CEDO reia o decizie controversată: aprobarea eutanasiei pentru pacienţii în stare „vegetativă”
0
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat o decizie controversată în cazul Vincent Lambert vs. Franţa: a permis eutanasierea acestuia. Controversa provine atât din starea medicală a acestuia, cât şi datorită principiilor Curţii şi eticii medicale. În alte zone ale lumii, jurnalişti şi activişti pentru drepturile omului sunt reţinuţi şi supuşi tratamentelor rele, iar Marea Britanie ar putea renunţa la jurisdicţia CEDO.
Eliminarea Actului Drepturilor Omului înseamnă eliminarea CEDO
Fostul Şef al Staf-ului Secretarului de Stat pentru Afaceri Interne, Nick Timothy, consideră că, în urma eliminării Actului Drepturilor Omului pe plan intern pentru Marea Britanie ar trebui ca aceasta să se retragă din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi să iasă de sub jurisdicţia Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Abolirea Actului Drepturilor Omului şi introducerea Proiectului de Drepturi a survenit ca urmare a dorinţei de a proteja mai bine securitatea statului britanic. Faţă de Nick Timothy, Michael Gove, actualul Secretar de Stat al Justiţiei în Marea Britanie, consideră că nu este cazul unor schimbări ce nu îşi au rostul în contextul actual. El crede că jurisprudenţa CEDO nu are cum să afecteze, pe plan intern, securitatea statului britanic.
Una dintre opţiunile discutate este ca Actul anterior să rămână conectat la CEDO, dar Marea Britanie să nu mai fie ţinută de respectarea pe plan intern a Convenţiei Europene. – The Telegraph, 30.05.2015
Muniţia de tip ”cluster” afectează civilii
Muniţia interzisă de tip ”cluster” a rănit civili în atacuri ce au avut loc în teritoriul controlat de Houthi din nordul Yemen-ului.
Muniţia de tip ”cluster” este o o formă de armă explozibilă ce este aruncat din avioane sau lansată de la sol şi care, la impact, explodează, eliberând proiectile menite să omoare personalul armat şi vehiculele. Ele au fost interzise prin intermediul Convenţiei asupra Muniţiilor de tip ”Cluster” din mai 2008, semnată de 116 ţări, ca urmare a faptului că omoară, fără discriminare, civili din zona de conflict, atât în timp conflictului, cât şi după acesta s-a terminat.
Human Rights Watch consideră că coaliţia condusă de Arabia Saudită şi celelalte părţi din conflictul armat trebuie să recunoască că acest tip de muniţie interzisă răneşte civilii. Într-unul dintre atacuri, din trei persoane omorâte de această muniţie, două erau civili. – Human Rights Watch, 31.05.2015
În Egipt au murit peste 2.500 de oameni de la căderea preşedintelui Morsi
Consiliul Naţional pentru Drepturile Omului din Egipt a declarat că au murit peste 2.500 de civili şi personal de securitate între iunie 2013 şi decembrie 2014, perioada aproximativă de când fostul preşedinte Mohamed Morsi a fost îndepărtat de la putere.
Majoritatea morţilor au avut loc în timpul violenţelor stradale, dar au fost şi oameni care au murit în detenţia poliţiei ca urmare a condiţiilor de trai.
De asemenea, Consiliul a mai observat că detenţia preventivă a devenit o formă de pedeapsă – acţiune ce încalcă flagrant drepturile omului. – AlBawaba News, 31.05.2015
ONU condamnă acordurile comerciale secrete
Experţi şi raportori ONU au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul problematic asupra drepturilor omului al acordurilor secrete de ”comerţ liber” şi investiţie cum sunt Parteneriatul Trans-Pacific (PTP/ Trans-Pacific Partnership – TPP), Parteneriatul Trans-Atlantic de Comerţ şi Investiţii (PTCI/ Trans-Atlantic Trade and Investment Partnership – TTIP) şi Acordul pentru Comerţ în Servicii (ACS/ Trade in Services Agreement - TSA).
Îngrijorările referitoare la aceste acorduri vin din partea unui panel valoros de experţi şi includ o varietate mare de subiecte, printre care: drepturile persoanelor cu dizabilităţi, independenţa aparatului juridic, sănătate, drepturile populaţiei indigene şi altele. – Electronic Frontier Foundation, 03.06.2015
Activistă atacată de poliţia uzbecă
Elena Urlaeva, activstă uzbecă pentru drepturile omului, a fost reţinută de poliţie pe 31 mai a.c. şi supusă unor tratamente crude şi degradante pe perioada interogatoriului de 18 ore.
Elena Urlaeva, ce se află la conducerea Alianţei pentru Drepturile Omului a Uzbekistanului, cercetează de mult timp încălcările drepturilor omului din Uzbekistan printre care se numără tortura, munca forţată a adulţilor şi copiilor în producţia de bumbac şi încălcările drepturilor la cazare (adăpost).
În timpul interogatoriilor a fost supusă în mod forţat căutării cavităţilor corporale – vagin şi rect – ce au rezultat în traumatisme, i-a fost interzis accesul la toaletă şi forţată să meargă la toaletă în faţa clădirii poliţiei, în faţa ofiţerilor în timp ce era filmată de aceştia şi supusă insultelor şi ameninţării că filmuleţul va fi distribuit în mediul online.
Uzbekistanul are unul din cele mai mari sisteme de muncă forţată sponsorizat de stat din lume pentru producţia bumbacului , forţând milioane de cetăţeni să muncească la producerea acestuia
Partenerii internaţionali ai Uzbekistanului consideră că acest tratament brutal ar trebui condamnat fără rezerve de Uzbekistan şi că ar trebui deschisă o investigaţie care să descopere vinovaţii pentru aceste tratamente şi responsabilizarea acestora pentru faptele lor.
Human Rights Watch este de părere că partenerii internaţionali ai Uzbekistanului ar trebui să clarifice faptul că vor fi consecinţe pe plan internaţional pentru Uzbekistan dacă guvernul acestei ţări nu ia măsuri în legătură cu cazul de faţă şi cu situaţia drepturilor omului din ţară, în general. – Human Rights Watch, 04.06.2015
CEDO reintroduce opţiunea eutanasiei
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aprobat eutanasia în cazul lui Vincent Lambert din Franţa. Acesta a suferit un accident auto în timpul căruia a suferit numeroase şi grave lovituri la cap ce l-au lăsat tetraplegic şi complet dependent de ajutor, având diagnosticul de ”stare vegetativă cronică”.
Deşi a mai fost o decizie a Curţii ce a permis eutanasia, această practică rămâne controversată deoarece a fost folosită de nazişti pe persoanele cu dizabilităţi ce erau condamnate. Din punctul de vedere al lui Gregor Puppinck, Centrul European pentru Drept şi Justiţie, această decizie contravine atât principiilor CEDO din 1950, cât şi eticii contemporare medicale deoarece aprobă, în mod legal, inducerea morţii unui pacient cu dizabilităţi ce nu a cerut acest lucru. Mai grav, această decizie poate fi privită ca o privaţiune a pacientului de tratament medical, refuzându-i acestuia protecţia Convenţiei împotriva Torturii şi a Altor Tratamente sau Pedepse Crude, Inumane sau Degradante.
Problema acestei decizii controversate vine nu numai din cauza semnificaţiei pentru tratamentul medical al lui Vincent Lambert, dar şi pentru consecinţele ce le poate avea asupra altor pacienţi în situaţii similare.
Judecătorul ce a oferit opinia contrară deciziei luate (o practică a Curţii) a făcut referire la faptul că însăşi Curtea făcea caz de conştiinţa Europei (numele cărţii publicat de CEDO la aniversarea de 50 de ani), o conştiinţă care ar trebui bazate pe înalte valori morale şi etice. Judecătorul a considerat că CEDO a dovedit că nu are cele două valori prin decizia dată în cazul de faţă, mai ales că Vincent Lambert nu poate fi considerat ca fiind cel mai grav caz medical – viaţa lui nu e susţinută de aparate.
Cazul de acum 10 ani din Statele Unite ale Americii, cel al lui Terri Schindler Schiavo, este chiar mai controversat deoarece ea a fost privată de apă şi hrană două săptămâni pentru a muri. Se pare că acească decizie a fost implementată după ce ea începuse să formeze cuvinte şi este crezut că soţul a fost cel care a orchestrat finalul prin eliminarea terapiei prin decizie unilaterală şi apelarea la Curtea americană ca acesta să vadă deteriorarea situaţiei şi să admită cererea de eutanasie. – WND, 05.06.2015
Arestarea jurnaliştilor şi a activiştilor duce la slăbirea drepturilor omului în Iran
Ahmed Shaheed, Raportorul Special pentru ONU mandatat de Consiliul Drepturilor Omului ONU cu monitorizarea şi raportarea situaţiei drepturilor omului în Iran, consideră că acţiunile guvernului de arestare şi condamnare a jurnaliştilor şi activiştilor în domeniul drepturilor omului din Iran duce la slăbirea protecţiei acestor drepturi.
Cazul cel mai recent este acela al lui Jason Rezaian, reporter pentru Washington Post, şi a soţiei sale, Yeganeh Salehi, corespondent pentru ziarul The Nation din Emiratele Arabe Unite.
Acest caz vine după alte două cazuri celebre şi controversate, cele referitoare la Atena Farghadani şi Nargis Mohammadi. Atena Farghadani este o activistă pentru drepturile copilului şi artistă care a fost condamnată la 12 ani şi 9 luni pentru ”propagandă împotriva sistemului, adunări organizate împotriva securităţii naţionale şi insultarea membrilor Parlamentului şi a Liderului Suprem”.
Nargis Mohammadi este fosta Vice-Preşedinte a Centrului pentru Apărătorii Drepturilor Omului şi una din fondatorii grupului ”Pas cu Pas pentru Oprirea Pedepsei cu Moartea”. Ea a fost arestată pe 5 mai a.c. pentru a servi restul de 6 ani din pedeapsa primită în aprilie 2012 pentru ”adunarea împotriva securităţii naţionale, calitatea de membru a Centrului pentru Apărătorii Drepturilor Omului şi propagandă împotriva sistemului”.
Toate aceste cazuri sunt considerate a fi arbitrare, iar ONU cere eliberarea tuturor jurnaliştilor şi activiştilor reţinuţi în mod arbitrar. – UN News Centre, 05.06.2015
Ana Budeanu este juristă. A absolvit un master în Drepturile Omului la Universitatea Nottingham din Marea Britanie
Se încarcă comentariile...
