Ediţia despre puterea corporaţiilor. Şi despre problemele Occidentului care facilitează războiul purtat de ruşi în Est şi de islamişti în Vest

Ediţia despre puterea corporaţiilor. Şi despre problemele Occidentului care facilitează războiul purtat de ruşi în Est şi de islamişti în Vest

FP România nr 51 (aprilie / mai 2016)

Ce probleme similare din Europa exploatează ruşii în Est şi islamiştii în Vest. Ce şanse are UE de a ieşi din actualele crize suprapuse. Şi de ce ajutor au nevoie ţările balcanice de pe ruta migranţilor. Plus ceva chiar mai mare şi decât #PanamaPapers: strategiile multinaţionalelor de evitare a fiscalităţilor naţionale – unele devin apatride, altele vor deveni de-a dreptul virtuale.

perspective
 
apertura 

În fundul Pământului 
fotografii de Cedric Gerbehaye
 
decodor 
 
Disruperile din terapia genetică
de Seth Kadish 
 
vizual 

Captură fatală 
de Azul de Corso 
 
dialog 
Jeffrey E. Garten şi Robert Zoellick, despre globalizare 
În al doilea rând, globalizarea, sau mişcarea între continente, presupune un anumit grad de securitate. Atunci când ai o breşă de securitate, aşa cum este cea în vechea ordine din Orientul Mijlociu, totul este în aer. Iar problema nu priveşte doar fluxul de oameni spre Europa. Ce se întâmplă cu milioanele de oameni din Iordania? Dar cu milioanele din Turcia? Nu putem ignora acest aspect de securitate. 
 
FP Europa
 
politice
 
România a avut mult timp corupţie fără corupţi, apoi condamnaţi fără recuperarea prejudiciilor. În ultimii ani instituţiile capabile să confişte averile ilicite au început să funcţioneze. Dar răul făcut este greu de îndreptat – chiar imposibil. De Radu Nicolae 
 
 
europene 
 
Claudiu Crăciun a discutat cu politologul britanic Simon Hix despre şansele Uniunii Europene de a ieşi cu bine din actualele sale crize suprapuse. Dar cine să lucreze la asta? 
Integrarea europeană, pentru majoritatea europenilor, reprezintă asigurarea securităţii şi oportunităţi economice. Uniunea Europeană nu oferă, în mod normal, securitate în relaţia cu Rusia. Odată cu criza din Zona Euro, cu recesiunea economică europeană, cu piaţa liberă care stagnează, UE nu prea mai oferă nici oportunităţi economice, creştere economică şi libertate economică, nu-i aşa? Există doi stâlpi principali care justifică preţul integrării europene şi niciunul nu se află acolo în prezent. Nici unul. Dacă nu poţi reconstrui aceste două lucruri, atunci viitorul Uniunii Europene este foarte sumbru.
Criza refugiaţilor pune la probă „Europa unită” – şi îi poate aminti de ce ar trebui să fie aşa. De Raluca Viman-Miller şi Darina Lepădatu
 
Statele din Balcanii de Vest – în special Serbia şi Macedonia – ar trebui invitate alături de Turcia în procesul deciziilor UE cu privire la criza migranţilor. De Rufin Zamfir 
Trebuie înţeles că lipsa unei implicări active din partea UE pentru rezolvarea problemei celor câteva mii de migranţi rămaşi pe teritoriul Macedoniei şi al Serbiei după sigilarea graniţei greco-macedoneană poate fi cu uşurinţă speculată de lideri politici din regiune. Vojislav Seselj, liderul radicalilor sârbi proaspăt achitat pentru faptele comise în timpul războiului din Bosnia, are încă suficient potenţial toxic pentru subminarea calendarului european al Serbiei. Are şi contextul de partea sa, Serbia fiind în plină campanie electorală parlamentară. În campanie electorală va intra şi FYR Macedonia, după ce a dizolvat parlamentul la cererea expresă a UE.
regiunea 
 
