Interviu realizat de Gatis Kristovskis. Varianta integrală, în limba engleză, a interviului poate fi accesată aici.

În ce măsură se ghidează balticii după principiul: „dacă vrei să trăieşti în pace, pregăteşte-te pentru război"?

Cred că este o presupoziţie corectă. Dar este această pregătire suficientă? Statele Unite, principalul nostru aliat cheltuiesc 3,8% din PIB pe apărare. Letonia de abia acum încet se apropie de nivelul de 2%. Trebuie să înţelegem că cetăţenii SUA vor sa ştie de ce trebuie să plătească ei pentru apărarea balticilor, dacă aceştia din urmă nu pot să cheltuie cel puţin 2%. Pe de altă parte, aceşti bani suplimentari trebuie utilizaţi eficient.

Investesc balticii suficient în apărare?

Singuri nu ne putem asigura apărarea. Este o lecţie pe care am învaţat-o în 1939 şi 1940, când cheltuielile de apărare ale Letoniei ajunseseră la 27% din PIB. Era o contibuţie uriaşă pentru acele vremuri dar nu am putut rezista URSS. Apărarea colectivă este cea mai bună opţiune şi ne putem considera în siguranţă pentru moment. Dar nu este suficient. Trebuie să continuăm să investim în capabilităţile noastre de apărare.

Presa controlată de autorităţile ruse încearcă să îi convingă pe baltici şi pe aliaţii lor că regiunea este imposibil de apărat şi că mai devreme sau mai târziu balticii se vor întoarce în sfera de influenţă a Rusiei.

Desigur, trebuie să ne uităm şi la fondul politic, din moment ce războiul propagandistic direcţionat împotriva noastră a atins cote serioase. Presa controlată de autorităţile ruse încearcă să îi convingă pe baltici şi pe aliaţii lor că regiunea este imposibil de apărat şi că mai devreme sau mai târziu balticii se vor întoarce în sfera de influenţă a Rusiei. Mai mult, încearcă să ne convingă că economia noastră este slabă, că discriminăm comunitatea rusă şi că asistăm la o renaştere a fascismului în regiune.

Rusia încearcă să îi convingă pe aliaţii baltici că nu are niciun sens să apere regiunea şi că articolul 5 al Tratatului NATO nu poate fi implementat aici. Pe de altă parte, aliaţii strategici ai balticilor, Statele Unite şi Germania, au spus foarte clar că nu vor permite ca regiunea să fie atacată.

Este Rusia o ameninţare directă pentru statele Baltice?

Nu există o ameninţare directă la acest moment, dar totuşi, statele baltice trebuie să ia în calcul că Putin nu are soluţii pentru problemele sale economice. Chiar dacă Putin a anunţat că totul va fi bine peste câţiva ani, rezervele financiare ale Rusiei s-ar putea epuiza în doi ani. Problemele Rusiei nu se datorează doar sancţiunilor occidentale sau preţului scăzut al petrolului. Rusia nu şi-a diversificat economia de 35 de ani, iar oamenii încep să resimtă consecinţele.

Daca economia rusă se prăbuşeste, ultima carte a Moscovei rămâne forţa armată. Dacă Rusia simte că totul se apropie de sfârşit, ar putea să încerce să rupă NATO prin statele baltice.

Daca economia rusă se prăbuşeste, ultima carte a Moscovei rămâne forţa armată. Acesta este motivul pentru care Rusia investeşte imense resurse în armată, ingnorând alte sectoare precum sănătatea şi educaţia. Dacă Rusia simte că totul se apropie de sfârşit, ar putea să încerce să rupă NATO prin statele baltice. Aş vrea să vă reamintesc faptul că Rusia a simulat în câteva ocazii o invazie a statelor baltice prin exerciţiile sale de tip Zapad.

Va intra Rusia cu totul în Ucraina?

Dacă Rusia decide să intre cu totul, atunci nu se va opri la Ucraina. Cel mai optim scenariu ar fi ruperea NATO şi ocuparea statelor Baltice. Totuşi, acest lucru nu mai este posibil. Nu cred că va exista o pace reală în Ucraina, astfel că oala va rămâne în mod constant sub presiune. Dar nimeni nu poate anticipa cum va evolua situaţia în acest moment.

Japonia, Taiwanul, Coreea de Sud şi Filipine urmăresc foarte atent acţiunile Statelor Unite. Dacă Statele Unite nu sunt pregătite să-şi onoreze promisiunile faţă de aliaţii europeni, în special cele de Articol 5, atunci la ce ar putea să se aştepte aliaţii din Extremul Orient?

Sunt încrezător că în cazul unei agresiuni din partea Rusiei, NATO va reacţiona. Statele Unite sunt cel mai mare contributor al alianţei şi ofera 50% din capabilităţile sale. Statele Unite au spus clar că statele baltice vor fi apărate. Ele reprezintă un test de turnesol pentru Statele Unite. Şi nu pentru că statele Baltice sunt în vreun fel importante pentru Statele Unite. Dar pentru politică externă americană, sfera sa de influenţă din regiunea Oceanului Pacific este mult mai importantă. Japonia, Taiwanul, Coreea de Sud şi Filipine urmăresc foarte atent acţiunile Statelor Unite. Dacă Statele Unite nu sunt pregătite să-şi onoreze promisiunile faţă de aliaţii europeni, în special cele de Articol 5, atunci la ce ar putea să se aştepte aliaţii din Extremul Orient? Dacă Statele Unite nu-şi sprijină aliaţii la nevoie, un colaps total al politicii externe americane va avea loc nu doar în Europa, ci  în toată lumea.

Trebuie NATO să meargă şi mai departe dacă Rusia continuă să-şi încordeze muşchii?

Situaţia se schimbă constant şi tocmai de asta avem cerinţa NATO pentru ca toate statele membre să cheltuiască cel puţin 2% din PIB pe apărare. Cred că în statele baltice ar trebui desfăşurate nu doar forţe temporare, ci şi permanente.

Cum ar putea arăta un scenariu hibrid aplicat în zona Baltică?

Crimeea a fost un caz unic pentru că forţele ruseşti se aflau deja pe acest teritoriu. Acest scenariu nu poate fi replicat întocmai în altă parte. Totuşi cred că Rusia va căuta diferite modalităţi pentru a influenţa situaţia din statele baltice în încercarea de a-şi atinge obiectivele politice. Trebuie să căutăm posibile obiective ruseşti cu privire la statele baltice. Trebuie să privim în direcţii diferite şi să intuim un tip de destabilizare diferit de cel utilizat în Crimeea.

Vorbitorii de limbă rusă din statele baltice pot fi utilizaţi exact în modul în care Uniunea Sovietică folosea odată partidele comuniste din Vest.

O problemă majoră pentru UE şi NATO ar apărea dacă un guvern pro-Kremlin ar ajunge la putere în Letonia. Recent, diverse explozii au avut loc în afara regiunii Donbas. Obiectivul acestora este de a destabiliza ţara şi de a genera neîncredere în capacitatea structurilor de securitate ucrainiene. Un scenariu similar nu este de neimaginat şi în statele Baltice. Rusia poate să folosească elementul compatriot pentru a-şi atinge obiectivele. Vorbitorii de limbă rusă din statele baltice pot fi utilizaţi exact în modul în care Uniunea Sovietică folosea odată partidele comuniste din Vest.

Cât de mari sunt şansele ca Rusia să rişte folosirea arsenalului nuclear?

Dacă în trecut Rusia şi-a folosit arsenalul nuclear pentru a şantaja Vestul, nu este niciun motiv pentru a crede că nu s-ar putea repeta. Ne întoarcem din nou la politica externă americană-dacă Statele Unite sunt pregătite să sacrifice Europa, atunci ce vor crede aliaţii din Pacific? Dacă Rusia îşi foloseşte armele sale nucleare, atunci Statele Unite nu vor avea de ales şi vor răspunde cu un contra-atac. Acesta este desigur un scenariu cu implicatţi extrem de periculoase.

Este posibilă o schimbare a regimului Putin?

Obiectivul principal al lui Putin este să rămâna la putere până la moarte. Nu vrea soarta lui Gaddafi. Cred că problemele economice actuale pot face Rusia impredictibilă, astfel că nu este în interesul Vestului să îngenuncheze Rusia, ci să o convingă să-şi schimbe poziţia. Colapsul Rusiei este ultimul lucru de care Vestul are nevoie. O astfel de instabilitate, într-un context nuclear ar fi mai periculoasă decât orice s-ar întâmpla astăzi. Dacă cineva crede că situaţia se va îmbunătăţi dacă Putin pierde puterea, se află în eroare, pentru că o alternativă mult mai rea l-ar putea înlocui. Putin este o persoană raţională şi ştie foarte bine cum va reacţiona NATO dacă un membru al său este atacat sau dacă armele nucleare vor fi folosite. Dacă altcineva precum Rogozin l-ar înlocui pe Putin, acesta s-ar putea să nu înţeleagă consecinţele.

Putin este o persoană raţională.

Care sunt cele mai importante vulnerabilităţi ale statelor Baltice în raport cu Rusia?

Poziţia geografică. Frontiera care desparte statele Baltice de Rusia, Belarus şi enclava rusă Kaliningrad este de 1500 de km. Totuşi, frontiera cu statele NATO este de 103 km. În al doilea rând, Letonia şi Lituania spre deosebire de Estonia nu prea au tratat cu seriozitate securitatea naţională în ultimii ani.
În al treilea rând, gradul de integrare al societăţii din Letonia nu s-a îmbunătaţit. Totuşi, nu vreau să cred că totul este pierdut, pentru că mă îndoiesc de faptul că locuitorii vorbitori de rusă ai statelor Baltice vor ca ororile din Donbas să se repete şi aici.

Are nevoie UE de propria armată?

Armatele sunt şi instrumente de politica externă. Dar dacă nu există o politică externă comună, cum poate să existe o armată comună? Deja am văzut cum state europene mari au avut poziţii divergente în anumite chestiuni internaţionale, precum Irak sau Libia. În acelaşi timp, de ce ar trebui ca UE aşa deodată să dispună de o forţă militară separată? Deja avem NATO care include şi America şi Canada. Este de neinţeles nevoia unei astfel de armate, care doar ar rivaliza cu NATO. Statele membre au deja suficienţi generali şi baze, astfel ca alianţa ar trebui dimpotrivă sa se concentreze pe cooperarea regională cu state precum Suedia şi Finlanda, state ne-membre.

Armatele sunt şi instrumente de politica externă. Dar dacă nu există o politică externă comună, cum poate să existe o armată comună?


Este răspunsul NATO suficient?

Dacă ne gândim la faptul că NATO este o organizaţie birocratică, anchilozată în metode tradiţionale, alianţa a hotărât şi implementat rapid mai multe decizii importante. Cred că NATO a reacţionat adecvat. Să nu uităm că acordurile se bazează pe unanimitatea a 28 de state. Vrând nevrând, Putin a dezmorţit o organizaţie care părea pierdută.

Gatis Kristovskis este Editor la LETA.