Dezbatere Foreign Policy România: Lume în război. Unde pot duce luptele din Ucraina şi Orientul Mijlociu?
0
Situaţia explozivă din Ucraina şi cea din Orientul Mijlociu riscă să degenereze. Cum vor evolua aceste conflicte? La această întrebăre, dar şi la multe altele au răspuns generalul Alexandru Grumaz şi colonelul Ion Petrescu, alături de Oana Popescu, analist de politică internaţională, într-o ediţie specială Adevărul Live.
Aleksandr Dughin, sfetnicul lui Vladimir Putin, a spus că Rusia este gata să aplice forţa militară în Transnistria, în cazul în care NATO va intenţiona să se deplaseze spre est, în stânga Prutului. “Pentru Rusia, obiectivul numărul unu este apărarea graniţelor şi ca blocul NATO să nu fie la hotar. Acesta este obiectivul primordial. Pentru asta vom face orice scheme şi formule. Trupele ruseşti din Transnistria garantează că NATO nu va intra în acest spaţiu. Credeţi că nu avem ce face cu armata? Ştim şi fără analiştii voştri ce să facem cu ea, avem un teritoriu mare de apărat. Rusia va face apel la folosirea forţei în Transnistria, doar dacă NATO va veni în Moldova“, a declarat Aleksandr Dughin.
Criza şi în Orientul Mijlociu
În vecinătatea levantină, în ultimele trei zile, atacurile Forţelor de Apărare Israeliene s-au soldat cu aproape o sută de morţi în rândul palestinienilor. De partea cealaltă, Hamas a intensificat tirul cu rachete asupra Israelului - două rachete s-au abătut azi dimineaţă asupra nordului Israelului, dinspre Liban, a anunţat armata israeliană, care continuă raidurile aeriene asupra Fâşiei Gaza, zonă de conflict situată în sud-estul ţării.
Cum pot evolua aceste conflicte? La această întrebare, dar şi la multe altele au răspuns generalul Alexandru Grumaz şi colonelul Ion Petrescu, alături de Oana Popescu, analistă de politică internaţională, directoare a Centrului GlobalFocus - într-o ediţie specială Adevărul Live, moderată de Ion M. Ioniţă.
Despre criza din Ucraina
Oana Popescu: Consider că lupta este abia la început pentru Poroşenko şi recuperarea controlului asupra unor teritorii din est nu este decât începutul. Stabilitatea în Ucraina depinde de capacitatea lui Poroşenko de a interacţiona cu Moscova, dar şi capacitatea preşedintelui ucrainean de a negocia cu oligarhii locali. Discutăm de luni, poate chiar ani, ca durată de soluţionare a crizei din Ucraina.
Pericolul apariţiei unei enclave care să nu fie sub controlul efectiv al nimănui, în Ucraina, rămâne încă destul de real.
Gen. (r) Alexandru Grumaz: Situaţia este departe de a se rezolva. În Ucraina se va încheia totul când Moscova va considera că acei separatişti din est nu mai sunt necesari. Când Moscova va considera că îşi va putea impune agenda la Kiev, lucrurile se vor încheia.
Am descoperit că forţele convenţionale nu mai sunt atât de importante în conflictele moderne, ci serviciile. Iată cele nouă brigăzi Speznatz, omuleţii verzi, sunt prezenţi în Ucraina. GRU-ul, la fel. Acest înşelătorie la nivel global pe care Rusia a reuşit să o practice
Văd în viitor o Ucraină federalizată, finlandizată – adică neutră. Şi probabil că nu va fi membru UE.
Din punct de vedere militar, va genera schimbarea politicilor NATO. În anii 60, fostul premier al Belgiei a fost delegat să facă un raport pentru schimbarea strategiilor NATO, ceea ce a dus la o flexibilitate a acţiunilor Alianţei în următorii ani.
Col. Ion Petrescu: Sunt îngrijorat de faptul că în presa americană a apărut un editorial care pune o întrebare administraţiei Obama: atât timp când Franţa şi Germania pun presiune pe Poroşenko să organizeze negocieri în format de trei, fără UE, atunci şi SUA ar trebui să ia decizii fără să se consulte cu Parisul sau Berlinul? Mi-e teamă să nu se repete acest scenariu şi în Rep. Moldova.
30.000 de oameni din forţele ucrainene se îndreaptă acum de la Slaviansk către regiunea Doneţskului. Numai că din Slaviansk s-au retras doar 3000 de insurgenţi.
Dreapta: Oana Popescu şi Ion Petrescu FOTO Eduard Enea
Aici apare importanţa forţelor speciale: Kyiv Post informează că două astfel de batalioane sunt masate la graniţa cu Ucraina şi nu sunt acolo numai pentru presiune.
La summitul NATO din Ţara Galilor, Germania va dori să împiede România şi Polonia să îşi atingă obiectivele de sporire a capabilităţilor militare şi creşterea cheltuielilor militare.
Gen. (r) Alexandru Grumaz: Subminarea Europei se face din interior – nu se mai vine cu forţe convenţionale.
Orientul Mijlociu
Oana Popescu: Nu cred că lumea a fost luată cu adevărat prin surprindere. Nu mai avem de a face cu conflicte între entităţi statele. Percepţia mea acum două luni când am vorbit în SUA la o conferinţă era că deşi Washingtonul conştientizează problemele globale, sunt prea multe.
Ne-am întors cumva la real-politik. SUA tratează lucrurile ca pe o balanţă a puterilor: nu îşi doreşte să îşi asume această criză. Şi-a testat limitele în Irak şi Afganistan. S-a văzut că a eşuat în a duce două conflicte simultan şi a asigura ulterior pacea.
Gen. (r) Alexandru Grumaz (foto dreapta): Primul stat NATO afectat de această criză din Orientul Mijlociu este Turcia, care va avea şi alegeri. România are un rol foarte important în relaţia cu Turcia.
Col. Ion Petrescu: Cele mai noi sondaje arată că populaţia din Europa şi SUA a identificat o ţintă: Putin. Indiferent de politicia liderilor, oamenii îl percep ca pe un lider autoritar, cu acţiuni riscante pentru securitatea internaţională.
Viitorul Preşedinte al României şi agenda externă
Oana Popescu: Este firească încercarea Rusiei de a încerca să îşi recupereze o sferă de influenţă, dacă privim de din punctul lor de vedere. Şi UE îşi extinde sfera de influenţă dar în alt mod faţă de Rusia.
Ucrainenii sunt oricum scindaţi. Ceea ce cred că trebuie să înţeleagă România este că poziţionarea noastră este foarte clară: ne dorim ca în această regiune să se impune valorile şi principiile la care noi am aderat. Din motive de securitate: este mai bine să fi înconjurat de entităţi care se se raportează la aceleaşi principii ca şi tine.
Col. Ion Petrescu: Primele puncte de pe agenda externă a viitorului preşedinte vor trebui să fie vizita la Chişinău şi apoi la Washington, pentru a lua pulsul partenerilor noştri şi pentru a trasa viitoarele politici ale administraţiei sale.
Gen. (r) Alexandru Grumaz: Ne uităm la Orientul Mijlociu: rezultatul unei împărţiri a două puteri coloniale, Franţa şi Marea Britanie, care au făcut ce au dorit ele, fără să ţină cont de factorii etnici sau religioşi.
Oana Popescu: Oricare ar fi viitorul preşedinte deja a făcut vizite la cancelariile străine pentru a crea o reţea de contacte. Dar orice ar fi, cel puţin în acest moment, nu are ce să caute într-o vizită la Moscova. O relaţie cu Rusia trebuie stabilită, dar într-un mod foarte abil. Trebuie să ne consolidăm intelligence-ul pe spaţiul ex-sovietic, pentru că am lăsat acest aspect să se degradeze, deşi suntem recunoscuţi ca experţi în domeniul informaţiilor. Trebuie să ne folosim de acest atu.
Col. Ion Petrescu: Eu cred că românii vor un preşedinte puternic care să îşi dorească să întărească relaţia cu al doilea stat românesc, Moldova, şi parteneriatul cu Washingtonul.
Oana Popescu: La nivel de consiliere pentru decidenţi, stăm absolut dezastruos în ceea ce priveşte politica externă.
De la stânga la dreapta: Ion M. Ioniţă, Alexandru Grumaz, Oana Popescu şi Ion Petrescu FOTO Eduard Enea
Se încarcă comentariile...