Dincolo de România
Dan D. Lazea a discutat cu analistul american Robert D. Kaplan despre utilitatea studierii istoriei şi a filosofiei politice şi despre cât de periculoasă este o Rusie nesigură. 
Putin doreşte ridicarea sancţiunilor internaţionale aplicate Rusiei şi din acest motiv nu va întreprinde nimic clar, nimic evident. Nu va invada statele baltice şi nici un alt stat membru al NATO, în schimb este atât de uşor pentru el să saboteze Moldova – care oricum s-a sabotat singură, aflându-se aproape într-o stare de haos. Aşadar, pentru Rusia este foarte uşor să manipuleze o astfel de situaţie fără să lase niciun fel de amprente, dacă pot să mă exprim aşa. Putin va folosi Moldova, precum şi alte mijloace care sunt contestabile şi ambigue, pentru a încerca să submineze statele din prima linie a NATO.
securitate 
 
Vremea războaielor hibride 
Războiul neconvenţional practicat de Rusia în Est şi radicalizarea islamistă care loc în Vest găsesc condiţii favorabile comparabile: alienarea populaţiilor, delegitimarea statelor. Soluţiile ambelor probleme europene ţin de reconstrucţia încrederii între guvernaţi şi guvernanţi. Dosar de Octavian Manea 
 
Războiul hibrid, practicat de Rusia în Est ca şi în Vest, ţinteşte slăbirea capacităţii de guvernare – prin exploatarea nemulţumirilor populare sau coruperea decidenţilor. Apărarea este mai puţin sofisticată decât atacul: evitarea motivelor de neîncredere între guvernaţi şi guvernanţi. De Mark Galeotti 
De ce sunt oamenii dispuşi să creadă bizarele teorii ale conspiraţiei raspândite de Russia Today sau de alte canale media sprijinite de stat? Răspunsul este acela că cetăţenii nu mai au încredere în propriile guverne şi în politicienii care îi reprezintă, astfel că deziluziile publice occidentale se transformă in materie primă ideală. Ruşii nu fac decât să speculeze neîncrederea acumulată între guvernanţi şi guvernaţi. Înainte de a vorbi despre vulnerabilităţile existente pe flancuri ar trebui să realizăm că ne confruntăm cu un fenomen mult mai larg ce reflectă probleme de legitimitate şi coerenţă a Europei ca întreg.
Unde ar mai putea folosi Rusia strategia războiului hibrid. De Alexander Lanoszka
Pornind de la contextul central şi est-european, putem deduce câteva condiţii care ar face un stat-ţintă vulnerabil în faţa unui beligerant care doreşte să practice războiul hibrid. Ţinta ideală ar avea următoarele trăsături: este inferioară din punct de vedere militar, include grupuri etnice care au acumulat resentimente şi tensiuni în relaţie cu centrul politic şi are legături etnice şi lingvistice cu beligerantul într-un mod în care îi oferă posibilitatea de a se insera în populaţia statului-ţintă.
Pentru a vorbi cu ruşii, politicienii occidentali trebuie să înţeleagă mai întâi ce vor ruşii să audă de la ei. Întrebarea este: au ei cu adevărat ceva de spus ruşilor? De Vasili Gatov
În ceea ce priveşte Rusia – şi pe vorbitorii de limbă rusă din Ucraina –, UE trebuie să dezvolte o agendă pozitivă consistentă: ruşii de rând nu sunt nişte extratereştri indezirabili, ci vecini care sunt bineveniţi să facă tranzacţii comerciale, să viziteze, să studieze sau să predea. Există multe modalităţi de a comunica cu ruşii fără a comunica neapărat cu guvernul rus.
Atentatele care au însângerat Vestul în ultimele luni au într-un fel sau altul o legătură cu enclava Molenbeek – „Micul Maroc“ din inima capitalei Uniunii Europene. Este locul unde, timp de patru luni, Salah Abdeslam, unul dintre teroriştii de la Paris, probabil cel mai vânat om de pe continent, a găsit reţele subterane de solidaritate care i-au asigurat protecţia. Este locul de unde provin şi cei doi fraţi care s-au detonat pe aeroportul din Bruxelles. Molenbeek poate fi privit ca un „arhipelag insurgent”, un cluster de societăţi paralele şi energii revoltate care se dezvoltă în măruntaiele Europei de Vest. Despre toate acestea ne-a vorbit, la începutul lui aprilie, în casa sa de la Londra, universitarul britanic John Mackinlay, care a predat până de curând la King’s College. 
Avem conceptele potrivite pentru a răspunde unor insurgenţe maoiste în cele mai sărace societăţi din lume. Dar ne lipseşte o doctrină pentru gestiona energiile insurgente dintr-o societate post-industrială. Elementul constant rămâne însă populaţia. Miza este să câştigam populaţia de partea noastră. Problema este că nu avem luxul de a ne concentra doar pe populaţia din Molenbeek. Europa este un arhipelag insurgent, cu multiple populaţii: una în Paris, o alta în Londra – iar dacă vrei într-adevăr să dezamorsezi tot acest ecosistem potenţial terorist, atunci tratamentul trebuie să fie simultan asupra tuturor aceste populaţii.

features
 
Chipul justiţiei 
Comisara anti-trust a UE, Margrethe Vestager, este sedusă de o întrebare simplă: Ce înseamnă onestitatea în economia secolului 21? 
de Suzy Hansen 
Vestager mi-a spus că scutirile de taxe o deranjează nu numai pentru că violează legea, ci şi din cauza mesajului politic dezastruos pe care-l transmit: „Au fost vremuri dificile şi fiecare guvern a trebuit să facă lucruri care au fost destul de neaşteptate pentru unii dintre cetăţenii lor: scăderea salariilor, tăierea subvenţiilor, creşterea taxelor”, a spus ea. Cu alte cuvinte, faptul că marile companii au parte de tratament special pare a fi foarte inadecvat într-o Eră a Austerităţii. 
Ascensiunea titanilor 
 
Devenind apatride pentru maximizarea profiturilor, companiile multinaţionale luptă cu guvernele pentru puterea globală. Cine învinge? 
de Parag Khanna şi David Francis 
ExxonMobil, Unilever, BlackRock, HSBC, DHL, Visa – aceste companii îşi aleg locaţiile pentru personal, fabrici, amplasarea managementului sau a conturilor bancare după cât de prietenoase sunt legile, după abundenţa resurselor şi conectivitatea fără probleme. Metanaţionalele deştepte au adesea sediul social într-o ţară, managementul în alta, banii într-o a treia, iar personalul administrativ împărţit între mai multe. Unele dintre cele mai mari firme create în SUA – GE, IBM, Microsoft, pentru a numi doar câteva – ţin laolaltă mii de miliarde de dolari neimpozabili în conturi offshore prin direcţionarea veniturilor din pieţele din jurul lumii către holdinguri înregistrate în Elveţia, Luxemburg, Insulele Cayman sau Singapore. Într-o ilustrare adecvată a tensiunilor provocate în relaţia cu legislatorii, unii observatori au poreclit aceşti bani „venituri fără ţară”, în timp ce preşedintele american Barack Obama a numit companiile care îi manipulează „dezertorii corporatişti” ai Americii. 
Efecte secundare
Germania îi întâmpină cu bucurie pe medicii care fug din Siria. Dacă nu vor mai reveni acasă, ar putea fi acesta sfârşitul sistemului medical sirian?
de Elisabeth Braw
Acceptarea sirienilor nu este însă doar un gest umanitar. Germania are nevoie de doctori. Unul din şapte medici are în plan să iasă la pensie în următorii cinci ani. Şi mii de specialişti părăsesc în fiecare an ţara pentru a lucra în străinătate. După spusele firmei internaţionale de consultanţă Roland Berger, până în anul 2030, spitalele germane vor avea un deficit de 111.000 de medici. 
O poveste a celor cu inima curată 
În 2014, grupul Lev Tahor ajungea în Guatemala, cea mai recentă oprire dintr-un periplu internaţional de 20 de ani. Fuge secta evreiască ultra-conservatoare de persecuţia religioasă – sau de justiţie?  
de Maya Kroth
Prin prisma acuzaţiilor concurente de abuzuri şi prigonire, povestea Lev Tahor arată cum complexităţile libertăţii religioase pot face dificilă distincţia dintre devoţiunea religioasă radicală şi extremismul periculos. Ţinând cont de rolul important al religiei în societate, „există o tendinţă în cultura vestică să lase prea mult aceste aspecte în seama entităţilor religioase şi să presupună că nimic rău nu se va întâmpla”, spune Marci Hamilton, profesoară de drept la Universitatea Yeshiva, care a urmărit parcursul Lev Tahor. 
 
turnul de observaţie 
 
mappa mundi 
 
Ingredientul secret 
Bani, putere, sex, dragoste: care aduce pacea?
de David Rothkopf 
 
securitate 

Supraveghează-ţi vecinul 
Pentru a preveni scurgerile de informaţii din interior, serviciile de informaţii din Statele Unite îşi instruiesc personalul pentru spionarea colegilor.
de James Bamford 
Programul continuă să se extindă. În 2014, directorul Comunităţii de Informaţii, James Clapper, a dezvăluit Congresului planurile sale de monitorizare 24/7 a activităţilor electronice ale angajaţilor cu certificate de securitate– „comportamentul în timpul serviciului, dar şi în afara sa" –, un sistem cunoscut sub numele de evaluare continuă. În aprilie 2015, Departamentul Apărarii raporta „coordonarea mai multor programe-pilot şi teste... pentru a efectua evaluarea continuă a celor aproximativ 100.000 de angajaţi militari, civili şi contractori." Apoi, în octombrie, a deschis un Insider Threat Management Analysis Center, menit să colecteze şi să coordoneze informaţiile potenţial „negative" despre angajaţii Departamentului de Apărare. 
 
economice 

Bani uşori 
Pledoarie pentru distrugerea bancnotelor mari în scopul câştigării războiului contra terorii.
de Gillian Tett 
Dar dacă ne uităm la statisticile băncilor centrale am putea avea impresia că bancnotele mari se găsesc peste tot. Conform datelor colectate de Banca Reglementelor Internaţionale, de exemplu, aproape 80% din dolarii americani în circulaţie sunt sub formă de bancnote de 100. Bancnota de 500 de euro constituie aproape o treime din volumul de euro în circulaţie; pentru francul elveţian, bancnota de 1.000 reprezintă 60%, iar biletul de 10.000 de yeni japonezi reprezintă peste 90%. Asta sugerează că majoritatea banilor nu sunt folosiţi pentru tranzacţiile normale, de zi cu zi. Ci mai degrabă pentru punerea lor la păstrare sau transferarea lor, adesea, peste graniţă. Oficialii americani, de exemplu, estimează că două treimi din bancnotele de 100 USD se găsesc în afara graniţelor SUA, în locuri precum Orientul Mijlociu, China, Rusia sau America Latină. Între timp, oficialii Comisiei Europene îşi pun problema că multe dintre bancnotele de 500 de euro se îndreaptă spre Rusia şi Orientul Mijlociu. 
cărţi & cultură 

Interpretul neînţelegerii  
La o jumătate de secol după ce a pus în discuţie agresiunea post-colonială, Frantz Fanon poate aduce lumină în valul de violenţe care au loc pe teritoriul Europei astăzi. 
de Adam Kirsch 
La jumătatea secolului trecut, în Algeria oamenii luptau pentru separarea de Europa: „Lăsaţi-ne să părăsim această Europă care nu încetează să discute despre individ, în timp ce îl masacrează la fiecare colţ de stradă, la fiecare colţ de lume”, a scris Fanon în concluziile cărţii sale. Este clar acum că, în timp ce milioane de refugiaţi şi imigranţi se revarsă către nord, această separare a eşuat; soarta colonizatorilor rămâne legată de a celor colonizaţi. Şi, câtă vreme cei subjugaţi continuă să-i provoace pe foştii stăpâni recurgând la violenţă, vom avea nevoie de explicaţiile lui Fanon pentru a înţelege de ce. 
ghidul 

Ulaanbaatar, Mongolia
Narantsogt Baatarkhuu arată cum să dormi într-un cort tradiţional şi să mănânci intestine de oaie în „Ţara Cerului Albastru”. 
interviu de Terrence Edwards 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: