Ce se întâmplă în Nordul planetei? Forările din zona Arctică, modelul islandez şi o Groenlanda mai independentă (II)
0Islanda poate fi considerată drept model, luând seama de modul în care a tratat problemele economice induse de criză. Groenlanda, care începe să se îndepărteze de Danemarca, stârneşte interesul investitorilor asiatici.
# Islanda
Tenacitatea Islandei ridică economia din criză
După zece trimestre consecutive marcate de scăderea PIB-ului, Islanda a înregistrat şapte trimestre de creştere, cu o medie de 2,5% anual iar rata şomajului a scăzut sub 5%. Deşi la scurt timp după criză, coroana islandeză s-a devalorizat cu 50%, economia islandeză şi-a revenit graţie capitalului uman valoros, împrumuturilor de la vecinii scandinavi şi FMI dar mai ales neintervenind pentru băncile private. Islanda beneficiază de surse de energie curată, ieftină – 99% din totalul energetic provine din hidrocentrale sau energie geotermică, fapt ce a atras industrii mari consumatoare energetice, precum cea a aluminiului. Preşedintele islandez, Olafur Grimsson, susţine că Marea Britanie ar trebui să înveţe de la Islanda, îndepărtându-se de economia bazată pe finanţe şi sectorul bancar. Totuşi, măsuri precum creşterea taxelor şi reducerea cheltuielilor au afectat numeroşi islandezi, în special tinerii; astfel, persoanele cu două sau trei joburi sunt des întâlnite. - Joe Lynam, BBC Newsnight, 7/01/2013
Modelul islandez: clienţii băncilor falimentare nu primesc bani publici
Islanda a refuzat în 2008, ca urmare a unui referendum naţional, să îşi asume pierderile băncilor prin trecerea la datoria publică, ceea ce a dus la colapsul Icesave, parte a băncii islandeze Landsbanki. Guvernele din Marea Britanie şi Olanda au cerut achitarea despăgubirilor, oferite iniţial din bugetul propriu, către cei 300.000 respectiv 100.000 de cetăţeni proprii, ce aveau depozite în valoare cumulată de peste 5 mld. Euro, la această bancă. Curtea de Justiţie a EFTA (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb) a confirmat că refuzul Islandei a fost legal. După criza islandeză s-a impus în UE, soluţia plafoanelor de garantare, de 100.000 euro, cu implicarea banilor publici dacă este necesar. - Cristian Dogaru, România Liberă, 30/01/2013
Curtea de Justiţie a EFTA a declarat ca legea pan-europeană privind protecţia deponenţilor, nu necesită ca statele afectate de criză să aibă răspunderi faţă de străini în cazul falimentului băncilor comerciale. Autorităţile britanice şi olandeze au plătit sume de mld. de dolari pentru a îşi despăgubi cetăţenii afectaţi şi au cerut Islandei să returneze suma. Guvernul islandez a refuzat, ca urmare a unor referendumuri din 2010 şi 2011. Hotărârea curţii EFTA nu presupune o lipsă a rambursării; Islanda a folosit activele lichidate ale Landsbanki pentru a plăti datoria. -The Independent, 29/01/2013
Islanda: călătorie într-o minune culturală
Islanda a reuşit să transforme cultura în cel de-al doilea sector cu greutate în PIB, cu un impact de circa 1 mld. Euro anual. Katrín Jakobsdóttir, Ministrul Educaţiei şi Culturii, a contribuit semnificativ. În ciuda reducerilor cheltuielilor guvernamentale, au crescut fondurile pentru proiectele culturale independente, spre exemplu, construcţia auditorului Harpa, din Reykjavik, nu a fost sistată odată cu criza economică. În Islanda, 80% din tineri studiază un instrument astfel că industria muzicală este importantă. De asemenea, industria de software şi a jocurilor video este în creştere iar, pentru cinematografie, există o lege ce rambursează costul oricărui film turnat în Islanda, producătorilor săi. Modelul islandez poate fi considerat bun exemplu pentru guvernele europene, care au redus bugetele pentru cultură pe fondul crizei. - Presseurop, 22/03/2013
Revenirea Islandei prezintă oportunităţi pentru Bruxelles, Washington şi Beijing
Deşi a înregistrat o revenire economică relativ rapidă în urma crizei, pe plan social, în Islanda, există probleme. Pe plan extern, Islanda trebuie să ţină seama de perspectiva ascensiunii la UE, reînnoirea relaţiei cu SUA şi întărirea parteneriatului cu China. De altfel, în Aprilie 2013, Islanda a devenit prima ţară europeană care a semnat un acord de liber schimb cu China. Unii specialişti preconizează că până în 2020, 15% din schimburile comerciale ale Chinei se vor desfăşura pe Ruta Northern Sea, aflată în proximitatea Islandei. Poziţia strategică a statului islandez oferă perspectiva obţinerii unei poziţii cheie în regiune şi posibilitatea de a deveni un important hub maritim. Totodată, Islanda va trebui să convingă şi SUA şi Europa de importanţa sa strategică, indiferent dacă va adera sau nu la UE. Concomitent, Washington şi Bruxelles ar trebui să acorde mai multă atenţie relaţiei cu Islanda pentru a evita o îndepărtare a acesteia din urmă. - German Marshall Fund Blog, Guillaume Xavier-Bender, 06/05/2013
Conducerea Islandei este reticentă în a se alătura Uniunii Europene.
În ciuda faptului că Islanda are un grad relativ ridicat de integrare europeană, făcând parte din spaţiul Schengen, zona de liber schimb EEA şi organizaţia EFTA, aderarea este susţinută de doar 25% din populaţia islandeză, conform sondajelor de opinie. Islanda a început deja demersurile de aderare în 2009, când a aplicat pentru a deveni membru UE şi a reuşit să încheie până în prezent o treime din cele 33 de capitole de negociere. Cu toate acestea, partidul Independenţei (de centru – dreapta) aflat la putere în prezent, doreşte scoaterea de pe agendă a aderării Islandei, după cum a declarat Bjarni Benediktsson, liderul acestui partid. - Nikolaj Nielsen, euobserver.com, 22/05/2013
Davos 2013: Islanda critică Europa privind politica piscicolă
Preşedintele Islandei, Olafur Grimsson, a declarat în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos că Politica Piscicolă Comună a Uniunii Europene este un real eşec, cu 75% din stocul de peşte în pericol de dispariţie. În cazul în care nu se schimbă acest trend, în patru decenii, stocul de peşte ar fi serios ameninţat, putând dispărea complet. Grimsson a venit cu o serie de propuneri simple, precum monitorizarea pescuitului, ce ar necesita investiţii minime. Doar două state din Europa îşi gestionează fondul piscicol într-un mod sustenabil – Islanda şi Norvegia, niciuna membră UE. - Jorn Madslien, BBC News, 25/01/2013
Controversă asupra noilor tarife în industria piscicolă
Parlamentul islandez a aprobat o nouă lege ce presupune reducerea tarifelor pentru industria piscicolă, ca respectare a angajamentului din timpul campaniei a guvernului nou ales. Preşedintele Islandei, Grimsson încă nu a semnat legea. Opoziţia susţine că importanţa industriei ar impune un referendum naţional pentru adoptarea acestei legi. - NORA (Nordic Atlantic Cooperation) - Region Trends, 10/07/2013
#Groenlanda
Resursele de pământuri rare ale Groenlandei. Fără favoruri speciale pentru UE
Primul ministru al Groenlandei la acea vreme, Kuupik Kleist, a anunţat că nu va favoriza Uniunea Europeană în detrimentul altor actori, precum China, privind accesul la resursele de pământuri rare (9% din depozitele globale se află pe teritoriul Groenlandei). Kelist susţine că este deschis către orice investitor ce întruneşte condiţiile, dorind să reducă dependenţa faţă de pescuit şi de subvenţiile din parte statului danez. - BBC News, 15/01/2013
Problematica mineritului domină sondajele în Groenlanda
Alegerile din Groenlanda sunt dominate de problematica exploatării resurselor minerale. Partidul Inuit, este deschis către importarea de forţă de muncă ieftină, în principal chineză în schimb ce partidul Siumut se opune acestui plan. Există îngrijorări conform cărora, exploatarea resurselor Groenlandei, va pune presiuni asupra modului tradiţional de viaţă al locuitorilor şi al mediului. - BBC News, 12/03/2013
Dimensiunea implicării Chinei în Groenlanda este exagerată
În ciuda vâlvei din presa occidentală, în industria minieră din Groenlanda nu sunt prezenţi muncitori chinezi. Aleqa Hammond, noul prim ministru, doreşte revizuirea Legii „Proiectelor de scară largă”, adoptată de guvernul precedent, ce oferă accesul muncitorilor străini în proiectele miniere din Groenlanda. Totuşi, forţa de muncă din Groenlanda, de numai 30.000 de persoane, necesită contribuţii străine substanţiale, luând seama şi de infrastructura deficitară. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez, a declarat că nicio licenţă pentru Groenlanda nu a fost eliberată pentru moment, unei companii chineze. Exploatarea resurselor poate fi calea către obţinerea independenţei faţă de Danemarca. - Jonas Parello – Plesner, China dialogue, 17/06/2013
Un articol recent, bazat pe munca cercetătorului Dorthe Dahl – Jenson şi alţi 70 de coautori oferă o nouă perspectivă asupra problemei ”topirii Groenlandei„. Foraje în pătura de gheaţă din Nord-Vest au relevat istoria climatică a Groenlandei. Cea mai călduroasă perioadă interglaciară, numită Eemian, a avut loc aproximativ acum 128.000 respectiv 122.000 de ani şi a fost caracterizată de temperaturi în medie cu 6°C mai ridicate comparativ cu cele din ultimii 1.000 de ani. Practic, conform modelelor climatice actuale, ar fi necesari 96.000 de ani pentru ca întreaga masă de gheaţă din N-V Groenlandei să se piardă în totalitate. Descoperirile indică faptul că în Eemian, la creşterea nivelului oceanelor, a contribuit topirea Antarcticii şi nu a Groenlandei. - Cato Institute, Patrick J. Michaels, 03/07/2013
Groenlanda şi regiunea Arctică – un rol pentru Uniunea Europeană
Finanţarea proiectelor importante în Groenlanda a stârnit interesul puterilor asiatice precum China sau Coreea de Sud, respectiv a investitorilor din aceste state. Pentru a evita dependenţa faţă de actori non-regionali, Groenlanda ar trebui să întărească relaţiile cu partenerii istorici: regiunea Nordică, Uniunea Europeană şi Statele Unite. Sectoare precum exploatarea uraniului sau a pământurilor rare, rămân subiect de dialog între Danemarca şi Groenlanda, date fiind implicaţiile ce ţin de securitate. Parteneriatul UE – Groenlanda ar trebui consolidat sau chiar considerat strategic, fiind astfel în interesul ambelor părţi - Damien Degeorges, EurActiv, 12/07/2013
O treime din groenlandezi doresc relaţii mai strânse cu Canada
Într-un sondaj la care au luat parte 712 de rezidenţi ai Groenlandei, unul din cinci consideră că Danemarca este ţara cu care Groenlanda ar trebui să aibă cele mai strânse legături. Unul din trei respondenţi, în special din rândul tinerilor, preferă Canada. Lars Hovbakke Sørensen, expert pe Groenlanda, susţine că acest lucru se explică prin faptul că mare parte din groenlandezi împărtăşesc o identitate comună cu inuiţii din Canada. Un procent de 6% din respondenţi consideră China drept o naţiune cu care Groenlanda ar trebui să coopereze, iar 4% ar opta pentru Statele Unite. - Ice News, 22/04/2013
Noul guvern din Groenlanda stopează forajele din largul mării
Guvernul condus de Aleqa Hammond a declarat că nu va acorda licenţe pentru foraj pentru cele 11 noi locaţii de exploatare din Groenlanda de Nord-Est. Mai mult, coaliţia aflată la putere doreşte promovarea forţei de muncă locale şi revizuirea legii care susţine proiecte mari ce necesită forţă de muncă străină. Accentul cade şi pe protejarea mediului, declaraţie care vine, la un anumit nivel, în contradicţie cu dorinţa de a ridica interdicţia asupra exploatării de uraniu.- IceNews, 05/04/2013
- Corina Berceanu a absolvit masterul de Geopolitică şi Relaţii Economice Internaţionale, din cadrul ASE Bucureşti. În prezent urmează un stagiu în redacţia FP România, cu focus pe studierea spaţiului nordic şi politici de dezvoltare.
Se încarcă comentariile...
