supravegherea Congresului american şi fără a demonstra că există motive reale, legate de o infracţiune potenţială sau deja comisă, pentru a face acest lucru. Mai mult decât atât, acesta susţine că Ordinul Executivului 12333 violează prevederile celui de-al Patrulea Amendament şi face referire la raportul recent emis de către Grupul de Revizuire a  tehnologiilor de intelligence şi comunicare (Review Group on Intelligence and Communication Technologies), la cererea preşedintelui Obama.

Tye face referire la recomandarea cu numărul 12 din acest raport,conform căreia guvernul nu poate intercepta comunicaţiile unui cetăţean american decât în anumite condiţii restrictive (informaţiile trebuie să aibă valoare relevantă- să vizeze mortea sau rănirea unei persoane, alte date sensibile sau detalii cu privire la acţiuni de terorism internaţional, în acest din urmă caz fiind nevoie de mandat).

Avocatul lui Tye, Mark Zaid, este un fervent critic al acţiunilor lui Edward Snowden. Conform spuselor acestuia, clientul său oferă un exemplu de practică privind modul în care problemele de securitate naţională ar trebui discutate la nivel public, accesând toate mecanismele legale, şi nu după o expunere nefiltrată care riscă să aducă prejudicii însemnate statului.

Irimia Oana Iulia este stagiar Foreign Policy Romania, urmează masterul de Studii de dezvoltare şi etica relaţiilor internaţionale din cadrul Facultăţii de Filosofie, Universitatea Bucureşti şi continuă studiile în domeniul dreptului european şi internaţional