INTERVIU Szávay István, vicepreşedinte Jobbik: „Cu declaraţiile isterice ale lui Victor Ponta, aflat sub anchetă penală, este păcat să ne ocupăm“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ca parte integrantă a analizei „Ungaria 2.0 sau care sunt şansele ca Jobbik să devine partidul de guvernământ în 2018“ publicată anterior, am realizat un interviu cu dl. Szávay István, vicepreşedintele Jobbik şi membru al Parlamentului Ungariei, despre şansele partidului pe care îl reprezintă să preia frâiele guvernării în 2018 precum şi despre subiecte actuale relevante pentru relaţia bilaterală româno-ungară, precum cel al refugiaţilor.

1. În ultimul nostru interviu din mai, aţi scos în evidenţă faptul că Jobbik se află la numai 3% în spatele FIDESZ în preferinţele electoratului. În conformitate cu rezultatele postate în acest articol de către agenţia de ştiri MTI, FIDESZ are 30% din suportul tuturor celor care votează, în timp ce Jobbik se situează la 16%.  Alt sondaj IPSOS arată o uşoară scădere în susţinătorii FIDESZ, de la 21% la 20%, dar şi o scădere mai mare pentru Jobbik,  de la 17% la 15%. Cum evaluaţi aceste cifre? În opinia dvs., reflectă susţinerea Jobbik în Ungaria?

István Szávay: Pe de o parte, sondajul de opinie realizat în perioada dintre alegeri reflectă mai degrabă nişte tendinţe şi nu sprijinul real de care au parte anumite partide. Deşi datele concrete pot să difere puţin, ultima dată o firmă a înregistrat o diferenţă de 3%, acum o altă firmă, o diferenţă doar cu puţin mai mare, cu toate acestea Jobbik are în spate o bază stabilă de alegători, suntem doar cu câteva sute de mii de alegători în urma Fidesz-ului, acesta este un fapt pe care îl putem declara cu certitudine. Pe de altă parte, este cu totul firesc că atât de departe de alegerile din 2018, adică de următoarele alegeri din Ungaria, masele de cetăţeni alegători îşi întorc spatele politicii, acest fapt se reflectă în sondajele pomenite de dumneavoastră.

2. În timpul discursului său de la Gheorgeni, din timpul Taberei de Vară EMI, domnul Vona a menţionat faptul că nu mai vede Jobbik ca doar un partid parlamentar, dar un partid gata să guverneze. Prin urmare, ar fi Jobbik dispus să formeze o coaliţie cu alte grupuri/partide parlamentare, pentru a-şi atinge acest obiectiv şi dacă răspunsul este da, ce grupuri politice ar putea fi abordate pentru acest lucru?

IS: Jobbik nu doar că este pregătit să guvernare, Jobbik astăzi este singura alternativă pentru Ungaria, capabilă de guvernare. Dar este cu totul evident că despre coaliţie nu se poate vorbi, deoarece nu există partid politic cu care ne-am putea închipui să realizăm acest lucru. Căci locul partideor politice ai secolului XX, Fidesz şi MSZP este în groapa de gunoi a istoriei iar locul celor mai mulţi politicieni ai acestor partide este în penitenciare şi nu la guvernare. Chiar dacă în grade diferite de responsabilitate, ambele partide au luat parte la sabotarea schimbării de regim de după `89 şi sunt vinovate de starea în care se află Ungaria la ora actuală. De aceea Jobbik în mod clar se pregăteşte, ca cel târziu în 2018 să câştige alegerile, să formeze singur guvernul şi va începe construirea unui nou viitor pentru maghiari!

3. Jobbik are o extinsă platformă locală în municipalităţi. În urma studierii acestei hărţi disponibile online a municipalităţilor care au un primar membru Jobbik sau un independent susţinut de Jobbik, observăm că tind să fie mai aproape de graniţe şi mai puţin concentrate în inima ţării. Este acest lucru legat de politica Jobbik de a împuternici comunităţile ungare care locuiesc în proximitatea graniţelor naţionale, în ţări precum Ucraina, România sau Slovacia? Credeţi că această răspândire este legată şi de politica Jobbik pentru imigraţie?

IS: Nu există deloc o asemenea corelaţie, Monorierdő sau Törökszentmiklós de exemplu, în mod expres, nu se situează la marginea teritoriului statului maghiar ci în zona centrală al acestuia şi ambele localităţi sunt conduse de un primar din partea Jobbik. Iar dacă vă uitaţi la consilierii noştri locali, puteţi observa că în calitate de comunitate politică care se pregăteşte să guverneze, suntem prezenţi în mod uniform în toate părţile tării, în jur de 500 de consilieri îţi desfăşoară activitatea în consiliile locale şi judeţene din Ungaria.

4. Cum credeţi că evenimente precum cele din Gyongyospata din 2011 sau revoltele din Debrecen din iunie 2015 influenţează preferinţele electorale? Credeţi că ele mută voturi de la partidul de guvernământ către Jobbik, datorită faptului că acest partid are o poziţie mai restrictivă faţă de imigranţi şi populaţia rromă?

IS: Jobbik pur şi simplu a avut în vedere şi are, interesele naţionale maghiare în ambele cazuri, nu a fost nici dur, nici moale în privinţa acestor probleme. Nu este deloc interesul maghiarilor şi vreau să menţionez că nici al românilor, faptul că mase de oameni, e vorba de sute de mii de oameni care provin din culturi total diferite faţă de cea a noastră europeană şi care nu vor să se integreze, ne invadează ţările. Să acţionăm împotriva acestui fenomen este de interes naţional, pentru asta însă e prea puţin gardul construit de Fidesz, deja a dat eşec deşi încă nici nu a fost finalizat. Deoarece acel gard trebuie să fie şi păzit, de aceea trebuie restabilită poliţia de frontieră, lucru pe care Jobbik-ul l-a propus.

Cei care ajung la graniţă trebuie întorşi către tările lor de provenienţă, pentru aceasta este însă nevoie ca în ţările din Nordul Africii şi din Orientul Apropiat, care au fost înnecate în sânge şi au fost înghiţite de flăcări (Libia, Egipt, Siria, Irak, Afganistan) din cauza politicii pe termen scurt şi din lipsa totală  de interes faţă de consecinţe, promovată de Statele Unite ale Americii, trebuie din nou să fie pace.

Aceste tări trebuie reclădite, ar trebui să li se ofere ajutor economic, ca cei care au fost izgoniţi şi cei care s-au refugiat să poată să se întoarcă acasă. Pentru a pune în practică această soluţie este nevoie de cooperare internaţională şi ajutorul Statelor Unite ale Americii, nu de agravarea într-un mod inuman şi fără rost al luptelor. Dar şi de rezolvarea în mod umanitar şi satisfăcător al problemei comunităţii de ţigani, este nevoie, măcar la nivelul Europei Centrale de o cooperare şi de numirea în mod sincer al problemelor, deoarece vorbim de o comunitate de milioane de ţigani care nu doreşte şi este incapabilă să se integreze, care apasă cu o greutate uriaşă statele foste comuniste (ex: ajutoare sociale, sistemul de sănătate) ale căror economii şi aşa se dezvoltă într-un ritm foarte lent. Tehnocraţii îndepărtaţi, de la Bruxelles nu sunt în stare să înţeleagă această problemă, noi însă, cetăţenii din  Europa Centrală şi de Est, din păcate avem parte zilnic de complexul de probleme generate de comunitatea de ţigani, de aceea ar trebui într-un timp cât mai scurt, ca împreună cu conducătorii legitimi ai comunităţii de ţigani, ajutându-ne reciproc să găsim o soluţie. Să nu mai vorbim de faptul că dacă ţiganii, care măcar sunt creştini, timp de 600 de ani nu s-au putut integra normal, atunci de ce crede oricine, că imigranţii negri şi musulmani vor reuşi acest lucru?

5. Cum evaluaţi actuala stare a relaţiilor româno-ungare? Comentariile domnului Botond Zakonyi dintr-un interviu recent au cauzat controverse şi declaraţii contradictorii de ambele părţi. Ministerul Afacerilor Externe din România a catalogat aceste comentarii drept  “inacceptabile” şi “o imixtiune în afacerile interne ale României.” Cum vă poziţionaţi faţă de aceste comentarii?

IS: Din partea politicii maghiare, despre interviul de rău augur al lui Botond Zákonyi s-au făcut mai multe confirmări, despre care Jobbik aproximativ de un an de zile vorbeşte şi anume, că relaţiile româno-maghiare se află la un nivel deplorabil, nu mai există nici un fel de dialog între cele două ţări, ceea ce nu e bine deloc, căci vorbim despre două ţări interdependente din aproape toate punctele de vedere. Totodată sunt de acord cu preşedintele UDMR Kelemen Hunor la faptul că de data asta, problema vine dinspre partea română căci cauza faptului că relaţiile dintre cele două state la ora actuală sunt deplorabile, este atitudinea de ţinere la distanţă al guvernului Ponta şi politica de atac al acestui guvern la adresa comunităţii maghiare pe toate palierele posibile.

Desigur pentru guvernul României, în situaţia geostrategică actuală, în vederea satisfacerii dorinţei inepuizabile de unire cu Republica Moldova, o cooperare necondiţionată cu Statele Unite ale Americii poate apărea o alegere bună, căci astfel poate ataca fără probleme nu doar guvernul maghiar, care se află în dispută cu Statele Unite, ci şi comunitatea maghiară din România. În acelaşi timp însă este nevoit să renunţe la apărarea intereselor românilor din Ucraina, disciminaţi în aceeaşi măsura ca şi comunitatea de maghiari, de guvernul filo-american de la Kiev, fapt ce din privinţa naţională română, din punctul meu de vedere nu este deloc de apărat. Dacă aş fi român, aş fi profund revoltat din cauza aceasta!

De altfel cred că politica de externe al României ar trebui să fie gândită pe termen mai lung şi să funcţioneze mult mai echilibrat, angajamentul unilateral atlantist nu este cert nici pentru Bucureşti că ar fi eficace, fiindcă Statele Unite, în funcţie de interese sau schimbarea preferinţelor în funcţie de dorinţele politice, poate să abandoneze România în orice moment.

Noi însă rămânem aici, legaţi unul de celălalt, împreună cu problemele noastre comune ce îşi caută soluţionare cum ar fi emigrarea tinerilor, corupţia de proporţii imense, problemele demografice. Întrebarea rămâne, ca state vecine ostile sau ca state care cooperează în mod reciproc?

6. Jobbik s-a străduit să se debaraseze de imaginea de partid extremist de dreapta. Dl. Vona a reiterat acest lucru la evenimentul EMI din 7 august de la Gheorgheni. Cum va influenţa acest nou mod de abordare relaţiile cu România şi, într-un sens mai larg, modul în care Jobbik vede Uniunea Europeană? O Ungarie condusă de Jobbik vrea să stea în Uniunea Europeană, dar cu un mod diferit de a interacţiona cu Bruxelles, sau vrea o ieşire din Uniune?

IS: Jobbik-ul nu a fost niciodată un partid extremist, doar a spus problemelor pe nume şi a încercat în limitele cele mai întinse ale competenţelor sale să ofere soluţii pentru acestea, câteva dintre ele au şi fost aplicate de guvernele anterioare, dovedind profesionalismul şi realismul cu care au fost elaborate aceste soluţii. Dacă noi ajungem la guvernare, vom încerca să rezolvăm toate problemele grave şi cele care ne creează obstacole în calea dezvoltării, de la pedepsirea foştilor lideri comunişti până la lichidarea corupţiei şi la rezolvarea situaţiei maghiarilor din afara graniţelor, adică vom duce la capăt schimbarea de regim sabotată în 1989-1990. Legat de calitatea noastră de membri ai Uniunii Europene, cum am mai spus-o de mai multe ori în trecut, trebuie întrebaţi maghiarii prin referendum. Iar evoluţia relaţiilor româno-maghiare în opinia mea, în primul rând nu de noi va depinde. Nu pot decât să repet: noi în mod sincer vom fi deschişi pentru orice colaborare, dar numai dacă toate guvernele României, care au fost şi care vor veni, vor trata ca cetăţeni de acelaşi rang comunitatea nativă maghiară din Transilvania şi nu ca inamici pe care încearcă să îi asimileze sau să îi alunge de pe pământurile strămoşilor lor.

7. Cum vă raportaţi la prezenta criză a imigranţilor şi gestionarea ei de către actualul guvern Orban? Consideraţi potrivite ultimele declaraţii ale dlui Peter Szijjarto în ceea ce priveşte ultimele comentarii ale dlui Victor Ponta despre gestionarea crizei de către Ungaria?

IS: Măsurile guvernului Orbán le consider că sunt insuficiente şi pripite. Jobbik a atras atenţia, cu câteva luni în urmă: sute de mii de imigranţi stau pregătiţi la hotarele Europei, că prin Ungaria să poată ajunge în Europa. De aceea am propus printre altele, refacerea poliţiei de frontieră, fapt în sprijinul căruia am strâns peste o sută de mii de semnături. Atenţionarea noastră însă nu a fost luată în considerare, a fost nevoie de sute de mii de imigranţi agresivi şi de dezordinea făcută de aceştia ca guvernul să aplice măsuri de apărare a frontierelor - măsuri care de altfel sunt în conformitate cu convenţiile internaţionale şi ale Uniunii Europene - măcar la graniţa cu Serbia, în această situaţie extraordinară care s-a creat. Desigur, acum peste graniţa cu Croaţia trec cu zecile de mii zilnic şi se pare că guvernul nu a fost pregătit nici pentru această situaţie, din păcate aleargă doar după derularea evenimentelor.

Deşi ar trebui oprit cât mai repede acest fenomen, faptul că zeci de mii de oameni, care se declară refugiaţi, calcă fără niciun fel de control orice graniţă de stat şi apoi revendică, în mod agresiv, dreptul de a se stabili acolo unde primesc cea mai mare asistenţă socială. Trebuie să exprimăm odată că marea majoritate a bărbaţilor tineri (şi care îndeplinesc serviciu militar obligatoriu) pentru care nici Austria şi nici Germania nu mai sunt destul de bune şi mai degrabă vor în Suedia sau Finlanda numai ca să nu fie amprentaţi (şi chiar, de acolo unde mai departe, în Rusia?) nu sunt refugiaţi, ci chiar avangarda unei uriaşe migraţii de populaţie care va zgudui întreaga Europă din temelii. Căci aceste grupuri – excepţie făcând un număr nesemnificativ de oameni – nu vor să se integreze, ci să refacă Europa conform proiecţiilor proprii şi acest lucru din punctul nostru de vedere trebuie împiedicat.

Bineînţeles că pe parcursul istoriei au avut loc migraţii, însă cea de care ne lovim în prezent este una nemaiîntâlnită căci acum politicienii iresponsabili ai ţărilor civilizaţiei native, din dorinţa de a se ridica la aşteptările europene cotidiene sau din diletantism, desfăsoară o adevărată cursă printre ei în ceea ce priveşte primirea noilor descălecători. Deşi mulţi (printre care şi cancelarul german) se dau îndărăt deja, deciziile lor autodistructive şi disensiunile dintre ţările europene care ne amintesc de situaţia de dinainte de Primul Război Mondial, pot avea consecinţe grave chiar pe termen mediu.

Cu declaraţiile isterice ale lui Victor Ponta, aflat sub anchetă penală, şi cele către politica internă românească este păcat să ne ocupăm.

În opinia mea, prima dată ar trebui să se uite împrejur printre prefecţii şi guvernul său în legătură cu autonomia secuimii sau cazul drapelului secuiesc, înainte ca să numească „antieuropene” şi „ruşinea Europei” măsurile de apărare a frontierelor executate de Ungaria, măsuri care de altfel, pe termen lung apără şi naţiunea română şi siguranţa naţonală a României.

Interviu realizat de Dragoş Tîrnoveanu, redactor-şef Global News Intelligence.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite