Cum se văd din Germania politicile Rusiei în Ucraina

Poziţionarea Germaniei faţă de evenimentele din Ucraina ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia se află în acest moment într-o zonă destul de neclară: discursul oficial german dezaprobă în mod direct acţiunile Rusiei, dar...

Presiunile mediului de afaceri, dar şi reticenţa unei semnificative părţi a populaţiei germane în ceea ce priveşte o implicare mai activă a Germanie în detensionarea crizei ucrainene, au determinat guvernul de la Berlin să îşi regândească strategia iniţială şi să joace mai mult cartea diplomaţiei şi a concilierii. Deşi încă de la începutul crizei Germania s-a situat foarte deschis împotriva acţiunilor belicoase ale Rusiei, înscriindu-se în atitudinea generală a Europei de Vest şi a Statelor Unite, cancelarul Angela Merkel şi reprezentanţii diplomaţiei germane propun la acest moment eficientizarea dialogului cu Rusia în detrimentul extinderii sancţiunilor de ordin economic, ce se pot răsfrânge cu un efect de bumerang şi asupra economiei germane.

Cu toate că în urmă cu ceva timp Germania se arăta dispusă să îşi asume un rol militar mai important la nivel internaţional, conturându-şi în mod vizibil obiectivul de a obţine un loc în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, Germania pare să facă un pas înapoi în ceea ce priveşte acţiunile împotriva Rusiei. Contextul economic şi social intern a orientat guvernul german către o atitudine mai reţinută, mizând de cele mai multe ori pe atitudinile şi acţiunile mai intransigente ale Statelor Unite cu privire la criza ucraineană, chiar dacă relaţiile diplomatice dintre cele două state au fost afectate ca urmare a dezvăluirilor conform cărora conversaţiile Angelei Merkel au fost interceptate de Agenţia de Securitate Naţională a Statelor Unite.

Scandalul NSA, dar şi o propaganda rusă susţinută au condus, aşa cum subliniază Clemens Wergin, editorialist Die Welt, la o creştere a sentimentului anti-vest şi anti-american la nivelul populaţiei germane. Wergin susţine că această atitudine emană nu doar din zona politică de stânga germană, dar şi din cea de dreapta populistă, care susţine tipul de leadership de la Kremlin.

Societatea germană vrea un rol neutru în cazul crizei ucrainene

Un sondaj recent efectuat de către institutul german de sondare publică Infratest Dimap a arătat că mai mult de 60% dintre germani se opun unui ajutor militar acordat Ucrainei sau implicării în acţiuni NATO desfăşurate la graniţele Europei de Est. Totodată, sondajele subliniază că cei mai mulţi dintre germani îşi doresc un rol neutru, de mediere între Rusia şi Vest, în detrimentul unui angajament susţinut faţă de alianţa vestică. Cea mai mare parte dintre cei care sprijină un astfel de rol al Germaniei este reprezentată, conform sondajelor, de tineri cu un nivel de educaţie peste medie, ce provin din zona de est a Germaniei. De asemenea, populaţia germană este mai puţin în favoarea sancţiunilor economice împotriva Rusiei, comparativ cu populaţiile din celelalte state europene, fiind chiar mai dispusă să accepte o anexare a Crimeei de către Rusia.

În acest context, în cadrul discursului în faţa Dumei de Stat din luna martie, preşedintele rus Vladimir Putin a făcut apel la acceptarea de către populaţia germană a acţiunilor Rusiei din Crimeea, reamintindu-le de sprijinul rus la momentul unificării Germaniei, subliinind chiar reticenţa unor state europene în a-şi oferi atunci susţinerea. Ca răspuns la acest apel, 300 de intelectuali germani au trimis o scrisoare publică lui Vladimir Putin prin care îşi declară susţinerea faţă de acţiunile Rusiei, criticând influenţa SUA-NATO în Europa şi propaganda mass-mediei mainstream.

S-a putut observa de-a lungul timpului că societatea germană este încă foarte sceptică şi rezervată în a lăsa statul german să îşi asume şi să se angreneze în acţiuni de ordin militar, ca urmare a imaginii pe care Germania a căpătat-o în urma celui de-al Doilea Război Mondial şi pe care a încercat în mod constant să o îmbunătăţească. La ora actuală, deşi situaţia s-a schimbat semnificativ, implicarea militară a Germaniei în diferite teatre de operaţiuni este încă un subiect sensibil nu doar la nivel guvernamental, cât şi ca dezbatere publică. Criza din Crimeea a suscitat însă interesul populaţiei germane, conducând către o dinamizare a discuţiilor.

În acelaşi timp, putem vorbi şi despre o imagine la nivel internaţional a Germaniei ce a avut de suferit ca urmare a declaraţiilor făcute de foşti lideri germani, cum este fostul cancelar Gerhard Schröder. Acesta şi-a declarat în mod public susţinerea faţă de Vladimir Putin, încercând să explice acţiunile ruse din Ucraina ca justificabile în contextul unor dezvoltări militare şi politice ”nefericite” la graniţele fostei URSS. De asemenea, Schröder a comparat intervenţia Rusiei în Crimeea cu cea efectuată de trupele NATO în Kosovo, comparaţie respinsă vehement de Angela Merkel. Fostul cancelar german ocupă în acest moment un loc în cadrul conducerii Gazprom, fiind un susţinător al proiectului de gazoduct Nord Stream, ce prevede transportul de gaze naturale din Rusia direct către Germania, prin Marea Baltică. Partidul Verde german a cerut chiar să i se interzică lui Gerhard Schröder să îşi exprime în mod public opiniile despre criza din Ucraina, cerere respinsă însă de Parlamentul European.

Presiunile mediului de afaceri german asupra guvernului de la Berlin

În ceea ce priveşte presiunile mediului de afaceri asupra guvernului german, acestea vin în contextul în care peste 30 de procente din gazul natural direcţionat către Germania provin din Rusia. Totodată, Germania este statul din Uniunea Europeană cu cel mai mare volum de exporturi către Federaţia Rusă, dar şi statul cu investiţii semnificative pe această piaţă, importante companii germane, cele mai multe din domeniul construcţiei de maşini având fabrici în Rusia. Echard Cordes, preşedintele Comisiei Germane privind Relaţiile Economice cu Europa de Est a declarat pentru cotidianul german Die Welt, că un număr de aproximativ 350 de mii de locuri de muncă din Germania depind în mod direct de comerţul cu Rusia.

Mai mulţi reprezentanţi ai unor importante companii germane cu investiţii semnificative pe piaţa rusă şi-au arătat dezaprobarea faţă de sancţiunile economice împotriva Rusiei propuse de guvernul de la Berlin, Joe Kaeser, Chief Executive Officer al Siemens chiar întâlnindu-se la Moscova cu Vladimir Putin pentru a reafirma cooperarea economică. Vicecancelarul german şi ministru al Afacerilor şi Energiei, Sigmar Gabriel, şi-a arătat nemulţumirea faţă de această întâlnire, susţinând că Europa nu ar trebui să îşi lase la o parte valorile pentru a-şi proteja afacerile cu Rusia.

Christoph Germann, cercetător şi analist independent german, a adus în atenţie că Vladimir Putin propunea Uniunii Europene la sfârşitul anului 2010, în urma unei vizite efectuate în Germania, crearea unei pieţe continentale unificate, care să promoveze comerţul liber de la Lisabona şi până la Vladivostok. Această propunere a venit cu puţin timp înainte ca Rusia să devină membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în august 2012. Până la sfârşitul acestui an, însă, un Parteneriat Transatlantic de Investiţii şi Comerţ ar putea fi semnat între Uniunea Europeană şi Statele Unite, pentru a se reduce şi mai mult sau chiar elimina barierele economice dintre cei doi parteneri. Statele Unite au promovat foarte mult acest parteneriat, insistând pe reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc.

Rămâne de urmărit ce luări de poziţie va lua Germania în contextul escaladării evenimentelor din Ucraina. Vladimir Putin continuă să vadă însă în Germania cel mai important partener din cadrul alianţei vestice.

Sorina Zainea este absolventă a Facultăţii de Istorie - secţia Relaţii Internaţionale din cadrul Universitaţii din Bucureşti, iar în prezent urmează Masterul Roads to Democracy al Universităţii Siegen din Germania - şi colaborează ca stagiar cu revista FP România.