Mai extremişti decât Jobbik: partidul „Zorii Maghiari”. Ce animă sentimentele xenofobe sau rasiste în Ungaria?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În Ungaria se mai înfiinţează oficial un partid de extremă dreapta. Numele „Zorii Maghiari” face trimitere la partidul neonazist intrat în Parlamentul de la Atena pe fondul gravei crize greceşti.

Articol publicat în Ediţia FP România nr 37 (noiembrie/ decembrie 2013), apărută pe 24 decembrie

În Ungaria, „Magyar Hajnal” se vrea alternativa mai radicală la Jobbik, partid parlamentar, deşi socotit extremist. Analistul maghiar Ádám Paár a explicat pentru FP România de ce prinde atât de bine ideologia de dreapta radicală în ţara vecină. / Interviu de Adrian Barbu şi Răzvan Munteanu

Cum poate fi explicat succesul partidului Jobbik pe scena politică maghiară?

Analistul maghiar Ádám Paár: În opinia mea, succesul Jobbik se explică prin două aspecte. În primul rând, mulţi cetăţeni ungari au fost dezamăgiţi de aderarea la UE şi la lumea vestică. Majoritatea populaţiei a suferit pierderi grele în perioada transformărilor democratice, la începutul anilor ’90 – în sensul calităţii vieţii, ratei de angajare şi sănătăţii. 

Sistemul socialist de tip sovietic din timpul lui János Kádár (1956-1989) a creat o relativ „mică burghezie”. Mulţi unguri au perceput sistemul lui Kádár ca pe o Epocă de aur, în care fiecare avea posibilitatea să muncească, în care inegalităţile şi corupţia nu existau – cel puţin din perspectiva „mitologiei lui Kádár”. 

Pe când din anii ‘90 au început să apară problemele, în special în estul şi nord-estul Ungariei, regiuni în care locuitorii din zonele rurale şi-au pierdut locurile de muncă din cauza colapsului industriei grele. Nici stângiştii, coaliţia socialişti-liberali, nici dreapta, guvernele conservator-democratice, nu au putut remedia starea de pauperizare din toate regiunile, şomajul, criza demografică şi aşa-numita „chestiune ţigănească” în aceste sate mici. Sentimentele antielită au crescut încă din perioada de transformare democratică. Acest sentiment a fost exprimat şi prin sloganul de campanie al Jobbik la alegerile din 2010: „20 de ani pentru 20 de ani” – mesaj adresat guvernului de stânga şi, în general, întregii clase politice. Prin imaginea partidului de protest, Jobbik s-a adresat generaţiilor tinere şi tuturor celor dezamăgiţi de partidele de masă. De altfel, Uniunea Europeană este la fel de nepopulară în Ungaria ca şi elita politică şi economică locală.

În al doilea rând, se ridică „problema ţigănească”, în strânsă legătură cu criza economică şi socială. „Chestiunea ţigănească”, sau „chestiunea romă”, nu este o problemă doar de natură etnică, ci mai

degrabă un mix de probleme sociale complexe. În perioada regimului socialist, populaţia romă avea locuri de muncă. 

Odată cu prăbuşirea industriei grele, în perioada de transformare democratică, locurile de muncă subvenţionate au dispărut – iar populaţia romă găsea locuri de muncă mai ales în aceste posturi, care cereau muncitori necalificaţi. În consecinţă, din păcate, populaţia romă, ca grup, a fost cel mai mare perdant al transformării economice. O parte semnificativă a acestei populaţii trăieşte în sărăcie, iar marginalizarea, absenţa unor relaţii de ordine socială reprezintă cele mai mari ameninţări pentru un grup etnic – aşa cum s-a întâmplat şi în istoria afro-americanilor în SUA. 

Populaţia romă se află într-o situaţie mult mai proastă decât membrii societăţii maghiare majoritare din toate aspectele: al calităţii vieţii, educaţiei, sănătăţii. În multe sate, convieţuirea dintre populaţia romă şi restul cetăţenilor este problematică. Aceste conflicte nu provin din cauze de ordin etnic sau rasial, ci din cauza inegalităţilor sociale. Jobbik a învinovăţit colectiv populaţia romă şi pe liderii acesteia de crimele petrecute în satele respective – prin eticheta „crimă ţigănească”. Pentru Jobbik, „rom” este sinonim cu „duşman”, cu „ţap ispăşitor” social, la fel cum sunt şi termenii de „musulman” sau „imigrant” pentru Partidul Libertăţii din Olanda sau termenul de „sudist” pentru Liga Nordului în Italia. „Ţapii ispăşitori” sunt „ceilalţi”; stereotipul este similar: rată de criminalitate mai mare, violenţă, delăsare etc.

Ce cauze animă sentimentele xenofobe sau rasiste în societatea maghiară?

Analistul maghiar Ádám Paár: După cum putem observa, în întreaga Europă există sentimentele şi valorile xenofobe şi rasiste. Totuşi, găsim disparităţi între dreapta extremistă din estul şi din vestul Europei. 

De exemplu, Partidul Libertăţii din Olanda, Partidul Popular Danez sau Democraţii suedezi nu refuză valori şi instituţii ca parlamentarismul, democraţia, domnia legii sau economia de piaţă. Aceste partide şi mişcări au criticat imigranţii, în special pe musulmani şi pe cei proveniţi din ţările Europei de Est, au cerut diminuarea autorităţii Uniunii Europene; dar refuză schimbarea sistemului social şi politic din ţările lor şi nu susţin nici formarea unei dictaturi. 

Politicile lor economice sunt liberale, adesea libertariene, sunt susţinători ai „guvernului mic” întrucât critică statul bunăstării. În estul Europei, deci şi în Ungaria, partidele şi mişcările din aripa extremistă de dreapta sunt ataşate de partidele şi mişcările din aripa de dreapta fascistă sau nazistă din perioada de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial. 

De exemplu, în Ungaria, aşa-numitul drapel Arpad sau cultul iredentist. Altfel, problema principală nu este existenţa aripii de dreapta, a valorilor rasiste, ci mai degrabă ignoranţa şi lipsa de putere a societăţii. Aceasta este disparitatea cea mai importantă între reacţia Europei vestice şi cea a Ungariei.

Cauza principală a lipsei de tradiţie democratică în Ungaria este eşecul celor două tentative de instaurare a unei republici, în 1918 şi în 1945-48 – iar după cea de-a doua Republică Ungară, societatea a fost prinsă intr-un sistem politic socialist pe stil sovietic. 

Pe de altă parte, prin colapsul regimului socialist de tip sovietic, toate tradiţiile proaste de dinainte de 1945 au reapărut, de exemplu cultul lui Horthy Miklos, şovinismul unguresc şi antisemitismul. Acestea erau doar o mică subcultură, totuşi societatea neorganizată nu a fost în stare să lupte împotriva lor eficient. Partidele liberal, conservator, democrat social, socialist nu au fost suficient de curajoase pentru a se constitui în alternative credibile politic şi ideologic. 

Zorii Maghiari înseamnă un nou partid de extremă dreapta pe scena politică din ungaria. cine va vota acest partid şi cum va influenţa acest lucru Jobbik?

Analistul maghiar Ádám Paár: Existenţa partidului Zorii Maghiari poate fi un avantaj pentru Jobbik, pentru că acest partid parlamentar se poate defini acum ca un partid moderat, în contrast cu o organizaţie potenţial extremistă cum e Zorii Maghiari. 

Ultimele sondaje arată că avântul Jobbik a încetat, aşa că liderul partidului, Gabor Vona, încearcă să-ischimbe profilul. În noul film de campanie al Jobbik au apărut elemente noi: lideri de partid tineri şi parlamentari în pulovere etc. 

Jobbik este atent la imaginea în schimbare a Partidului Libertăţii din Austria. În opinia mea, Vona se vrea un Hans Christian Strache ungur. Strache a făcut dintr-un partid îmbătrânit un partid al tinerilor, a şters orice urme de antisemitism soft, de rasism primitiv şi orice sentiment de „nazism târziu” care influenţau Partidul Libertăţii din Austria. Strache şi-a întărit astfel partidul. Noua imagine a Jobbik a generat dezbateri printre suporteri: mulţi au argumentat că imaginea tradiţional militaristă – marşurile Gărzii Ungureşti, steagurile etc. – este dăunătoare; totuşi, alţi suporteri au spus că reprezintă o provocare: lipseau hărţile şi steagurile Ungariei Mari. 

Categoric, Zorii Maghiari poate fi un partid potrivit pentru a se adresa susţinătorilor Jobbik care nu sunt mulţumiţi de noua imagine a acestui partid. În plus, membrii aripii extremiste de dreapta, neonazişti, cei din subcultura neo-Nylas (Luptătorul Crucilor cu Săgeţi) ar putea vota pentru Zorii Maghiari; sau membrii unei organizaţii precum Betyársereg (Armata Tâlharilor). Totuşi, este un cerc mic, dar coeziv, de numai câteva sute de oameni. 

Zorii Maghiari încearcă să urmeze Jobbik în sfera „chestiunii ţigăneşti”. Acesta este sloganul important în judeţul Borsod-Abaúj-Zemplén, iar fondatorii partidului provin din acest judeţ. Aceşti „băieţi de Borsod” sunt mai radicali decât conducerea partidului. De exemplu, unul dintre ei, Zsolt Endresik, a făcut publice rădăcinile evreieşti ale familiei lui Csanad Szegedi, ales europarlamentar din partea Jobbik. Szegedi a fost exclus din Jobbik, deci radicalii din Borsod au câştigat în această chestiune. Aparent, aceşti membri radicali au vrut să menţină imaginea militantă a partidului şi după ce Jobbik a intrat în Parlament în 2010; ei nu acceptă ca liderii partidului şi grupul parlamentar să modifice direcţia, spre una moderată, pentru a-şi menţine propriile locuri. Aceasta este lupta între grupul parlamentar şi mişcare.

Cât de predispuse sunt aceste formaţiuni de extremă dreapta ungară să apeleze la acţiuni teroriste? Avem exemplul Zorilor aurii din Grecia, ai căror membri nu exclud această opţiune.

Analistul maghiar Ádám Paár: În teorie, este o ameninţare potenţială. Din păcate, terorismul politic a apărut deja în 2006, iar un grup terorist mic, Magyarok Nyilai (Săgeţile Ungurilor), a lansat atacuri împotriva caselor politicienilor aparţinând partidului pe atunci la conducere, MSZP (Partidul Socialist Ungar). 

Totuşi, în opinia mea, liderii Zorilor Maghiari, András Kisgergely şi Zsolt Endrésik, sunt mai înţelepţi, sau cel puţin mai atenţi decât membrii Zorilor Aurii sau decât György Budaházy, liderul Magyarok Nyilai. Iar actualul ministru de Interne, Sandor Pinter, ar distruge astfel de organizaţii din aripa dreaptă dacă acestea ar lansa atacuri, fiindcă ar ameninţa imaginea Ungariei şi guvernarea Orban. 

Guvernul Orban nu îşi poate permite să tolereze organizaţii care să ameninţe pacea socială, mai ales că a primit destule critici din partea instituţiilor UE. Guvernul va încerca să discrediteze Jobbik prin prisma Zorilor Maghiari, punând accent pe ideea că liderii Zorilor Maghiari provin din rândurile Jobbik şi din zona Borsod-Abaúj-Zemplén. 

Zorii aurii şi Zorii Maghiari au declarat de la început legături puternice. există diferenţe de ideologie între aceste două grupări? 

Analistul maghiar Ádám Paár: Există diferenţe între cele două partide. Zorii Aurii foloseşte simbolistica nazistă, pe când Zorii Maghiari pune accent pe tradiţiile istorice ungureşti. Se fac referiri la Istvan Dobo – apărătorul pădurii Eger împotriva armatei turceşti în 1552 – şi Pal Tomori – conducătorul armatei maghiare în bătălia de la Mohacs, din 1526. Alte diferenţe constau în identificarea „ţapului ispăşitor” social în categoria populaţiei rome în Ungaria şi categoria imigranţilor în Grecia. Totuşi, există şi multe similitudini. Simbolul Zorilor Maghiari, razele soarelui, poate fi stilizat într-o svastică. 

Din perspectiva politicii externe, cele două organizaţii dau aceeaşi interpretare războiului civil din Siria: ele cred că acesta este o acţiune NATO, CIA şi Mossad împotriva regimului Assad şi îi etichetează pe rebeli drept terorişti şi radicali musulmani. 

Ambele partide evidenţiază importanţa creştinismului. Zorii Maghiari l-au criticat pe Vona din cauza discursului pro-musulman. De asemenea, au criticat atitudinea pro-turcă a lui Vona, cu referire

la faptul că Turcia republicană, seculară a fost creată de francmasonul Mustafa Kemal Atatürk. Există deci o orientare anti-turcă soft comună şovinilor maghiari şi grecilor. 

Rădăcinile, însă, nu provin doar din creştinismul militantist şi din rănile istorice, ci, mai degrabă, din valorile anti-iluministe în cazul unguresc. În plus, ambele partide resping imigrarea din alte ţări sau din Lumea a Treia. Punctele comune sunt anticomunismul şi antisemitismul. Antisemitismul, totuşi, nu este eliminat în cazul obţinerii de voturi în Ungaria. Sentimentul anti-romi este mai periculos, fiind mai popular decât antisemitismul.

Cu ce alte grupuri interacţionează Zorii Maghiari?

Analistul maghiar Ádám Paár: În Ungaria, Zorii Maghiari păstrează relaţii cu alte organizaţii locale. Andras Kisgergely a declarat că sunt pregătiţi să coopereze cu alte organizaţii care să adopte valorile lor. Ei recunosc organizaţii precum Hatvannégy Vármegye Ifjúsági Mozgalom (Mişcarea tineretului în 64 de judeţe) şi Betyársereg. 

În subcultura aripii drepte, apariţia Zorilor Maghiari a provocat diviziuni. De exemplu, membrii pro-Jobbik în Kárpát Haza Őrei (Gărzile Casei Carpatice) au manifestat împotriva propriului lider, care susţinea Zorii Maghiari. Nu ştiu dacă Zorii Maghiari au şi alţi parteneri străini în afară de Zorii Aurii. Partidul Jobbik este refuzat de partidele de extremă dreaptă străine din cauza sentimentelor primitive anti-semite şi pro-musulmane. Zorii Maghiari este de mii de ori mai violent faţă de partidul Jobbik, deci vor fi ignoraţi de partidele de extremă dreapta din Europa de Vest şi cea de Nord. 

Cum ar fi afectată viaţa socială, economică şi politică a ungariei de prezenţa Zorilor Maghiari în Parlament sau în Guvern?

Analistul maghiar Ádám Paár: Pe de o parte, exclud posibilitatea ca Zorii Maghiari să intre în Parlament şi cu atât mai puţin în Guvern. Este de neimaginat. Guvernul Orban a schimbat intenţionat legea electorală astfel că noul sistem dezavantajează partidele mici. 

Guvernul Orban a anunţat un sistem cu majoritate relativă, după stilul britanic, ceea ce este o neşansă pentru organizaţiile politice mici. În plus, Jobbik este mai puternic în subcultura aripii de dreapta decât aceste organizaţii noi. Acestea pot obţine voturi doar unele de la altele. 

Dar ce s-ar întâmpla dacă această organizaţie extremistă ar obţine unul sau două locuri în Parlament? Ar fi o situaţie  nemaiîntâlnită în Europa. Dacă un partid de protest sau un partid extremist ar intra în Parlament, ar fi controlabil şi s-ar pierde, astfel, „şarmul radicalismului”. 

Prezenţa în Parlament şi responsabilitatea deciziilor luate afectează aceste partide. De exemplu, Umberto Bossi, liderul Ligii Nordului, a fost domesticit de responsabilitatea politică în guvernul Berlusconi. Bătrânul Umberto Bossi a susţinut subcultura anticreştină, i-a etichetat pe italienii din Sud ca membri ai Mafiei. 

Astăzi este un politician moderat, care respectă valorile societăţii italiene, mult mai pacificator în legătură cu italienii din Sud – noii inamici sunt imigranţii proveniţi din estul Europei. Decanul politicienilor europeni din aripa dreaptă extremistă, Jean Marie Le Pen, se îmbunase în ultimele decenii, fiindcă devenise asociat la subcultura neonazistă din cauza antisemitismului dur şi a aprobării regimului de la Vichy. 

Totuşi, această evoluţie implică un sistem stabilde valori sociale şi o societate organizată. În Ungaria, situaţia este nefavorabilă: societatea nu este în stare să domesticească aceste partide şi mişcări extremiste. Noii parlamentari extremişti ar fi ignoraţi de către partidele democratice de dreapta şi de stânga, de către Jobbik, pentru ca influenţa lor să fie redusă în Parlament sau ar fi forţate să se adapteze atmosferei din Parlament. Apariţia partidului Zorii Maghiari poate fi favorabilă, întrucât slăbeşte baza partidului Jobbik. Dar, în opinia mea, dacă guvernul va fi capabil să diminueze inegalităţile sociale şi să sporească coeziunea socială în zonele nord-estice şi estice ale Ungariei, în satele locuite de populaţia romă, existenţa partidului Zorii Maghiari va fi una pe termen scurt.

Ádám Paár este politolog şi analist la Center for Fair Political Analysis din Budapesta.


Citeşte şi aticolele din campania „Adevărul despre români şi unguri“ 

Cum se măreşte Ungaria pe zi ce trece. În ultimii trei ani, numărul cetăţenilor Ungariei a crescut cu 500.000 – vorbim doar despre persoane care locuiesc în alte ţări, dar au dovedit că au strămoşi maghiari. Mulţi dintre aceştia sunt din România – persoana care a obţinut cetăţenia cu numărul 500.000 este din Deva. O jumătate de milion de noi cetăţeni care pot apela la ajutoarele sociale din statul vecin, pot călători în SUA fără viză şi care pot vota în Ungaria.

VIDEO Românii şi ungurii, prea săraci pentru a se iubi. Conform sondajelor, românii îi detestă pe unguri. Politicienii ţin cald acest conflict pentru a-şi găsi raţiunea de a exista. Tensiunile vor înceta atunci când se va termina şi sărăcia din această parte a Europei.

Românii din Ungaria, oameni fără nicio ţară: „De ce aţi pus steagul rămânesc la noi în biserică? Astă biserică e pe pământ unguresc, nu rămânesc!” Românii din Ungaria nu vor să vorbească despre politică, nici despre Garda Maghiară, nici despre Andrei Şaguna, căruia au vrut, cândva, să-i facă o statuie neridicată nici azi. Nu. Ei vor doar să trăiască în linişte, iar dacă pentru asta trebuie să mai renunţe la câte-un sfânt sau la limbă, fie.

Cum se măreşte Ungaria pe zi ce trece În ultimii trei ani, numărul cetăţenilor Ungariei a crescut cu 500.000 – vorbim doar despre persoane care locuiesc în alte ţări, dar au dovedit că au strămoşi maghiari. Mulţi dintre aceştia sunt din România – persoana care a obţinut cetăţenia cu numărul 500.000 este din Deva. O jumătate de milion de noi cetăţeni care pot apela la ajutoarele sociale din statul vecin, pot călători în SUA fără viză şi care pot vota în Ungaria.

Adevărul despre români şi unguri: „Maghiarii? Ca fraţii noştri!” N-am găsit familie de români din Ungaria care să ne spună că nu s-a adaptat. Toate trăiesc în armonie alături de unguri. Chiar şi o familie care, din cauza discriminării de la şcoală, a fost nevoită să-şi trimită fiica înapoi în România. Familia Bunea s-a mutat aici în august. Cu doi copii şi fără nimic care să-l mai lege de România, Florin, fost angajat al CFR, spune că mai degrabă are încredere în unguri, „cu care te legi la suflet”

„Păsările călătoare zbor în ţări mai calde”. Cum se pierde limba română în şcolile din Ungaria. Stăm sprijiniţi de pereţii Liceului Nicolae Bălcescu din Jula, „capitala românilor din Ungaria”, instituţie de învăţământ cu clasele I-XII cu predare în exclusiv în română. Am intrat, însoţiţi de doamna directoare şi de un alt profesor, la clasa a III-a, la o oră de limba română. „Păsările călătoare zbor în ţări mai calde”, citeşte de pe tablă o elevă cu strungăreaţă. „Foarte bine!”, îi spune doamna învăţătoare şi o trimite la loc.

Etnobişniţarii, băieţii deştepţi care fac bani de pe urma românilor din Ungaria. Budapesta alocă anual fonduri destinate exclusiv fiecărei minorităţi naţionale declarate şi organizate de pe teritoriul său. În cazul românilor, o bună parte din sumă este deturnată de câţiva de băieţi deştepţi care au sesizat că declarându-se români pot câştiga bani frumoşi. Fenomenul este posibil din cauza legislaţiei bizare a Ungariei, care a permis cetăţenilor să-şi declare câte naţionalităţi au vrut la recensământul din 2011.

1 Decembrie, cea mai tristă zi a românilor din Ungaria. Istoria strâmbă care se învaţă peste Tisa. Tratatul de la Trianon înseamnă, pentru noi, momentul în care Transilvania şi estul Banatului s-au întors la România, punerea în aplicare a Marii Uniri decisă de delegaţi la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Însă, în timp ce pentru maghiari Trianonul este o traumă încă nevindecată, iar pentru noi motiv de sărbătoare, pentru românii din Ungaria este un motiv de tristeţe.

Românii din Jobbik: cum şi de ce se transformă etnicii români din Ungaria în extremişti maghiari. Românii din Ungaria îşi pierd uşor identitatea, însă procesul merge, în unele cazuri, până la simpatia şi aderarea la gruparea de extremă dreapta Jobbik, cunoscută pentru retorica agresivă la adresa românilor şi cu o aprobare tot mai ridicată în statul vecin.

Orbi şi surzi prin România. Calvarul tinerilor maghiari din Secuime. Şcoala românească nu poate să-i înveţe limba română pe elevii de etnie maghiară. A trecut aproape un sfert de secol de la Revoluţie şi problema a rămas nerezolvată. În cel mai optimist scenariu, situaţia se va reglementa peste doi ani.

De ce sunt ungurii din România altfel? I-am provocat pe etnicii maghiari să vorbească despe ei înşişi. De la beţivul satului până la profesorul universitar. Despre solidaritate şi frustrări, despre recunoştinţă şi autocompătimire.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite