EXCLUSIV: Cum au ajuns bulgarii să îi invidieze pe români. Interviu cu Maria Spirova

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Protestele şi reacţiile recente ale societăţii civile din România au fost relatate de către media internaţională, context în care expertul bulgar Maria Spirova a realizat o serie de materiale jurnalistice cu privire la aceste evenimente.

Articolul scris pentru Al Jazeera, intitulat Romania, Bulgarians are jealous, s-a bucurat de apreciere pe plan internaţional, deşi a fost puţin cunoscut opiniei publice din România. În acest context, într-un dialog cu expertul român Răzvan Munteanu, Spirova explică percepţia occidentală asupra protestelor din România dar şi situaţia socio-politică din Bulgaria, un stat considerat „captiv, pe fondul corupţiei endemice, dar şi privit ca un posibil cap de pod” al intereselor Federaţiei Ruse în Uniunea Europeană şi Balcani.

Maria, protestele recente din România au atras atenţia mass-mediei internaţionale. Cum au fost acestea percepute în Occident?

Cu siguranţă pot indica o fascinaţie occidentală asupra fenomenului românesc, mai ales atunci când îl privim în contextul regional european. Eu locuiesc în Marea Britanie, aşa că pot spune că în mod specific pentru britanici, care au istoric o relaţie mult mai puţin contradictorie cu guvernele lor, exemplul românesc este un memento deosebit de inconfortabil cu privire la renunţarea supravegherii civice, întrucât aceştia s-au complăcut în naivitate sau apatie în faţa puterii neverificate.

În timp ce pentru noi, în Europa de Est, să ne îndoim de cei de la putere şi să ne răzvrătim împotriva lor este un fel de o a doua natură, britanicii au descoperit recent faptul că ei sunt diferiţi. Chiar dacă o serie de guverne au luat decizii dramatice care vor afecta generaţii, nu sunt suficient de mulţi oameni cărora să le pese şi să fie împotriva executivului. Aşa că lecţiile fundamentale de democraţie uitate acum la Londra au fost reînviate în Bucureşti.

Cât de puternic este fenomenul corupţiei în Bulgaria? Putem vorbi de un stat captiv?

Corupţia este endemică în Bulgaria. Nu mă refer la o cultură a înşelăciunii, ci una de defalcare completă a încrederii pe care cetăţenii trebuie să o aibă în instituţii, astfel încât viaţa cotidiană să se desfăşoare fără probleme. Practic, bulgarii consideră că este contraproductiv să respecte supremaţia legii în viaţa lor de zi cu zi. Faptul că Bulgaria este un stat captiv este o chestiune de dezbateri, dar părerea mea personală este că Bulgaria este, într-adevăr, un bun exemplu contemporan de captură a statului. Cel mai bun indicator public este comportamentul parlamentului nostru, care este organizat în mod exclusiv în jurul unor grupuri de acţiune ce votează legi prin care se permite absorbţia fondurilor de stat şi UE de către entităţile de afaceri şi grupuri de interese. Evident, aceste grupuri urmăresc blocarea oricăror reforme judiciare, economice sau edicaţionale semnificative. În cazul în care organul legislativ al unei ţări este controlat de oameni ale căror interese proprii primează în defavoarea comunităţii, statul în mod clar nu mai este suveran.

Societatea civilă bulgară consideră România drept un exemplu foarte puternic al luptei împotriva corupţiei. În Bulgaria, organizaţii de acţiune civică, precum Justice For All Initiative, au invitat-o pe Monica Macovei ca speaker la consiliul lor, iar Klaus Iohannis şi Laura Codruţa Kovesi sunt figuri bine cunoscute şi admirate.

Este greu însă să avem vreodată 600.000 de oameni pe străzile din Bulgaria, întrucât acest lucru reprezintă aproximativ 9% din întreaga populaţie. Este pur şi simplu unul dintre lucrurile la care nu mă pot aştepta în mod realist. Dacă totuşi acest lucru s-ar întâmpla, ar fi un moment de referinţă la nivel global. Astfel, paradoxal, ţări cu populaţie mai mică nu pot pune aceeaşi presiune socială asupra guvernelor.

Cum privesc bulgarii Uniunea Europeană? Este euroscepticismul un fenomen în creştere?

În urma unui sondaj recent, bulgarii au arătat că viziunea lor asupra UE este similară cu media europeană. Doar 13% din populaţia bulgară consideră că UE nu este folositoare sau că este în mod activ nocivă. Euroscepticismul nu este mai puternic în Bulgaria, dimpotrivă, există o mică creştere a numărului de persoane care consideră că UE este o construcţie benefică. Dar euroscepticiscmul apare tot mai des ca laitmotiv, făcând parte din tendinţa pan-europeană de perturbare şi dezinformare prin fenomenul de ştiri false. Unii bulgari sunt convinşi că războiul civilizaţiilor este pornit şi că facem parte, prin prisma culturală, din sfera de influenţă a Rusiei, cu toate miturile ei de supremaţie şi convingerea că Europa reprezintă decadenţă şi lipsă de caracter. Cu toate acestea, nici unul dintre susţinătorii acestei fantezii nu şi-a trimis copiii să studieze sau să lucreze în Rusia. În mod similar, bulgarii nu sunt confuzi cu privire la locurile undese găsesc libertatea şi prosperitatea, şi anume ţările europene.

Preşedintele Rumen Radev este privit de către media din Vest ca o figură pro-rusă. Cât de corect este acest lucru?

În primul rând, noul nostru preşedinte nu are un trecut politic. Este fost militar şi a avut grijă să îşi construiască întreaga carieră fiind complet apolitic. Această lipsă de experienţă este foarte evidentă şi a fost demonstrată clar în discursurile sale de debut în contexte internaţionale, unde a încercat să poziţioneze Bulgaria ca mediator între o Rusie considerată agresivă în Vest şi o ordine mondială occidentală, dominată de ezitare. Aceasta este o poziţie imaginară, pe care guvernele bulgare precedente lui Radev au adoptat-o, de asemenea, cu absolut nici un rezultat util, deci nu este nici o surpriză faptul că Radev a preluat-o. Pentru că el nu are expertiza şi cunoştinţele necesare, va fi un preşedinte modelat în întregime de către consilierii săi. A câştigat alegerile prin girul partidului socialist, care, sub noua conducere, a adoptat brusc, la nivel declarativ poziţia pro rusă.

Cum este Rusia percepută în societatea bulgară şi cât de popular este Vladimir Putin? Spre exemplu, privesc bulgarii ca potenţiale ameninţări anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă sau agresivitatea crescândă a Moscovei în Marea Neagră?

Trebuie să precizăm faptul că cea mai mare diaspora străină din Bulgaria este cea formată din expaţi ruşi. Estimările neoficiale apreciază că sunt în jur de 300.000 de ruşi care deţin proprietăţi şi afaceri imobiliare în Bulgaria. O mare parte a economiei noastre de coastă este alimentată de un consum rusesc, iar pentru mulţi bulgari este dificil să fie ostili faţă de mâna care îi hrăneşte. În plus, desigur, investiţiile străine de la companiile de stat din Rusia sunt un factor foarte important la nivel naţional, împreună cu faptul că programele de istorie în şcolile bulgare datează predominant din vremea comunismului şi impregnează fiecare generaţie cu un vag sentiment de recunoştinţă pioasă faţă de Rusia, portretizată ca sora noastră slavică care ne-a eliberat de sub Imperiul Otoman.

Acestea sunt realităţi culturale şi economice dificil de ignorat, dar nu aş spune că totalitate, societatea bulgară trăieşte în veneraţie faţă de Rusia sau Putin. Anexarea Crimeei rămâne extrem de controversată şi Putin are deopotrivă susţinători şi contestatari.

Aşadar, rolul Rusiei în societatea civilă bulgară este puternic contestat şi departe de a fi rezolvat. Dar influenţa ei în funcţionarea statului este mai puţin discutată şi mai simplă. Toate guvernele recente ale Bulgariei au fost sub o presiune considerabilă pentru a ceda intereselor strategice ruseşti, iar South Stream ar fi un bun exemplu. În consecinţă, guvernele bulgare tind să prefere să vadă Rusia ca un partener strategic, mai degrabă decât ca o ameninţare.

Sigur, sunt şi câteva excepţii. Există o parte activă a societăţii civile din Bulgaria, care vede în mod explicit Rusia ca o ameninţare, dar acest grup se luptă de ani de zile pentru a obţine o reprezentare reală politică.

Pot apărea partide extremiste pe scena politică de la Sofia? Ar putea atrage lideri politici precum Marine le Pen electoratul bulgar?

Noi avem un partid popular în parlament care îmbrăţişează multe dintre credinţele Le Pen. Este vorba despre Frontul Patriotic care este construit în jurul retoricii naţionalist-stridente, şi duce o propagandă anti minorităţi, musulmani şi refugiaţi, dar se dezice de eticheta extremistă.

Frontul este, de asemenea, cunoscut pentru relaţia sa cu diaspora bulgară, pe care o acuză constat de trădare de ţară pentru faptul că a emigrat. Din nou, renaşterea naţionalismului este un element foarte important în lupta propagandistă pentru sufletele europenilor pe întregul continent şi, ca atare, nu este o surpriză faptul că Bulgaria urmează trendul. Incertitudinea ridică întotdeauna nevoia de a indica vinvovaţi, dar naţionalismul bulgar a fost un instrument de masă folosit de toate partidele principale concurente în alegeri timp de aproximativ 5 ani, ceea ce impune partidelor cu adevărat naţionaliste să meargă către extremism.

Revenind la corupţie, există în Bulgaria vreun lider care este capabil să devină un simbol al luptei împotriva acestui flagel?

Cred că a deveni un simbol al anticorupţiei este mult mai simplu, dar mai greu va fi să devii şi un agent eficient al reformei anticorupţie.

În prezent, avem câteva figuri care au luat o poziţie publică împotriva dependenţei judiciare şi au atras admiraţia pentru acţiunile lor. Lozan Panov, preşedintele Curţii Supreme de Casaţie din Bulgaria are un val puternic de susţinători, după ce şi-a acuzat public colegii pentru comploturi cu executivul, fapt care a produs ecouri ce au devenit hashtaguri pe Twitter şi care au adus judecătorii în stradă. Au avut loc manifestaţii împotriva presiunii de stat.

Un alt personaj este Hristo Ivanov, fost ministru al Justiţiei în guvernul Boiko Borissov, care a demisionat atunci când proiectul său de lege, ce reprezenta o vastă reformă judiciară, a fost sabotat insistent de către parlament. El este acum liderul unei coaliţii centriste de trei partide care va candida pentru parlament în alegerile anticipate din martie.

Ivanov este deja un politician cu experienţă. Este bine cunoscut şi, posibil, chiar admirat în cercurile urbane, provocarea fiind aceea de a extinde mesajul său în regiunile mai puţin privilegiate ale ţării, în care subiecte precum lupta împotriva corupţiei sau responsabilitatea statului nu atrag electoratul la vot. Principala lui sarcină este de a face bulgarii să înţeleagă faptul că el nu este următorul lor cavaler în armură strălucitoare, dar este cineva care vrea ca puterea să le revină cetăţenilor.

Singurul mod prin care politica poate avea sens din nou este ca cetăţenii bulgari să preia frâiele.

În final, ce mesaj ai dori să transmiţi societăţii civile din România?

Ceea ce au reuşit românii să facă este frumos şi impresionant. Dedicarea şi perseverenţa lor sunt o sursă de inspiraţie pentru un continent care are nevoie de un astfel de exemplu, acum mai mult ca oricând. Organizaţi grupuri de experţi şi noi partide politice, candidaţi la alegeri în fiecare sat, fiecare oraş, fiecare birou electoral! În cazul în care doriţi să faceţi o curăţenie generală, trebuie să fiţi pregătiţi să ocupaţi locurile de pilot. Curaj şi succes!

Maria Spirova este expert politic bulgar, jurnalist şi colaborator al unor prestigioase publicaţii internaţionale precum Euronews, Al Jazeera sau The Economist, fiind premiată în 2014 de către Academia Britanică ca urmare a articolelor scrise în limba engleză ce au relatat protestele anti-corupţie din Bulgaria, 2013. În prezent se află la Oxford, fiind totodată corespondent pentru presa din Bulgaria.

*Material realizat de Răzvan Munteanu

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite